200 matches
-
acest CNA ca cenzor, să dispună totodată de ICR pentru voturile externe, și de însuși ministerul de forță supremă, identitară - Ministerul Culturii, care pentru apărarea națională a ajuns azi mai important decât Ministerul de Război, cum prioritar național și Ministeriul Educațiunii - față de Comunitatea de Informații, cu sms-uri și emailuri stocate cu tot. Paradoxal - în așa context postmodernizat și în concluzie critificțională -, adevăratul intelectual public nu mai este în societatea noastră de tranziție de la Epoca Mooye la Epoca Wash gazetarul de Autoelită
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
8,30 la 12,30 - Inceperea programului, Apelul și raportul, Inspecția curățeniei, Rugăciunea, Calendarul Patriotic, Marșul la câmpul de instrucție, Educația fizică, Programul de gimnastică nr.2, Repaus, Instruire tehnică, Formația de instrucție și de adunare pentru explicații, Poziția soldatului, Educațiune religioasă - premilitarii ascultă conferința rostită de pr. Ilie Băcioiu la Radio și Ora ostașului, Repaus și Marșul la școală, Onoruri și semne exterioare de respect, Încheierea programului, Fapte premilitare, Raportul subcentrului și Imnul Regal. După amiază, programul era în conținut
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355452_a_356781]
-
și deopotrivă învățaților și celor „ce nu știu ceti”. Prin urmare, „fondarea unui teatru național român în imperiul austriac nu are mai puțină importanță „decât înființarea câtorva școli...” „Teatrul este cea mai mare școală morală, cea mai mare școală de educațiune, pe lângă biserică și școală, este un templu al moralității, al luminei și al științei. În el se dezvoltă și se cultivă simțemintele generoase, umanitare și naționale; el ni arată calea virtuții și a onorii, dezvoaltă în noi gustul frumosului, gustul
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
de obiectivitate. De aceea, Ioan Slavici este considerat „părintele prozei noastre obiective“, proză care va culmina cu Liviu Rebreanu. Menționăm că obiectivitatea nu devine la Slavici independentă de artă pentru că scriitorul trebuie să fie un educator, și în tratatul său Educațiune morală, apreciază pe acei oameni care știu să-și chivernisească viața. Îi condamnă pe cei care se lasă ispitiți de vraja banului. Slavici înțelegea prin realism transfigurarea realității, și nu o copie a ei. TEMATICA Unele nuvele au ca tematică
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
care vorbește despre personalitatea europeană a lui Eminescu: “ Cultura lui individuală stă la nivelul culturii europene de azi”. Nicolae Iorga nota la 16 iulie 1903: “prin cele 13.000 de pagini de presă descoperim “un nou Eminescu”. Eminescu a definit : “Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea în fine, un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune, poate să fie cu un cerc restrâns de cunoștințe
ZIUA LUI EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347863_a_349192]
-
lui Eminescu: “ Cultura lui individuală stă la nivelul culturii europene de azi”. Nicolae Iorga nota la 16 iulie 1903: “prin cele 13.000 de pagini de presă descoperim “un nou Eminescu”. Eminescu a definit : “Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea în fine, un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune, poate să fie cu un cerc restrâns de cunoștințe, pe când, din contră, cultura, cunoștințele cele
ZIUA LUI EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347863_a_349192]
-
Cultura lui individuală stă la nivelul culturii europene de azi”. Nicolae Iorga nota la 16 iulie 1903: “prin cele 13.000 de pagini de presă descoperim “un nou Eminescu”. Eminescu a definit : “Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea în fine, un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune, poate să fie cu un cerc restrâns de cunoștințe, pe când, din contră, cultura, cunoștințele cele mai vaste
ZIUA LUI EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347863_a_349192]
-
celuilalt, identic, aceeași idee și când suntem aspri, nu vorbele, ci adevărul ce voim a-l spune e aspru”. (Statul 1. Funcțiile și Misiunea sa. M. Eminescu. Ed. Saeculum I.O., București, 1999, pg. 70). De asemenea, Eminescu mai definea : “Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea “. (M. Eminescu, Statul, I. Funcțiile și misiunea sa, Ed. Saeculum I.O. , București, 1999). Poetul Național a avut cele mai înalte
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
suntem aspri, nu vorbele, ci adevărul ce voim a-l spune e aspru”. (Statul 1. Funcțiile și Misiunea sa. M. Eminescu. Ed. Saeculum I.O., București, 1999, pg. 70). De asemenea, Eminescu mai definea : “Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea “. (M. Eminescu, Statul, I. Funcțiile și misiunea sa, Ed. Saeculum I.O. , București, 1999). Poetul Național a avut cele mai înalte reflecții: „De ce Hristos e așa de
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
nu vorbele, ci adevărul ce voim a-l spune e aspru”. (Statul 1. Funcțiile și Misiunea sa. M. Eminescu. Ed. Saeculum I.O., București, 1999, pg. 70). De asemenea, Eminescu mai definea : “Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea “. (M. Eminescu, Statul, I. Funcțiile și misiunea sa, Ed. Saeculum I.O. , București, 1999). Poetul Național a avut cele mai înalte reflecții: „De ce Hristos e așa de mare? Pentru că
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
scandaloase, fapte de prestidigitațiune parlamentară cari întrec toate scamatoriile lui Bosco se produc la lumina zilei și când regimul parlamentar este menit nu numai pentru a garanta drepturile și averea cetățeanului, dar și pentru a servi ca o școală de educațiune, întrebăm: în fața unor asemenea enormități nu izbucnește sufletul cel mai blând chiar, nu se revoltă conștiința umană, conștiința adevărului în fața unor falsificări atât de nerușinate, îmbrăcate spre mai mare batjocoră în hainele formelor constituționale? Dar în starea [în] care a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zice: Organele reacțiunii, unite acum cu ziarele grupurilor, vorbesc mereu de bugete grase, de funcțiuni grase. Nu mai vorbim despre lealitatea și moralitatea unei asemenea sisteme de combatere. Fiecare luptă cu armele ce sânt mai potrivite cu caracterul său, cu educațiunea sa, cu scopul ce urmărește. Vom vorbi însă despre valoarea, despre puterea materială a acestei sisteme de acuzare. Funcțiuni grase! Daca protivnicii noștri acuză pe cei din partita națională și liberală că umblă după funcțiuni grase, să binevoiască să spuie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
urmă dă deplină libertate în privirea metodului. Cărți speciale cată să cuprinză definiții stricte, abstracte; cartea de citire e prin natura ei descriptivă. Se descriu toate în ea, deci se văd toate cu ochii minții. A preface o carte neapărată educațiunii tinerimii, neapărată pentru cultura limbei materne, pentru istoria și geografia țării, pentru variile cunoștințe ce trebuie să le aibă un om, într-o carte specială de agronomie, e o adevărată orbire. Să nu se uite că această carte de citire
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
câte ceva în ea. Noi nu zicem prin asta că nu trebuie să se-nvețe agronomie. O carte bine și înțeles scrisă asupra materiilor agronomice e de neapărată necesitate pentru școalele rurale; dar pentru aceasta nu trebuie a se sacrifica scopul educațiunii naționale pe care-l urmărește cartea de citire și pe care în țările Apusului l-a și ajuns. [ 12 iulie 1880] ["OBSERVASEM CU OARECARE MIRARE... Observasem cu oarecare mirare că "Steaua Romîniei" din Iași, organul grupului liberalilor moderați, de unde până
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Shak[e]speare redactor la "Telegraful". Iată cu ce probe ne vine organul guvernamental în favorul mărginirii studiilor clasice. Noi însă zicem: nu cu doar și poate, nu cu alte dubitative se decid cestiuni atât de gingașe ca cele ale educațiunii, ci cu probe aduse din esperiență. Tocmai această esperiență însă ne arată pe toate cărările că civilizația s-a statornicit și a crescut acolo unde ea a fost altoită în pomul culturei antice, și că nu s-a putut prinde
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mână, de comercianți și proprietari mici care nu-i pot trimite în alte părți pentru continuarea studielor. Școalele noastre primare, care în adevăr au mare necesitate de o reformă radicală, precum voi arăta în alt articol, în loc să dea elevilor o educațiune și instrucțiune care să nu-i înstrăineze de ocupațiunile părinților lor, nu îngrijesc deloc de aceasta. După sistema de la noi elevii pierd cu totul în școala primară și puținul simț practic și iubirea pentru ocupațiunea părinților care le-a adus
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
este singură Franța care relativ se află destul de bine în privință economică. Bărbați competinți cari s-au ocupat cu explicarea acestui fenomen s-au convins că el nu e nici rezultatul caracterului francez, nici al împrejurărilor locale, ci este rezultatul educațiunii poporului francez, în decurs de secole, în direcțiunea de a i se dezvolta gustul estetic prin cultivarea artelor. Școala de pictură și sculptură întemeiată încă de Colbert, espozițiile de arte înființate tot de el, trămiterea de tineri la studiu în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
septembrie 1880] [""ROMÎNUL", DUPĂ CE PARAFRAZEAZĂ... "] "Romînul", după ce parafrazează pentru a suta oară cu vorbe de dacă rolul ce-l are opoziția în toate țările, ajunge a vorbi și de opoziția din țara noastră. Partida liberală voiește a face pe deplin educațiunea politică a țării... Din contra, organele opozițiunii de toate nuanțele înfățișează dezgustătoarea priveliște a unei nemaipomenite lipse de urbanitate, a unei lupte îndîrjite, în care espresiunile cele mai triviale se înlănțuiesc unele cu altele etc. Va să zică: lecții de stil și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Să fim urbani, dar cu cine? Cu aceiași oameni cari azi, fiind la putere, ne dau lecții, pe când ieri, în opoziție, insultau tot și toate, începînd de la capul statului. Acum cinci ani, pe când patrioții erau în opoziție, ce fel de educațiune politică dădeau dumnealor țării? Deschidem n-rul "Romînului" de la 12 ianuarie 1874, și aflăm în el următorul prim București: Anunțarăm și noi, după denunțările ziarului "Democratul" din Ploiești, că, mulțămită tăcerii curtenitoare a ziarelor, tăcere determinată și de-o mai bună
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
legătura intuiției destinului cu experiența socială a individului este anulată, fiind presupusă doar experiența internă, subiectivă: "Ea (intuiția destinului n. C.) are o existență subiectivă, strict individuală. Se poate adânci și diferenția prin experiența internă, dar nu prin mijlocirea unei educațiuni în școală. Omul care din naștere nu o are, nu o poate învăța din cărți"173. Dar, deși blocată prin geneză în subiectivitate, intuiția destinului se exersează "în afară", fiind una dintre condițiile care fac posibilă formarea vocației. Prezentarea factorilor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cu Înțelegere și chiar compasiune) pe Edgar Bostandaki-Turturel, nimeni altul decât Mișu Văcărescu-Claymoor, tânăr ce trece drept un „perfect gentilom”, care „vorbește franțuzește de când era mic și se pricepe foarte bine la mode și confecțiuni”, „om de spirit și cu educațiune distinsă”, parcă „născut a fi cronicar high life”1. Și a doua oară, când vituperează În bloc acest „Olimp românesc” - „lumea bună”, făcând bilanțul a ceea ce vede „pe stradă, la Șosea, la spectacole, În magazine, În baluri, la București, la
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și a-l face (semn) mediu (Zeichen) al ideei. Cât de puțin cuget într-adevăr, adică cuprinde natura lucrurilor în cugete omul, întru cât e ființă cugetătoare, ci îi sânt necesarii spre aceea lunga e ostenitoarea laboare a cugetărei și educațiunea culturei ștințifice, tot așa de puțin e în stare și o individualitate, fie cea mai dotată, cea mai bine făcută de a sensibiliza deja (ca un asemenea numai) un caracter poetic și de-a ne transporta într-o iluziune adevărată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a sufletului. Precum cred mulți că au în imaginațiunile lor naturale și vii măsura (Masstab) pentru cugetări filozofice și facultățile de-a judica și asupra cugetărilor, fără ca mai înainte să fi ridicat la libertate și universalitate cugetarea lor naturală prin educațiunea cugetărei filozofice; tot așa cred cei mai mulți cari se-ncearcă în artea dramatică că au găsit deja într-o elasticitate oarecare a simțirei, într-o iritațiune momentană a fantaziei, mijloace pentru reprezintarea unui caracter poetic. Eu înțeleg sensul situațiunilor, eu simt
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aur (deja gata) ale limbei și ale fantaziei. E dar o urmare naturală că trebuie să dispară mai cu totul diferința între diletantism și arte (Kuenstlerschaft) într-o arte unde obiectivul a înăbușit obiectivul unei arhitectonice solide și a unei educațiuni orânduite și treptate (stufenmaessig). La neci o arte nu se-ntîmplă asta mai mult ca la artea dramatică. Nicăiri nu lipsește mai mult o schele de legi neatîrnătoare de agitațiuuea (Erregtheit) subiectivă o măsură anumită de cultură tecnică și generală spre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fie, fără-a fi vorbă de figuri poetice, vor câștiga pe acest teren totdeuna o esistență numai foarte săracă. Lipsă de naturi într-adevăr creatorii, care se găsesc în orce sferă numai foarte arareori, precum și lipsa unor naturi (cu) de educațiune artistică cari ar fi pătruns materia până întru a domni asupra ei, lipsa aceasta ne esplică împregiurarea că cea mai mare parte a actorilor aparține acestei trepte, acestui stadiu. Ba încă să ne ținem fericiți când simțim că adie o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]