1,083 matches
-
și apoi la Universitatea din Carolina de Nord, a debutat în 1996 cu Cold Mountain, roman ce l-a consacrat instantaneu, fiind distins cu national Book Award, cel mai important premiu literar american și cunoscînd un mare succes de librărie. Ecranizarea lui s-a turnat, după cum se știe, aproape în întregime în România, cu Nicole Kidman și Jude Law în rolurile principale. Premiera filmului a avut loc în SUA în preajma Crăciunului și de pe acum e considerat un candidat serios la premiile
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
fost și autor de piese de teatru, și încă foarte bune - deși puține ca număr - bine primite de critică. Iphigenia și Coloana nesfîrșită au cunoscut deja cîteva montări, începînd din 1941 (România, Argentina etc.). Romanul Maitreyi are și el o ecranizare - La nuit bengali - semnată de regizorul francez Nikolas Klotz. În România s-au montat parte din prozele sale fantastice. Ce părere aveți despre aceste demersuri? - Am vrut cu tărie să imprim ideea dramatizării nuvelelor fantastice ale lui Eliade. După părerea
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
grâces. Majoritatea acestor filme au primit distincții și premii. Prozele din Maddalena, cere v-au entuziasmat și pe Dvs., n-au cunoscut, cel puțin pînă acum, montări regizorale (poate după acest interviu...). Credeți că astfel de montări, puneri în scenă, ecranizări - internaționale, cum timid s-au încercat, l-ar putea reda pe Eliade-prozatorul în adevărata lui strălucire românească? Ar fi înțeles? - Recenzia mea despre culegerea de nuvele Maddalena a apărut doar în limba română, în „Jurnalul literar”, exprimînd opiniile mărturisite mai
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
O bună traducere, credeți că ar prinde corect specificul național al prozelor sale? - Da, cititorul unei bune traduceri a lui Eliade va ajunge, inevitabil la „specificul românesc”, la esență. Totuși, uneori, comentariile ar veni în ajutorul cititorilor americani. - Iar buna ecranizare a acestor texte ar ajuta, dincolo de granițele României, la perceperea corectă a prozatorului Eliade. - Desigur. Dar întrebarea este: care e „perceperea corectă” a prozei lui Eliade? Personal, de exemplu, nu m-am convins că „guénonienii” l-au înțeles corect. De
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
esențială. În mod evident (după părerea mea), aceste filme n-ar putea fi făcute în România. Cred că, de aceea, ar trebui ca toate să fie „turnate” într-o limbă de circulație. - V-ar tenta să propuneți textele sale spre ecranizare? Ați demara o campanie în acest sens? - N-am idee! Cred că în România există un acord general asupra celor opt sau zece dintre cele mai bune nuvele ale sale. - Aveți privilegiul de a cunoaște ambele contexte - românesc și american
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
Palma (Shining). Dacă suntem serioși până la capăt, Stephen King este un scriitor (horror) mediocru, romanul Misery este pe lângă o povestire a lui Cortazar care tratează același subiect precum Alchimistul lui Coelho pe lângă istorioara filozofică a lui Borges, iar cele mai multe dintre ecranizările după romanele sale sunt, de fapt, producții de televiziune. Cu trei excepții notabile: Stand by me, Shawshank Redemption și The Green Mille, scenarii care numai horror nu sunt. Dar să revenim la chestiunea de fond a articolului despre King. Bogdan
Microdiscursuri în parcul literar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12252_a_13577]
-
degrabă pretext pentru autor de a face loc unor eroi și unor peripeții de roman picaresc. Dacă ar fi să ne menținem în sfera analogiilor cu producțiile cinematografice (de altfel cartea lui Primo Levi a beneficiat în 1997 de o ecranizare bine primită de public, semnată de regizorul Francesco Rosi și avându-l ca protagonist pe John Turturro), am putea situa Armistițiul pe de o parte, să spunem, între La vita č bella al lui Benigni și Train de vie al
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
de educație (și mai ales ei), pot rosti satisfăcuți de sine: "Mamă, ce deștept sunt! Păi eu intuisem chestiile astea demult"". Fie-mi iertată această digresiune de la adevăratul subiect al acestei cronici, care este, cum bănuiți deja, cea mai recentă ecranizare după J.K. Rowling. Harry Potter și prizonierul din Azkaban (2004) este al treilea film din serie, lansat în timp ce scriitoarea lucrează deja la al șaselea " penultimul " roman cu bine cunoscutul erou. De data aceasta, Chris Columbus s-a mulțumit doar cu
Marca HARRY POTTER by Mihai Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12706_a_14031]
-
transformat în filmul cel mai scurt (durează "numai" vreo 140 de minute). Ceea ce dovedește o schimbare de accent: adaptarea este mai puțin literală decât cele anterioare, Cuarón dorind să facă în primul rând un film valoros și abia apoi o ecranizare reușită; de aceea, arta cinematografică devine mai importantă decât transpunerea cât mai fidelă a celei literare. Din păcate, deși Harry Potter și prizonierul din Azkaban este cel mai bun roman " având în vedere construcția, suspansul și, de ce să nu o
Marca HARRY POTTER by Mihai Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12706_a_14031]
-
mai importantă decât transpunerea cât mai fidelă a celei literare. Din păcate, deși Harry Potter și prizonierul din Azkaban este cel mai bun roman " având în vedere construcția, suspansul și, de ce să nu o recunoaștem, valoarea literară " dintre primele trei, ecranizarea sa este cea mai slabă dintre filmele de până acum. Astfel, se poate observa o tendință îngrijorătoare în trecerea de la carte la ecran (ca admirator al lui Harry Potter, sper din tot sufletul să mă înșel): dacă romanele sunt din ce în ce mai
Marca HARRY POTTER by Mihai Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12706_a_14031]
-
tensionată (la acest capitol, filmul său stă cel mai bine), dar de multe ori, de dragul artei, neglijează povestea. De fapt, e greu de spus cât din vină îi revine regizorului și cât scenaristului "tradițional" Steve(n) Kloves care, după două ecranizări în care cursul cărților a fost mult mai ușor de urmărit, s-a văzut pentru prima dată nevoit să renunțe la cantități semnificative din bogatul material epic, pentru a face un scenariu accesibil (mă gândesc cu groază la următoarele două
Marca HARRY POTTER by Mihai Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12706_a_14031]
-
în care cursul cărților a fost mult mai ușor de urmărit, s-a văzut pentru prima dată nevoit să renunțe la cantități semnificative din bogatul material epic, pentru a face un scenariu accesibil (mă gândesc cu groază la următoarele două ecranizări, romanele fiind, cum se știe, din ce în ce mai groase); din nefericire, alegerile sale nu au fost întotdeauna fericite. Dacă personajele secundare sunt creionate sumar și nu stârnesc interesul (gândiți-vă numai la "negativul" Peter Pettigrew, de a cărui soartă nu mai știm
Marca HARRY POTTER by Mihai Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12706_a_14031]
-
sublime în (in)utilitatea lor (cum se îmblânzește un hipogrif, cum se înfruntă un Dementor sau cum se transformă un om în vârcolac); decorurile naturale și artificiale, precum și efectele speciale sunt la înălțime; scenele horror sunt la fel de reușite ca în ecranizarea anterioară și, nu în ultimul rând, atmosfera claustrofobică pe care Alfonso Cuarón a reușit s-o creeze merită toată atenția. Chiar dacă, probabil, nu va atinge încasările primelor două filme, Harry Potter și prizonierul din Azkaban se va bucura cu siguranță
Marca HARRY POTTER by Mihai Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12706_a_14031]
-
Bryan Brummell, etalonul tuturor dandy-lor mai vechi sau mai noi, fie și prin simpla descriere a pozei poetului Alexandru Macedonski din manualele de istoria literaturii române sau, într-o formă caricaturală, a personajului Rică Venturiano interpretat de Radu Beligan în ecranizarea clasică a piesei O noapte futunoasă de I.L. Caragiale. Pentru că, se știe, esența unui dandy este dată de propria sa apariție publică, de felul în care se îmbracă, de forma mustății, de aerul său aerian, de disprețul pentru natură (inclusiv
Cavalerii dreptului la diferență by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12731_a_14056]
-
poate fi darul-oglindă făcut iubitei; sau darul-fetiș făcut iubitului. Este însă în primul rînd o ocazie de a încerca deliciile clasice ale eposului și de a te confrunta cu una dintre cele mai vechi culturi ale lumii: arhisuficient pentru o ecranizare de succes, care însă nu va putea niciodată repeta calitatea estetică a literaturii care-i va fi fiind pretextul.
Lumini și umbre by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12819_a_14144]
-
pseudonimul literar: Gaspar Winckler se numește un personaj din La Vie mode d'emploi. Les Trois médecins este ultimul roman al celui care, în calitate de medic, a publicat o carte despre contracepție și, în calitate de romancier, a repurtat un important succes cu ecranizarea lui La Maladie de Sachs în 1999. Merită să urmărim îmblînzirea scorpiilor Virginie Despentes - care-și ia adio de la stilul trash în Bye-bye Blondie - și a lui Christine Angot, Ťgrande prętresse de l'autofictionť, care abandonează turgescența récit-ului la persoana
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
Gaudé în finala cu Alain Joubert, Marc Lambron și Marie Nimier (ultima, laureată deja a Premiului Médicis cu un roman extrem de interesant pentru istoria literară franceză). Le Soleil des Scorta este o ficțiune pură, frumoasă, din care ar rezulta o ecranizare de mare succes. Este povestea unei familii din Italia de Sud, neamul Scorta, blestemat pentru că s-a iscat dintr-un păcat combinat cu o neînțelegere. Luciano Mascalzone, bandit care teroriza femeile din satul Montepuccio, o iubește pe Filomena Biscotti. Dar
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
Dennis Quaid (stînga) și Andie MacDowell își radiografiază căsnicia", iar o pagină mai încolo: "Lui Andie MacDowell i-a căzut cu tronc Kenny Doughty", și încă: "Matt Dillon are lipici la bogătașa Janet Jones". l Marile probleme apar însă la ecranizările după romane celebre sau după opere. Aici prezentatorii ori ignoră cu totul modelul, ori te fac să-ți pară rău că nu-l ignoră cu totul! În PRO TV MAGAZIN (24-30 septembrie) cineva insistă să prezinte, așa cum a mai făcut-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
îl fascina atât pe Amenabar au rămas doar câteva secvențe onirice, în care regizorul utilizează expert steadicam. Doar ilustrarea sonoră cu arhi-folositul ,Nessun dorma" strică puțin imaginile. H.G. Wells a avut parte la naștere de niște ursitoare prost dispuse. Ultimele ecranizări (americane) ale prozei lui ricoșează din bară în bară, vezi Mașina Timpului, iar acum Războiul Lumilor. Poate e din cauza ,upgradării" protagoniștilor, care nu au nimic în comun cu cei originali cărora le cam lipsea stofa de eroi. Filmul cu Tom
Cursa de pe circuitul cinema by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11524_a_12849]
-
mai putut refuza toată mîna. Incapabil funciar să scrie cărți comandate, însă neavînd curajul de a plonja direct în scrisul subversiv, scriitorul s-a lăsat tot mai mult atras de avantajele materiale considerabile acordate de comuniști intelectualilor talentați și obedienți: ecranizări în serie substanțial remunerate, situația de membru al Comitetului Central, al Academiei Române, de reprezentant oficial în chestiuni culturale, de voiajor pe bani publici în toată lumea. A abandonat însă literatura. Cele cîteva bucăți scrise după Setea (între care o apologie penibilă
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
se naște în prezent. Tilda Swinton, actrița preferată a lui Greenaway, interpretează rolul principal și când Orlando e bărbat, fără a face vreun efort (de genul barbă falsă) pentru a-și masca feminitatea. Cum era și de așteptat, pelicula e ecranizarea romanului omonim de Virginia Woolf, o pionieră a acestei mișcări, contestată de membrele celui de-al doilea "val" al feminismului și reabilitată de reprezentantele celui de-al treilea. Greu de adaptat, din cauza numeroaselor pasaje lirice și din cauza stilului brevetat de
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
al treilea. Greu de adaptat, din cauza numeroaselor pasaje lirice și din cauza stilului brevetat de autoare, "stream of consciousness". Oricum, nici Woolf, nici Potter nu cred în măsurătoarea unei adaptări în funcție de fidelitatea față de original. Regizoarea afirma într-un interviu că o ecranizare care se comportă ca un sclav față de roman, care încearcă să-i dea viață, e condamnată să plictisească spectatorul, cel puțin din punctul de vedere al scenariului. Woolf, care a fost contemporană cu începuturile producției cinematografice, era de părere că
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
până la sfârșitul vieții sale. Pe de altă parte, Șerban Ionescu a avut și o intensă activitate cinematografică. În 1980, regizorul Mircea Mureșan i-a încredințat ceea ce a fost considerat rolul vieții sale: Ion, în filmul „Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii”, ecranizarea românului cu același nume de Liviu Rebreanu. 23 noiembrie - cântărețul Achim Nica Interpretul de muzică populară din Banat Achim Nica a murit după ce fusese diagnosticat cu cancer. Achim Nica s-a nascut pe 20 ianuarie 1930, iar cariera muzicală a
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
capul listei. După 11 septembrie 2001, frica de atacuri teroriste a mai motivat o serie de clienți. Americanii formează acum cea mai mare parte a turiștilor. Și, nu în ultimul rînd, la boom-ul pentru Noua Zeelandă contribuie cinematograful. Cu ocazia ecranizării monumentalei povești a lui J.R.Tolkien, Stăpînul inelelor natura spectaculoasă a țării se desfășoară în fața a milioane de spectatori (ultima parte, The Return of the King ajunge anul acesta în cinematografele din întreaga lume). Regizorul Peter Jackson - el însuși o
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
fost turnate scenele din Middle-Earth. Încă nu s-a ajuns, cu acest cult al inelelor din secolul XXI, printre înverzitele dealuri ale Noii Zeelande, la nivelul procesiunilor organizate mai demult de discipolii lui Wagner, la Bayreuth... Efectul economic global al ecranizării Inelelor în Noua Zeelandă nu trebuie subestimat. Printre altele țara a devenit un loc de atracție pentru producătorii de filme și iată că a și început turnarea unei alte megaproducții hollywoodiene. În insula nordică, la poalele vulcanului Taranaki, se filmează Ultimul
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]