711 matches
-
intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord incepând lunga noapte
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
încoace și-ncolo pe tocuri înalte, ținând un trandafir roșu în dinți. Haida de, zic autorii filmulețului. Realist privit, tango-ul înseamnă, printre altele, ani de muncă, exersat cu tot felul de parteneri nepotriviți (care mai de care mai bombat la ecuator și ieșind pe minus la capitolul „păr”), multă sudoare și bătături. Și cu toate astea, ca și în balet, cei mai buni dansatori de tango reușesc să transforme orele chinuitoare de antrenament într-un dans grațios și fascinant. Pentru ei
rafinament made in Argentina [Corola-blog/BlogPost/99721_a_101013]
-
Graiuri românești și istoria limbii române”, „Influență altor limbi și neologismele”, „Elemente de vocabular în limba română”, „Gramatică, fonetica, sunete”, „Ortografie și limba română liturgica”; Poezii și proza: ‚Și ploaia vine albă...” de Dragoș Vicol, „Tic-Tac” de Jan Lulu Stern, „Ecuatorul și polii” de Marin Sorescu, „Dacă” de Elenă Liliana Popescu, „Castel medieval” de Adrian Păunescu, „Argint fals” de Dan Galbina, „Tulburătorul vis” de George Filip, „Doar tu” de Ștefan Augustin Doinaș, „Cântec de buzunar” de Mircea Dinescu, „Toamnă cu luna
PAGINI ROMÂNEŞTI ÎN NOUA ZEELANDA [Corola-blog/BlogPost/93698_a_94990]
-
polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinată cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptica”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australa a sferei cerești, la distanță unghiulara maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul
Solstițiul de iarnă va fi anul acesta marţi, pe 22 decembrie [Corola-blog/BlogPost/93240_a_94532]
-
an cercul sferei cerești numit „ecliptica”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australa a sferei cerești, la distanță unghiulara maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Această explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor. La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la
Solstițiul de iarnă va fi anul acesta marţi, pe 22 decembrie [Corola-blog/BlogPost/93240_a_94532]
-
ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australa a sferei cerești, la distanță unghiulara maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Această explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor. La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același
Solstițiul de iarnă va fi anul acesta marţi, pe 22 decembrie [Corola-blog/BlogPost/93240_a_94532]
-
Imaginile arată că în emisfera nordică a asteroidului sunt numeroase cratere, în timp ce suprafață emisferei sudice este mai netedă, iar la ecuatorul asteroidului se găsesc șanțuri adânci. Primele imagini de aproape ale asteroidului Vestă au fost făcute publice de NAȘĂ. Putem vedea o suprafata chiar variată", spune coordonatorul științific al misiunii, Christopher Russell, de la Universitatea din California, Los Angeles. Imaginile au fost
Vezi imagini uimitoare ale asteroidului Vesta. Pe una dintre părţi pare că este un om de zăpadă - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/69327_a_70652]
-
animale cu blană, și că vremea s-a răcit în trecutul apropiat. În estul Antarcticii s-a descoperit polen ale unor plante ce supravietuiesc doar în zonele tropicale, lucru ce arată că la poli era atât de cald ca la Ecuator. Săptămâna trecută, mai mult de 500 de cercetători s-au reunit la Edinburgh pentru a discuta detalii despre studiile lor, care au implicații și în viitorul planetei. Săpăturile au demonstrat că nu numai Antarctica era afectată de creșterea de temperatură
Antarctica, un fost paradis tropical. Istoria se poate repeta () [Corola-journal/Journalistic/69469_a_70794]
-
mișcarea de rotație a Pământului, conform cercetătorilor de la NASA, astfel că ziua este mai lungă cu 0,06 microsecunde. De asemenea, datorită masei uriașe a lacului de acumulare, Pământul este acum relativ mai plat la Poli și mai bombat la Ecuator. Tot ca un efect al construcției, poziția polilor s-a deplasat cu doi centimetri, încheie sursa citată.
Teorie înfricoșătoare: cutremurele, made in China by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/39291_a_40616]
-
ființele din „partea cealaltă”? Aproape fără excepție, neliniștitoare. Lipsite de scrupule. Violente. Criminale. Asasine. Trădătoare. Firește că, în sens geografic, am putea afirma, forțând lucrurile, că favoritele lui Corto Maltese sunt femeile „din partea cealaltă a globului” - cele de la Sud de ecuator. O astfel de ipoteză nu e doar atrăgătoare, ci și demonstrabilă. Din păcate, ea nu se susține până la capăt: nu toate femeile din „cealaltă parte” sunt „de partea cealaltă”! Unele dintre ele sunt personaje angelice, curate sufletește și incapabile să
Iubitele lui Corto Maltese (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4317_a_5642]
-
nici o etichetare morală care să-i vizeze pe relaxații cetățeni peninsulari. Nu căutăm definiții ale acestui delicios coctail sudic, nu ne investim steril în sociologii empirice, fie și numai pentru a nu aluneca, la rându-ne, paralelă cu paralelă, înspre ecuator. Cu mult mai interesante sunt legitățile de compoziție și mecanismele de funcționare ale fragmentelor lui Vișniec. Practic, într-o emisie neîntreruptă de limbaj, cu straturi dificil de disociat, atât de invocata conjuncție dar e singura în măsură să confere o
Matei Vişniec, dar... by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9889_a_11214]
-
și nucilor de cocos, de mirosul florilor tropicale, de susurul izvoarelor, pare nu doar îndrăzneață, dar și stupidă. Rechini de zece ori mai mari decât cei de astăzi ne înghițeau deschizând numai pe jumătate botul, crocodili cu coada ce înconjura ecuatorul ne considerau printre delicatese, meduze urzicătoare și fel de fel de bestiole veninoase ne amenințau specia de maimuțe golașe. Cel puțin așa scrie în cartea Le singe nu, rătăcită în străfundurile bibliotecii, printre volumele de rang secund. Deși oceanul i-
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
țigaretă lungă vreo 10.600 de kilometri, dacă lucrezi la ea nu mai știu cât timp. Că folosind banda de toate sorturile de hârtie fabricată la Bacău, produsă, dacă nu am uitat, în 33 de zile, se poate înconjura o dată ecuatorul... Și alte povești din astea... Sau numai că mașina 47 scoate un sul în 24 de ore mai lung decât calea ferată București-Bacău. Mai reiese că ei, dacă s-ar apuca să tapeteze toată România, transformân-d-o într-o papetărie, ar
Hârtia rabdă orice, 1965 (din carnetul de reporter) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9610_a_10935]
-
cald care durează cincizeci de zile. șase în al cincilea loc: privești la armonia grădinii suspendate a dragostei tale, te așezi pe prispă și admiri, din apropiere și până în depărtare, ornamentele suflețelului tău, tăietura de aur a construcției așteptării tale, ecuatorul creației tale, cu jumătate zi, jumătate noapte, jumătate dulce, jumătate sărat, jumă tate foc, jumătate munte. nouă deasupra: acum îi ierți pe toți conducătorii oștirilor dușmane ție, plângi pentru toți apropiații pierduți ai grădinii tale suspendate, zâmbești atunci când auzi tunetele
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
că cel care gândește filosofic se deosebește de cel care nu suferă de crize existențiale, dar filosoful poate fi țăran, mexican, japonez, horticultor, șlefuitor de lentile, matematician, fizician și cu atât mai mult filosof, organul filosofic nu crește doar la ecuator și nu este apanajul unei caste profesionale, filosofia este o stare de grație, un talent, o nefericire, dar mai ales o neliniște, filosoful se poate desăvârși prin lectură, prin cunoaștere, el va fi din ce în ce mai neliniștit, cu cât va cunoaște mai
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
că așa curge și se rotește apa, indiferent cât te-ai canoni tu la o instalație sanitară, iar dacă popa ar fi dorit să curgă drept-drept, atunci ar fi trebuit să-și amplaseze blestemata aia de cișmea chiar pe linia Ecuatorului. Bine, la povestea cu poziționarea cișmelei nu se gândise niciunul dintre ei, ci doar modestul autor al acestor rânduri, care, desigur, are o certă formație științifică. Însă pe chestia cu curgerea țuțuroiului, părintele Davidescu îl taxă de cincizeci de mii
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
sunt eu. Nu știu să fumez, abia dacă pun în gură strop de băutură, nu mă droghez, nu mă împrumut, nu joc nici cărți, nu-s în stare să spun o minciună fără să-ncep să transpir de parcă aș traversa ecuatorul. Bine-nțeles că-mi scapă de multe ori câte un futu-i, însă te asigur că aproximativ la atât se rezumă succesele mele în materie de abateri. Uite ce-am făcut cu Maimuța - am lăsat-o baltă, am fugit înspăimântat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
-i putem cere acum romanului decât să trezească un fond adânc de neliniște, ca ultimă condiție de adevăr care să-l răscumpere de la destinul de produs de serie de la care nu se poate sustrage? Imaginea ei, goală, sub soarele de la ecuator, ți se pare mai credibilă decât în spatele vălului de sultană, dar ar putea fi vorba de aceeași Mata Hari, traversând absorbită revoluțiile extraeuropene, pentru a deschide calea buldozerelor unei întreprinderi de ciment... Alungi această imagine și te concentrezi asupra șezlongului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ocol maiestuos, la două sute de metri Înălțime, planînd lent, fără demonstrații exagerate, ca și cum ar fi fost susținut În spațiu de o forță nevăzută. Se afla la cea dea treia călătorie dus-Întors, cu punctul de plecare chiar de acolo, de la linia Ecuatorului, pînă la insulele mari și reci din Patagonia, urmînd cărarea trasată În văzduh de milioane de strămoși de-ai lui, de-a lungul a nesfîrșite generații. Ochiul lui atent și lacom observase, de la cîteva zeci de mile În larg, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de un zid de piatră, cînd, după calculele lui, nu mai erau decît două săptămîni pînă să zărească țărmul peruan. În „cartea pilot” cumpărată pe bani grei de la un pilot spaniol renegat nu figura nicăieri că acolo, chiar pe linia Ecuatorului, la șapte sute de mile de Tierra Firme, se ridica vreo insulă. Dar așa se făcu că, În zori, cînd vîntul se liniștise, iar valurile Încetaseră să mai izbească puternic În zidul de piatră, Oberlus zări corpul navei, făcut țăndări, odihnindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
reluau munca, aruncînd din cînd În cînd cîte o privire furișă către catargul de care atîrna ceea ce părea să se fi prechimbat În steagul se simboliza Insula Hood din Arhipelagul Galápagos sau al Insulelor Vrăjite, din Oceanul Pacific, exact pe linia Ecuatorului, la vreo șase sute de mile de continent și de civilizație. Aceea era o lume În care timpul părea să nu se grăbească deloc și, monotone, zilele se scurgeau identice, una după alta, fără să se observe, altfel decît după migrarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
care refuzase moartea pe vremea cînd de-abia respira, o neîmbînzită forță a naturii, În stare să-i Înfrunte și pe zeii din Olimp. În seara următoare, Insula Hood dispăruse cu totul În depărtare, iar marea, imensul ocean de la linia Ecuatorului, În Regiunea Mării Liniștite, mai liniștit și cu apele mai domoale decît cel mai liniștit și mai calm lac de munte, se transformă În singura Însoțitoare a oamenilor de pe balenieră. Păsările marine, care pentru o vreme se antrenaseră găinățîndu-se În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
a pătrunde în cel de-al Cincilea, despre care locuitorii din Bora Bora nu știau nimic, Miti Matái era perfect conștient că navigau prin niște regiuni în care curenții erau mult mai importanți chiar decât vânturile, dat fiindcă deasupra liniei ecuatorului există un puternic curent care se-ndrepta spre est, în timp ce cu zece grade mai la nord sau mai la sud apele se deplasau în direcția opusă. Acum erau purtați de o ramură a curentului, dar trebuia să fie foarte atent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
preț într-o adevărată povară. Faptul că în cursul nopții pătrunseserăîn fatidicul Al Cincilea Cerc îl făcea de-a dreptul inutil, el neputând da nici un sfat cu privire la Harță de Stele, dat fiind că, în acel punct, aflat aproape pe linia ecuatorului, peisajul celest era foarte diferit de cel al insulei lor. Și pe Miti Matái îl afecta schimbarea emisferei, deoarece din fața ochilor lui dispăreau, încetul cu încetul, acele Avei’á pe care lecunoștea atât de bine, iar despre noile constelații care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
din Pacificul de Sud, întinderea apelor cu adevarat puștii s-ar reduce considerabil. Dar era evident că Marara nu se mai află în Pacificul de Sud, ci în Infinitul Ocean al Infinitelor Insule, la peste cinci grade la nord de ecuator, pe punctul de a simți, dinspre pupă, contracurentul ecuatorial, precum și alizeele emisferei boreale, temutul Ha’aipiti Fă’arúa, un vânt rece și capricios, cu care cei din Bora Bora nu erau obișnuiți să navigheze. Iar insulele erau atât de rare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]