12,960 matches
-
mai amintim că Richard Gere și Diane Lane (soții Sumner din film) s-au mai întîlnit pe platourile de filmare cu ani în urmă în The Cotton Club (regia Francis Ford Coppola) ceea ce acum i-a ajutat să construiască pe ecran o bună relație ca doi oameni ce trăiesc împreună de 11 ani, care "au ajuns într-o situație foarte comodă de care sînt mulțumiți, dar care nu le mai îmbunătățește relația". Trebuie să amintim și faptul că filmul își are
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
mai are nimeni nevoie, precum și la un altul bântuit de accese catafazice (subiect și predicat, logic, nu știu dar zic, ș.a ), dar și afolat de ideea că cineva ar putea crede că el nu este un intelectual. Aceștia, umplând ecranele televizoarelor, și, în fond, plângând pe umărul lui Miloșevici, susțineau neutralitatea (vitejească) a României. Argumentul lor? Poporul (?!) nu vrea din cauza prieteniei care ne leagă de poporul iugoslav, și, în plus, că nu am avut niciodată conflicte cu acest popor. în privința
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
Dan Petrila Am avut în acest an privilegiul de a fi prezent la două din cele mai prestigioase festivaluri de film: Berlin și Veneția. Eliberat de plăcută, dar stresanta obligație de a achiziționa filme pentru marele și micul ecran, așa cum făcusem la Cannes în anii 1994-1997, cînd am avut bucuria de a putea prezenta publicului din România filme că Underground sau Breaking the Waves, acum m-am lăsat doar în voia criteriului estetic și a propriului gust. Dacă însă
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
poză orgoliului, a declarativitatii redundanțe, Dumitru Chioaru e mai curînd un resemnat, care se silește a nu provoca existența chiar dacă e decepționanta, sub egida unei conștiințe decente, a unei discipline morale. Nici o fulminație, nici o blasfemie, nici o erupție apocaliptica nu acoperă ecranul molcom al acestei angoase ținute în frîu, al acestei suferințe potolite ce găsește intrinsa resursele înseninării. Dramă, cîtă e, se încapsulează în delicatețe. Astfel se poate comensura și distanța ce separă modalitatea reflexiv-contemplatica a Echinoxului de retorica frusta, vehemență în
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
acuzindu-le că ori sînt de partea actualei puteri ori se fac că nu observă ce face puterea. Concluzia lui Nisto-rescu: În loc să deplîngă OTV-ul, societatea civilă și opoziția ar trebui să se trezească și să înceapă redescoperirea celui mai mare ecran al României: stradă. Poate așa se mai echilibrează nițel lucrurile." v Și dacă tot am ajuns și la capitolul interzicerii postului de televiziune OTV, să remarcam faptul că marea majoritatea ziarelor centrale au salutat această operațiune a CNA.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
mi-am petrecut serile și nopțile, așa că, din supoziție în supoziție, n-am apucat să văd ca lumea nici o emisiune. Neexperimentat cum sînt în ale audiovizualului, n-am reușit să fac vreo legătură utilă între ce se petrece pe micul ecran și sufletul înnegrit de supărare al lui Telefil. În fine, după ce m-a pus pe jar, Telefil mi-a mărturisit totul. Totul, e un fel de a zice. N-am scos de la el decît că a fost la mijloc o
Ghici cine vine la OTV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14808_a_16133]
-
atunci când ne vom petrece tot timpul raportând despre Nimic. În răstimpuri, când secretarele nu au de lucru, nu-și părăsesc amantul-calculator. Fac jocuri de cărți. Bărbații navighează pe Inter- net. În locurile dedicate stau copii și tineri în transă, în fața ecranelor. Alături, sticle de Cola și scrumiere neîncăpătoare. Prin fum și întuneric abia le distingi fețele. Îi așteaptă o mare "bucurie". Realitatea virtuală "autentică" e pe cale de a deveni comercială. Jocurile interactive în lumea preferată de fiecare vor lua locul celor
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
mai bune efecte vizuale. Intrucât Douglas Wick și Lucy Fisher, aflați la prima lor colaborare ca producători, au dorit "un film cu umor și suflet", iată-l și pe Stuart Little intrând în galeria șoriceilor care fac carieră pe marele ecran - vezi Mickey Mouse, Mighty Mouse, Jerry, etc. - epopeea sa ajungând la seria a II-a, cea în care se întâlnește, grație scenaristului Bruce Joel Rubin (Oscar pentru Ghost), cu prima dragoste. Desigur, vă veți întreba , pe bună dreptate, cum e
Armăsari, păsări, șoricei by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14856_a_16181]
-
farmecul ingenuu, dar și de actualitatea poveștii și a personajelor sale, regizorul Rob Minkoff (The Lion King, The Little Mermaid, Beauty and the Beast) a trecut, după marele succes de stimă și public al primului Stuart Little, la aducerea pe ecran a continuării aventurilor acestui șoricel viteaz și cu suflet mare. A rezultat, și de astă dată, un film-basm gândit și realizat cu o imaginație și o fantezie debordante. Un film cum nu se poate mai potrivit pentru petrecerea plăcută a
Armăsari, păsări, șoricei by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14856_a_16181]
-
pe frînghii/ cactușii cresc în riduri de mătase/ clovnii fac tumbe la paralele de fum." (p.49) De sorginte expresionistă este și viziunea din poemul intitulat apocalipsa de gheață : "mari roți de fum arteziene de hîrtie mîzgălită cu laudă/ pe ecrane enorme soarele vișiniu ca fierea/ pe străzile înțepenite în dezastre/ chipurile amestecate devin arsuri similare/ cînd pe gaura cheii se insinuau vocile de tablă/ lăcustele biții de informație sfîșiindu-mi creierul/ cascadele nedemne de sticlă strălucitoare/ malaxoarele prin care trecem cu toții
Un poet neo-expresionist by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14867_a_16192]
-
celor trei trandafiri emblematici. Asta, probabil, pentru ca amărîții să creadă că izbăvirea le va veni, nu de la Dumnezeu direct, ci prin intermediul partidului de guvernămînt, filiala orașului lui, Doamne nu-i ierta!, Blaga. * Tema intermediarilor a mai apărut o dată pe micul ecran cu ocazia raziei pe care primăria unui sector bucureștean a efectuat-o în Piața Obor. Ca să descopere, ce? Ceea ce primarul Onțanu știa de mult. Ca și prefectul Capitalei. Și anume că două bande țigănești controlează piața trimițîndu-și oamenii cu noaptea
Evul Mediu neîntîmplător by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14887_a_16212]
-
în mijloc cifrele lămuritoare. Orele de programare sînt și ele reglementate: după ora 20 sau după ora 22, în funcție de vîrstă. Televiziunile sînt amenințate cu amenzi ce merg pînă la 500 de milioane de lei, dacă nu aplică bulina roșie în dreapta ecranului, jos, cu specificările amintite. Ce n-au voie să vadă puberii sau minorii mici? Scene de violență "moderată" (!), limbaj trivial, nuditate "non-sexuală" (!). Mijlociii și cei mari n-au acces la violența "cu intensitate și durată medie" (!), la scene conflictuale "în
Bulina roșie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14914_a_16239]
-
goală parțial? Și părintele, aflat în situația de a decide, cum se va descurca? Îmi imaginez o scenă: un tată sufocat de caniculă, gol de la brîu în sus, în chiloți și desculț taie fetei lui de 11 ani imaginea de pe ecran în care apare un bărbat gol de la brîu în sus etc. Înțelegeți cu ce autoritate! Dar mai este ceva: cînd părinții nu sînt acasă, ce fac puberii și restul minorilor? Îi așteaptă să vină ca să le dea permisiunea? Sau se
Bulina roșie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14914_a_16239]
-
cînd părinții nu sînt acasă, ce fac puberii și restul minorilor? Îi așteaptă să vină ca să le dea permisiunea? Sau se uită pur și simplu la un film interzis? În plus: de unde să știe părinții ce urmează să apară pe ecran într-un film ori chiar în buletinul de știri ca să-și dea acordul? În aceste condiții, minorii nu mai pot privi la t.v. decît asistați de unul sau de ambii părinți, care stau cu degetul pe buton sau gata
Bulina roșie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14914_a_16239]
-
a numit nebunia lor. Fără îndoială, poetul german care se aseamănă în primul rând cu Eminescu este Hölderlin. Este cel puțin pentru români, o comparație mulțumitoare - o comparație elocventă mai ales atunci când luăm în considerare postumele lui Eminescu. Este un ecran mult mai mare - un ecran pe care se poate proiecta gândirea, creația și sensibilitatea eminesciană. Sensibilitatea ,,secretă". Dacă poetica profunzimilor pe care o naște nebunia își poate găsi un larg câmp de referință, aceasta este viața lui Hölderlin. Și creativitatea
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
îndoială, poetul german care se aseamănă în primul rând cu Eminescu este Hölderlin. Este cel puțin pentru români, o comparație mulțumitoare - o comparație elocventă mai ales atunci când luăm în considerare postumele lui Eminescu. Este un ecran mult mai mare - un ecran pe care se poate proiecta gândirea, creația și sensibilitatea eminesciană. Sensibilitatea ,,secretă". Dacă poetica profunzimilor pe care o naște nebunia își poate găsi un larg câmp de referință, aceasta este viața lui Hölderlin. Și creativitatea hölderliniană. Cum spune Jaspers: înaintea
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
Mumia". Să spunem însă că "The Rock" se descurcă bine, fiind chiar - acum că Arnold Schwarzenegger și-a uitat începuturile și l-a abandonat pe Conan, cel ce i-a adus odinioară faima - unul dintre cei mai reușiți "barbari" ai ecranului. Să mai remarcam în distribuție și pe uriașul Michael Clarke Duncan, un actor cvasi necunoscut până la rolul din "Culoarul morții", rol ce i-a adus o nominalizare la Oscar și, conform previziunilor regizorului Frank Darabont, "l-a transformat într-un
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
vorbitoare cu gândire șI îndeletniciri umane, obiecte mișcătoare, transformisme de tot felul, etc), acum - grație computerului - le regăsim la tot pasul în filme jucate (adică cu actori în carne & oase). De aceea, sunt foarte la modă producții ce aduc pe ecran universul și personajele unor filme și/sau seriale de desene animate celebre. Este șI cazul peliculei de față - "Scooby-Doo" - care are la bază cel mai longeviv serial de animație din istoria televiziunii americane (lansat în septembrie 1969), el fiind totodată
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
de el. În 1991 obține diplomă în regie & scenaristica la Columbia University cu "Arizona Dream", un scenariu despre pierderea unei iluzii, cea a visului american. Celebrul Emir Kusturica, îl citește și, entuziasmat de povestea conținuta, hotărăște să-l aducă pe ecran apelând la o distribuție strălucitoare: Johnny Deep, Faye Dunaway, Jerry Lewis, Lili Tylor și Vincent Gallo. Filmul, devenit imediat pentru o întreagă generație un film-cult, va primi Ursul de Aur la Berlin și va cunoaște un imens succes de stima
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
Ioana Pârvulescu Facultatea ne-a dotat cu carduri. Banii nu sînt mai mulți, în felul acesta, dar cel puțin știi la fiecare extragere cu cît ai rămas. Scot 500.000 de lei de la un Bank-Post. Ecranul din zid mă întrebă, cu politețea lui binecunoscută: "Doriți chitanță?". "Da", răspund eu apăsînd pe butonul cu pricina și știind că banii aceștia trebuie să țină pînă pe 10 octombrie, la următorul salariu. "Nu mai avem hîrtie pentru chitanțe", vine
Vara în capitală by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14935_a_16260]
-
de "calificativul" pe care i-l acordăm, indiferent de atitudinea noastră de acceptare ori de respingere, un film ieșit din tiparul comercial acreditat oficial: lipsesc exploziile, sîngele apare în prea puține cadre și nu se revarsă în efluvii ce împînzesc ecranul, genurile policier și sf nu sînt amintite nici măcar în glumă, acțiunea poate fi rezumată în trei cuvinte, iar suspense-ul pare a nu fi fost inventat încă. O manieră nonconformistă, provocatoare de abordare a unui subiect ușor desuet (v. și sursa
SENTIMENTE VS. COMERȚ by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/15278_a_16603]
-
Telefil Consiliul Național al Audiovizualului a atras recent atenția asupra unor expresii triviale care se aud într-un clip publicitar pentru berea "Bucegi". Clipul este cam așa: pe ecranul unui tv., apare semnul de pe vremuri de începere a emisiunilor; curentul, tot ca pe vremuri, se întrerupe; o voce a unui telespectator nevăzut înjură neaoș; se deschide o sticlă de bere; ideea este că, și ieri, și azi, berea "Bucegi
Trivialitate sau imoralitate? by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15308_a_16633]
-
prin zgomot. Antoaneta Cojocaru lasă să se bănuiască eroziunea și confuzia sentimentelor, existența unor răni deschise, golul personajului jucat de ea este alcătuit dintr-o combinație de plinuri inavuabile. Arta sugestiei o diferențiază de partenerii ei, monotoni în monomania lor. Ecranul televizorului copleșește decorul: de acolo vine veselia pedepsei cu moartea, aprobată de președinte, popularizată de reprezentantul legii și explicată în spiritul moralei creștine de reprezentantul clerului, acceptată - în așteptarea îngerului - de criminalul condamnat. Indiferența și golul născut de ea provoacă
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
că experimentul începe în plin comunism, în anii '70, adică în-tr-o perioadă în care profesorul colecționar de replici trăznite risca enorm prin întrebările sale și prin răspunsurile pe care le provoca. Iată, de exemplu, ce propuneau copiii, în cadrul experimentului Micul ecran ne prezintă programul, ca titlu pentru emisiunile TV: "Lupul pădurilor" - Emisiune în cinstea P.C.R., "Monumentul morții" - Emisiune pentru comuniști ora 11, "Iarna nepieritoare" - Emisiune P.C.R. ora 9. Abuzurile regimului totalitar capătă în răspunsurile copiilor forme caricaturale, chiar dacă nuanțele, situate undeva
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
la cărțile sonorizate s-a observat o creștere a numărului de cumpărători. Oare în asta constă plăcerea estetică a audiției unui discurs rostit exemplar de o voce carismatică? Sau este vorba mai degradă de o eliberare a ochilor obosiți de ecran, o întremare a fanteziei noastre ca o consecință a suprasolicitării prin stimuli vizuali? După ce atâta timp lectura în tăcere a fost calificată ca singurul mod adecvat de abordare a cărții, ca rezultat al unui proces critic și reflexiv, calea auditivă
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]