282 matches
-
putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate a acestora. Referitor la autoritatea legiuitoare, Parlament sau Guvern, după caz, în acord cu jurisprudența constantă a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, aceasta are obligația de a edicta norme care să respecte anumite trăsături: claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate. Curtea observă că atât dispozițiile legale care au constituit temeiul pronunțării deciziilor de către Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și întreg cadrul legislativ referitor la drepturile salariale ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
constituționale și legale privind aplicarea legii. Astfel, completul arbitral reține că, potrivit dispozițiilor generale ale Legii nr. 24/2000 privind Normele de tehnică legislativă, normele vamale, fiscale ori procesual-fiscale își limitează efectele la raporturile juridice pentru reglementarea cărora au fost edictate. Normele ce reglementează anumite raporturi juridice nu își pot întinde efectele asupra unor raporturi juridice reglementate prin alte acte normative decât în măsura în care legiuitorul a înțeles să insereze dispoziții speciale și derogatorii în acest sens. Așa cum se stipulează prin art. 14
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249766_a_251095]
-
de fond a apreciat că: «dispozițiile invocate de pârâtă, art. 130^1 și art. 131 din Codul fiscal reprezintă norme în materie fiscală (și, mai mult, în materie de taxă pe valoarea adăugată - titlul VI al Codului) și au fost edictate pentru stabilirea raporturilor fiscale între contribuabili și stat, și nu pentru realizarea drepturilor de proprietate intelectuală. Prin urmare, domeniul de aplicare al acestor dispoziții trebuie interpretat după regula potrivit căreia unde legea distinge și interpretul trebuie să o facă». Instanța
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249766_a_251095]
-
trebuie interpretate unitar, conform definiției acestora din Codul fiscal, și în materia drepturilor de autor. Argumentul reținut de Corpul de arbitri conform căruia normele vamale, fiscale sau procesual-fiscale și-ar limita efectele la raporturile juridice pentru reglementarea cărora au fost edictate nu este întemeiat având în vedere următoarele: a) în măsura în care legislația din materia drepturilor de autor nu definește noțiunea de import și pe cea de achiziție intracomunitară, atunci aceasta trebuie avută în vedere în înțelesul dat de legiuitor într-un alt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249766_a_251095]
-
normelor, iar nu în raport cu terminologia folosită în reglementări din alte domenii. Din acest punct de vedere, în mod corect completul arbitral a reținut că normele vamale, fiscale sau procesual-fiscale își limitează efectele la raporturile juridice pentru reglementarea cărora au fost edictate. Nu poate fi primit nici argumentul cuprins la pct. B.3 lit. c) din motivele de apel, întrucât previzibilitatea și accesibilitatea legii se raportează la momentul edictării normei în discuție și la domeniul în care este edictată, iar din aceste
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249766_a_251095]
-
cărora au fost edictate. Nu poate fi primit nici argumentul cuprins la pct. B.3 lit. c) din motivele de apel, întrucât previzibilitatea și accesibilitatea legii se raportează la momentul edictării normei în discuție și la domeniul în care este edictată, iar din aceste două puncte de vedere sfera celor ținuți de obligația de plată a remunerației compensatorii pentru copia privată potrivit legii dreptului de autor este ușor determinabilă. De altfel, împrejurarea că sfera noțiunii de "import" folosită în Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249766_a_251095]
-
serie de critici de neconstituționalitate extrinsecă și, pe de altă parte, critici de neconstituționalitate intrinsecă. I. Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, instanța de contencios constituțional constată că nu sunt întemeiate. Autorul excepției susține că actul normativ criticat a fost edictat cu nesocotirea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât în cuprinsul acestuia nu este justificată situația extraordinară a cărei reglementare nu putea fi amânată și care a determinat emiterea ordonanței de urgență. Curtea observă că, din preambulul Ordonanței de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244392_a_245721]
-
Codul de procedură fiscală. Iar Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 617/2007 nu are forța juridică a unei legi, așa cum cer prevederile art. 1 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, astfel că nu ar putea edicta o normă juridică prin care să se înlăture aplicarea unei prevederi a Codului de procedură fiscală. În aceste condiții, prevederile art. 35 al Ordinului președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 617/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260534_a_261863]
-
din Constituție, potrivit cărora consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe. De aceea, activitatea consiliilor locale trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora. În acest context, stabilirea unei sancțiuni pentru inactivitatea acestei autorități locale apare pe deplin justificată și nu este susceptibilă să lezeze valorile enumerate în art. 30 alin. (6) din Constituție. În fine
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231479_a_232808]
-
a excepției de neconstituționalitate, precizând că domeniul contravențional, spre deosebire de cel al contenciosului administrativ, nu se regăsește în enumerarea cuprinsă în art. 73 alin. (3) din Constituție. În plus, normele de procedură în materie contravențională reprezintă norme derogatorii de la dreptul comun, edictate în considerarea materiei în care reglementează. Față de faptul că în competența autorităților locale se dau stabilirea și sancționarea unor contravenții care țin de domeniul lor de interes, consideră că o astfel de critică nu are legătură cu organizarea instanțelor și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234479_a_235808]
-
și instituții publice, fără a detalia care sunt aceste "celelalte autorități și instituții publice". Având în vedere cele anterior redate din conținutul Legii-cadru nr. 284/2010 , cu modificările și completările ulterioare, rezultă că autoritățile și instituțiile publice în favoarea cărora este edictată norma din art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015 , cu modificările și completările ulterioare, sunt cele ce se regăsesc în enumerarea de la art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]
-
în Cauza Beian împotriva României). În ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, Curtea constată că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile mai sus arătate. Referitor la aceste cerințe, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în mod constant, statuând că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în așa fel încât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239058_a_240387]
-
Arată că textele de lege criticate sunt norme de procedură, care sunt de imediată aplicare, astfel că nu contravin principiului neretroactivității legii. Precizează că instituirea posibilității examinării nelegalității unui act administrativ individual în raport cu actul normativ în temeiul căruia a fost edictat apare ca o consacrare a dreptului de acces liber la justiție, fiind asigurate premisele respectării dreptului la un proces echitabil și a rezonabilității duratei procesului și aplicându-se tuturor celor vizați de ipoteza normei, în mod nediscriminatoriu și fără excepții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201677_a_203006]
-
Legea nr. 393/2004 sunt constituționale. În acest sens arată că, în ceea ce privește art. 3 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 , "textul legal criticat nu face altceva decât să reia principiul consacrat de art. 123 alin. (5) din Constituție, fiind edictat în virtutea acestui text constituțional, astfel că nu se poate susține neconstituționalitatea acestuia". Faptul că prefectul poate ataca direct în contencios un act administrativ pe care îl consideră nelegal "nu pune la îndoială sub nicio formă principiul potrivit căruia justiția este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233458_a_234787]
-
stabilirea unor ierarhii între aceste instanțe. În cauză, deși înțelesul normei europene a fost deslușit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cerințele rezultate din această hotărâre nu au relevanță constituțională, ele ținând mai degrabă de obligația Legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, în caz contrar găsindu-și eventual aplicarea art. 148 alin. (2) din Constituția României. 3. Pentru motivele arătate anterior, Curtea nu poate reține încălcarea prin textele criticate a dispozițiilor constituționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233954_a_235283]
-
sau arbitrar, deoarece momentul 6 martie 1945 marchează instaurarea dictaturii comuniste, iar 22 decembrie 1989 vizează sfârșitul acesteia în România. Prin urmare, perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 este circumscrisă în totalitate perioadei dictaturii comuniste, astfel încât opțiunea legiuitorului de a edicta o lege reparatorie numai în privința persoanelor aflate în ipoteza art. 1 din lege este una justificată în mod obiectiv și rațional. Curtea a constatat că legiuitorul este îndreptățit ca pentru situații deosebite să aplice un tratament juridic diferit. De altfel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240929_a_242258]
-
27 mai 2010). Momentul 6 martie 1945 marchează instaurarea dictaturii comuniste, iar 22 decembrie 1989 vizează sfârșitul acesteia în România. Prin urmare, perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 este circumscrisă în totalitate perioadei dictaturii comuniste, astfel încât opțiunea legiuitorului de a edicta o lege reparatorie numai în privința persoanelor aflate în ipoteza art. 1 din lege este una justificată în mod obiectiv și rațional. Așadar, este neîntemeiată critica potrivit căreia sintagma "referitoare la perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989", regăsită în cuprinsul Legii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234388_a_235717]
-
contenciosului administrativ, având ca scop împiedicarea autorităților administrației publice de a emite acte administrative nelegale. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, precizând că textul de lege criticat instituie tutela administrativă a prefectului, fiind edictat în virtutea art. 123 alin. (5) din Constituție. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 22 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 22.506/3/2008, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216591_a_217920]
-
Guvernului nr. 37/2007 cuprind descrierea uneia dintre faptele considerate încălcare minoră a unor acte normative europene din domeniul transporturilor rutiere, iar art. 9 alin. (1) lit. e) din aceeași ordonanță stabilește sancțiunea corespunzătoare. Curtea observă că acestea au fost edictate în spiritul celor prevăzute la pct. 26 din preambulul Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241154_a_242483]
-
o parte a mării libere cu o altă parte a mării libere sau cu marea teritorială a unui Stat străin servesc navigației internaționale. Articolul 17 Navele străine care exercită dreptul de trecere inofensiva trebuie să se conformeze legilor și regulamentelor edictate de Statul riveran în conformitate cu prezentele articole și cu alte reguli ale dreptului internațional, și în special legilor și regulamentelor privind transporturile și navigația. Subsectiunea B Reguli aplicabile navelor de comerț Articolul 18 1. Nu se pot percepe taxe de la navele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132031_a_133360]
-
stabilească plătitorii taxelor parafiscale, în speță ai taxei de clawback, respectiv agenții economici care sunt vizați în mod expres de reglementările Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 . Pe de altă parte, Curtea observă că prevederile criticate au fost edictate în virtutea prevederilor art. 61 din Constituție, potrivit cărora "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării", coroborate cu cele ale art. 115 referitoare la delegarea legislativă, astfel încât modificarea, completarea ori abrogarea normelor juridice constituie atribuții exclusive ale acestuia. IV. Totodată, Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253253_a_254582]
-
față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că actele normative criticate au fost edictate în vederea combaterii fenomenului construcțiilor ilegale în zonele de interes turistic, cu finalitatea protejării, sub acest aspect, a interesului public. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 2 noiembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244284_a_245613]
-
până la dovada contrară care se stabilește de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, prin consultare cu Ministerul Afacerilor Externe. ... Articolul 2562 Conținutul legii străine (1) Conținutul legii străine se stabilește de instanța judecătorească prin atestări obținute de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert sau printr-un alt mod adecvat. ... (2) Partea care invocă o lege străină poate fi obligată să facă dovada conținutului ei. ... (3) În cazul imposibilității de a stabili, într-un termen rezonabil, conținutul legii străine
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233244_a_234573]
-
se vedea, în acest sens, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). Raportând cele menționate la prezenta excepție, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au fost edictate de legiuitor cu respectarea exigențelor normelor de tehnică legislativă, acestea având claritatea și previzibilitatea necesare adoptării actului normativ. De asemenea, Curtea constată că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale ale alin. (2) al art. 15, care consacră principiul neretroactivității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261648_a_262977]
-
a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, arătând că derogarea cuprinsă în textul de lege criticat reprezintă o dispoziție edictată în favoarea străinului solicitant, tocmai în considerarea situației speciale în care se află acesta. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 5 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 13.108/4/2010, Judecătoria Sectorului 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238175_a_239504]