153 matches
-
terestră și care nu este o comuniune umană, ci o unitate în Dumnezeu, în plenitudinea adevărului și în bucuria Împărăției (Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, Legătura între Euharistie și iubirea creștină..., p. 33). - această concepție ar trebui să asigure ecumenicitatea sau gîndirea și mișcarea ecumenică Bisericii cea una după cum și Iisus Hristos - Adevăratul Dumnezeu - doar Unul este!.... Încheiem cu constatarea că Euharistia actualizează într-un dinamism convergent, spre plenitudinea existenței, marile potențialități umane care semnifică și simbolizează ceea ce trebuie să
DESPRE FRUMUSEŢEA, TEMEINICIA ŞI IMPORTANŢA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371083_a_372412]
-
minunate idei ale gândirii ortodoxe să facem o referire la tema globalizării de care ne ocupăm acum, în nici un caz la ceea ce se înțelege astăzi prin globalitate, ci numai la universalitate, dacă și aceasta ar putea dobândi un înțeles de ecumenicitate. Recunoașterea lucrării efective a Duhului sfânt în creație este tot una cu recunoașterea harului natural universal. Tot la fel putem spune că a vedea razele luminii cerești strălucind deasupra cosmosului întreg înseamnă a pune în paralelă directă Paradisul cel dintâi
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
prefigurează, Împărăția lui Dumnezeu cea veșnică pe care o pregustăm încă din viața această terestră și care nu este o comuniune umană, ci o unitate în Dumnezeu, în plenitudinea adevărului și în bucuria Împărăției - această concepție ar trebui să asigure ecumenicitatea sau gîndirea și mișcarea ecumenică Bisericii cea una după cum și Iisus Hristos - Adevăratul Dumnezeu - doar Unul este!.... Așadar, în vremurile de astăzi, când suferințe și necazuri foarte multe și foarte variate cum ar fi neajunsurile și sărăcia, bolile și singurătatea
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
Împărăția lui Dumnezeu cea veșnică pe care o pregustăm încă din viața această terestră și care nu este o comuniune umană, ci o unitate în Dumnezeu, în plenitudinea adevărului și în bucuria Împărăției[53] - această concepție ar trebui să asigure ecumenicitatea sau gîndirea și mișcarea ecumenică Bisericii cea una după cum și Iisus Hristos - Adevăratul Dumnezeu - doar Unul este!.... Așadar, în vremurile de astăzi, când suferințe și necazuri foarte multe și foarte variate cum ar fi neajunsurile și sărăcia, bolile și singurătatea
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
neliniștea vine din lupta ta lăuntrică pentru adevăr”. (Pagini de Pateric Românesc. Ed. Anastasis, 2009, p. 38) Părintele Galeriu ca un mare vizionar și ziditor al Cetății și Bisericii Dumnezeului-Om Hristos a promovat cu mare zel în cadrul Apostolatului Social, ecumenicitatea culturală și spirituală a omenirii: „Ar trebui toți, și iudeul și musulmanul, și șintoistul și confucianistul, și hinduistul și budistul și oricare din lumea aceasta, să recunoască cum că printre oameni nu găsim desăvârșirea. Desăvârșirea este în Dumnezeu și la
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
1600 de ani de la mucenicia sa, în G.B., an XXXI, 1972, nr. 3-4, p. 335-388; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 111-112. 31. Pr. Prof. Dr.Mircea Păcurariu, op. cit., p. 132-134; Ștefan G. Alexe, Sfântul Niceta de Remesiana și ecumenicitatea patristică în sec. IV-V, București, 1969, 141 p.; Ioan G. Coman, Scriitori bisericești din epoca străromână, București, 1979, p. 93-174. 32. N. Zugravu, op. cit., p. 334-336. 33. Ibidem, p. 338-358; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit. p. 101-102. 34
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de la Suceava, în MMS, 1956, nr. 6-7, p. 322-337; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 276-282. 41. V. Spinei, op. cit., p. 326-327. 42. Ibidem, p. 328-329. 43. Ibidem, p. 329-331. BIBLIOGRAFIE Alexe Ștefan G., Sfântul Niceta de Remesiana și ecumenicitatea patristică în sec. IV-V, București, 1969, 141 p. Andreescu Const. I., Reacțiuni ortodoxe în contra catolicizării regiunilor carpato-dunărene în prima jumătate a secolului al XIII-lea, în B.O.R., 1938, nr. 11-12, p. 770-779. Armbruster A, Romanitatea românilor. Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Viața creștină în vechiul Tomis, MM, 1962, 1-2; Klaus Gamber, Niceta von Remesiana. Introductio ad competentes, Regensburg, 1964; Owen Chadwick, John Cassian, Cambridge, 1968; D. Onciul, Scrieri istorice, I, București, 1968, 89-279; Ștefan C. Alexe, Sfântul Niceta de Remesiana și ecumenicitatea patristică din secolele IV și V, „Studii teologice”, 1969, 7-8; Vasile Gh. Sibiescu, Sfântul Sava „Gotul”, „Glasul Bisericii”, 1972, 3-4; Ioan Rămureanu, Noi contribuții privind pătrunderea creștinismului la traco-geto-daci, „Ortodoxia”, 1974, 1; Ioan G. Coman, Operele literare ale Sfântului Ioan
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
ideile dintr-o conferință susținută în 1948 la Asociația „Mihai Eminescu”, Mircea Eliade afirmă în Două tradiții spirituale românești că „momentul istoric actual [...] care pregătește atâtea noi forme de universalism, începând cu organizarea federativă a continentelor și sfârșind cu idealurile ecumenicităților spirituale [...] încurajează și, ceva mai mult, solicită chiar o experiență și o înțelegere globală a lumii și a existenței [...], mai spornic înfăptuită în cadrul diasporei”. Autorul crede că în virtutea „polarității antinomice și complementare” a culturii, „spiritualității românești care se manifestă în
LUCEAFARUL-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287874_a_289203]
-
Dunăre și Mare în primele șase secole creștine. Considerații istorice și teologice - cum se intitulează cartea de față, este scrisă în același spirit cu care autorul ne-a obișnuit: soliditatea documentației, multitudinea surselor, cursivitatea textului, analiza modernă, interpretarea în spiritul ecumenicității operelor teologice respective, relevarea semnificației și a actualității cugetărilor sfinților, a dimensiunii spiritului lor misionar. O lucrare ce vine să îmbogățească, prin considerațiile date, prin judecățile de valoare emise de distinsul părinteprofesor, contribuțiile românești în domeniul teologico-istoric al cunoașterii devenirii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
misionară a Bisericii Ortodoxe, atât pe plan intern cât și extern, a depins de condițiile istorice, care nu întodeauna au fost favorabile dezvoltării ei. În aceste condiții, Ortodoxia n-a neglijat misiunea în spațiu adică Biserica în mișcare, preocupată cu ecumenicitatea ei geografică, cu extinderea și prezența ei „în afară”. Totuși, ea a preferat misiunea în timp, adică Biserica în construire, preocupată cu dinamismul ei eclezial, intern istoric, prin succesiunea generațiilor de creștini. Despre lucrarea misionară autentică ne vorbește, între alți
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Practic, învățătura pe care o preda catehumenilor săi, era prezentată ca un rezumat al întregii Scripturi. Alături de cuvântul biblic, Tradiția apostolică este al doilea izvor de inspirație al adevărurilor de credință cu caracter de obligativitate. Pentru a fi în consensul ecumenicității, trebuie să fii bine informat - în viziunea nicetană - asupra învățăturii Părinților Bisericii și să fii în concordanță cu ei. În concepția Sfântului Niceta, abaterea de la linia tradiției duce la rătăcire, după cum s-a întâmplat cu macedonienii, care, la început, au
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
având la bază învățăturile Sfintei Scripturi, dragostea de Biserică și un elevat spirit ecumenic, manifestat prin dorința de a contribui la unitatea, desăvârșirea și mântuirea credincioșilor de pretutindeni. Activitatea misionară a Sfântului Noceta are o contribuție de seamă la consolidarea ecumenicității Bisericii din secolele IV și V, alături de misionarismul și opera teologică a ierarhilor și scriitorilor bisericești, din aceeași perioadă, din Scythia Minor, și poate să aducă servicii remarcabile spiritualității ecumeniste contemporane. III. ECUMENICITATEA OPEREI TEOLOGICE A SFÂNTULUI NICETA DE REMESIANA
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
are o contribuție de seamă la consolidarea ecumenicității Bisericii din secolele IV și V, alături de misionarismul și opera teologică a ierarhilor și scriitorilor bisericești, din aceeași perioadă, din Scythia Minor, și poate să aducă servicii remarcabile spiritualității ecumeniste contemporane. III. ECUMENICITATEA OPEREI TEOLOGICE A SFÂNTULUI NICETA DE REMESIANA (Referat în cadrul Simpozionului internațional: Ortodoxia românească și Mișcarea ecumenică, Constanța, 4-5 iulie 2006, sub auspiciile Universității „Ovidius” din Constanța - Facultatea de Teologie și Centrul de cercetări Teologice, ecumenice și interculturale „Sf. Ioan Casian
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ori scoate la iveală din tezaurul patristic, comun întregii Biserici primare nedespărțite, lumini și sensuri noi pentru înțelegerea corectă și temeinică a dezideratului de unitate creștină, visul de aur al ecumenismului contemporan. Vocabularul teologic actual, care întrebuințează termeni precum: ecumenic, ecumenicitate, ecumenist, etc., dovedește că încă nu s-a făcut o definire clară a acestora. Pentru evitarea unor confuzii a acestor termeni, în dialogul ecumenist actual, este bine să urmărim ideea de ecumenicitate la Sfinții Părinți. Vom insista asupra secolelor IV
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Vocabularul teologic actual, care întrebuințează termeni precum: ecumenic, ecumenicitate, ecumenist, etc., dovedește că încă nu s-a făcut o definire clară a acestora. Pentru evitarea unor confuzii a acestor termeni, în dialogul ecumenist actual, este bine să urmărim ideea de ecumenicitate la Sfinții Părinți. Vom insista asupra secolelor IV-V, adică asupra perioadei de înflorire a patristicii, în care a trăit și Sfântul Niceta de Remesiana. I. Ideea de ecumenicitate la Sfinții Părinți din secolele IV-V a) Termenul ecumenic, ce
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
termeni, în dialogul ecumenist actual, este bine să urmărim ideea de ecumenicitate la Sfinții Părinți. Vom insista asupra secolelor IV-V, adică asupra perioadei de înflorire a patristicii, în care a trăit și Sfântul Niceta de Remesiana. I. Ideea de ecumenicitate la Sfinții Părinți din secolele IV-V a) Termenul ecumenic, ce vine din grecescul òιкоµένη, și care înseamnă, la origine, pământul locuit sau lumea, a fost folosit de timpuriu de către Părinții Bisericii. Atât titlul de „patriarh ecumenic”, cât și calificativul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
indica nu numai răspândirea credinței, dar și a ortodoxiei ei, este aproape sinonim cu termenul oikumene. Sfântul Irineu (†202) preciza că Biserica este răspândită pe tot pământul și ea deține credința moștenită de la Sfinții Apostoli și de la ucenicii acestora. Așadar, ecumenicitatea spațială ca element constitutiv al Bisericii lui Hristos, își atașează un nou element și anume: ortodoxia doctrinei, care vine direct de la apostoli. Ideea de ecumenicitate a Bisericii s-a dezvoltat în mod deosebit în secolele IV și V. Sfinții
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pământul și ea deține credința moștenită de la Sfinții Apostoli și de la ucenicii acestora. Așadar, ecumenicitatea spațială ca element constitutiv al Bisericii lui Hristos, își atașează un nou element și anume: ortodoxia doctrinei, care vine direct de la apostoli. Ideea de ecumenicitate a Bisericii s-a dezvoltat în mod deosebit în secolele IV și V. Sfinții Părinți din această perioadă de timp au adâncit și îmbogățit sensul termenului oikumene, propovăduind credința creștină în spațiul geografic cunoscut atunci și apărând-o în fața atacurilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
perioadă de timp au adâncit și îmbogățit sensul termenului oikumene, propovăduind credința creștină în spațiul geografic cunoscut atunci și apărând-o în fața atacurilor venite din partea unor erezii, schisme și filosofii necreștine. În opera teologică apărută în acest timp, termenii de ecumenicitate și catolicitate erau uneori sinonimi, fără să fie identici; ecumenicitatea fiind înscrisă întotdeauna în definiția catolicității. De exemplu, Sfântul Chiril al Ierusalimului (†386) preciza că: „Biserica se numește catolică pentru că este în toată lumea, până la marginile pământului, pentru că învață desăvârșit toate
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
propovăduind credința creștină în spațiul geografic cunoscut atunci și apărând-o în fața atacurilor venite din partea unor erezii, schisme și filosofii necreștine. În opera teologică apărută în acest timp, termenii de ecumenicitate și catolicitate erau uneori sinonimi, fără să fie identici; ecumenicitatea fiind înscrisă întotdeauna în definiția catolicității. De exemplu, Sfântul Chiril al Ierusalimului (†386) preciza că: „Biserica se numește catolică pentru că este în toată lumea, până la marginile pământului, pentru că învață desăvârșit toate dogmele necesare cunoștinței oamenilor despre lucrurile văzute și nevăzute, cerești
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
430) mărturisește că: „Biserica vine din timpul lui Abel și durează până la aceia care se vor naște la sfârșit și vor crede în Hristos, tot poporul sfinților care aparțin unei singure cetăți, Trupul lui Hristos”. O trăsătură de seamă a ecumenicității Bisericii din perioada patristică de înflorire (secolele IV-V) era păstrarea unității de credință și a unității Bisericii. Deși Imperiul roman s-a împărțit, la începutul secolului al IV-lea în două sfere de influență - Apus și Răsărit - după mutarea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
credință și a unității Bisericii. Deși Imperiul roman s-a împărțit, la începutul secolului al IV-lea în două sfere de influență - Apus și Răsărit - după mutarea capitalei la Constantinopol, Sfinții Părinți au depus o stăruință susținută în păstrarea duhului ecumenicității Bisericii, luptând pentru unitatea credinței într-o singură Biserică: una, sfântă, sobornicească și apostolească. Operele teologice ale Sfinților Părinți din secolele IV și V sunt mărturie în această privință. Acestea aveau drept scop răspândirea credinței creștine și apărarea învățăturii ortodoxe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Sfântul Grigorie de Nazianz (†389), Sfântul Grigorie de Nyssa (†394), Diodor de Tars († înainte de 394), Sfântul Ambrozie (†397), Sfântul Niceta de Remesiana, Fericitul Augustin și alții. Din bogata literatură patristică epistolară se desprinde deosebita grijă a Sfinților Părinți pentru păstrarea ecumenicității. De pildă, Sfântul Vasile cel Mare cerea fiecărui episcop să aibă o atitudine ecumenică, rămânând în „dragostea frățească universală”. Un alt element deosebit de important pentru păstrarea și adâncirea ecumenicității îl constituie întrunirea sinoadelor ecumenice. Cele patru Sinoade ecumenice (Niceea, 325
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
patristică epistolară se desprinde deosebita grijă a Sfinților Părinți pentru păstrarea ecumenicității. De pildă, Sfântul Vasile cel Mare cerea fiecărui episcop să aibă o atitudine ecumenică, rămânând în „dragostea frățească universală”. Un alt element deosebit de important pentru păstrarea și adâncirea ecumenicității îl constituie întrunirea sinoadelor ecumenice. Cele patru Sinoade ecumenice (Niceea, 325; Constantinopol, 381; Efes, 431 și Calcedon, 451), care și-au desfășurat lucrările în secolele IV și V, au dezvoltat până la apogeu conștiința ecumenică. Majoritatea Sfinților Părinți, între care
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]