5,147 matches
-
să îmbine utilul cu plăcutul în sejurul care debuta, Ingrid nici nu și-a dat seama cum au ajuns la graniță"), discuțiile "inteligente", complezente și înalt morale despre anorexie, a locui sau nu cu părinții după o anumită vîrstă, a educa într-un fel sau altul copiii - toate acestea nu încurajează deloc continuarea lecturii. în a doua jumătate a cărții lucrurile se mai schimbă. Copiii cei mici ai lui Ingrid se dovedesc personaje simpatice, cu un limbaj convingător, originale și "la
Un personaj fără "vino-ncoa" by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15343_a_16668]
-
e frică pentru că îmi dau seama că dacă nu vor găsi dovezi reale, le vor inventa. Vor inventa vinovați. Ce atitudine are populația, omul de rând, față de arabi? Sunt oameni și oameni. Uneori, reacțiile sunt nejustificate. Populația trebuia cumva prevenită, educată în așa fel încât să nu intre în panică atunci când vede un arab. Blair, premierul britanic, a avut o reacție promptă. El a spus că trebuie să percepem lucrurile mai nuanțat și să nu vedem în fiecare arab un fanatic
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
trebuie să fii mai ascultător, să nu faci așa și pe dincolo. Și toți primeam sarcini obștești: să scoatem o gazetă de perete, să scriem referate, să-i ajutăm pe cei rămași în urmă cu învățătura și, principalul, să ne educăm unul pe celălalt, să-i prelucrăm pe cei cu nota 2 și pe cei ce încalcă disciplina. Adică, pe neobservate, în tradiționala vrăjmășie dintre elevi și profesori, am trecut de partea profesorilor, ceea ce era anormal și, cumva, mișelesc. Din punctul
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
protagonistul își amintește de copilăria lui într-un cartier muncitoresc decent în care, totuși, mama, cu aspirații mai mari pentru fiu, îl ținea departe de cei de o vîrstă cu el, departe de ceea ce era autentic, realmente viu în jur. Educat și maturizat într-un mediu aseptic, unde a atins, profesional și social, maximum posibil, Timoteo aude la un moment dat din nou chemarea autenticității, dar o urmează, pe ascuns și doar pînă la un punct. Timoteo va avea curajul să
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
care trebuie desigur să-i judecăm, să-i pedepsim, dar nu să-i înlăturăm, ca pe niște paraziți. Acum, a devenit o modă să se fure cu ajutorul internetului, unde pentru orice temă găsești paginile potrivite. Profesorii au obligația de a educa simțul onestității intelectuale, de la vârsta cea mai fragedă. Acest lucru nu s-a prea făcut până acum și molima plagiatului a putut să se propage în voie. De la discuția unor cazuri punctuale, să trecem la analiza rădăcinilor fenomenului, pentru a
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
să le exploateze. În comunism femeia demonstrează, între altele capacități aproape paranormale de autooptimizare. Pentru Tomiță, exponent al falocrației reacționare, infracțiunea supremă este superioritatea intelectuală, echivalentă la el cu emanciparea. Ana vrea să-și dea fata la școală, s-o educe, iar concubinul ei o sancționează dur pentru greșeala de a-i dori independența. Mentalitatea lui retrogradă echivalează ignoranța cu obediența, femeii nu i se permite să acceadă la un statut egal cu cel al bărbatului: "Ai să vezi, îmi spune
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
o pastă omogenă de simbolism și expresionism autohton, bine absorbită de "jocurile mari" ale cuvântului. Citite prin anii '50 -'60, poeziile trebuie că se detașau net de creațiile vremii, ștrangulate de presiunile extraesteticului. Citite astăzi, în fața unei generații pretențioase și educate în școala lui N. Stănescu, M. Sorescu, M. Cărtărescu etc., mai găsesc totuși o anume putere de seducție. Unele poezii pot convinge și această generație: Ca într-un ascensor zănatic, Amintirile, Umbra, N-am să te iert, Desen în lut
Un "pre-șaizecist" recuperat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14645_a_15970]
-
admitem, o atare imagine a integrării vlăstarelor românești în Lumea Nouă, nu conține totuși o contradicție de nerezolvat. În realitate, noii veniți pot acționa, pînă la un punct îndeajuns de avansat, în virtutea modelelor culturale și comportamentale în care au fost educați, își pot păstra identitatea colectivă și personală. America e, din fericire, un mediu al unei largi toleranțe, rod, în bună măsură, chiar al aluviunilor etnice grație cărora s-a compus (toleranța fiind o probă a "inteligenței" pragmatismului): "Nici o lege, nici o
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
neamuri din țară, inclusiv cu Basarabii, cu Mușatinii, cu Brâncovenii, Cantacuzinii, cu Ghiculeștii, cu toți; bunica mamei era Ghica și prin ea, dacă faci iarăși un tabel de ascendență, ajungi departe. - Cum a fost atmosfera în familie, cum v-au educat, cum v-au pregătit pentru viață? - Să știți că impresia mea de copil a fost - hai să nu zicem de sărăcie, dar de sărăcire. Faptul că mama era văduvă, că din partea tatei nu am moștenit - fratele meu și cu mine
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
blândă cu noi, dar, în același timp, severă. Nu ne dădea voie să facem nimic incorect, ne dădea peste degete pentru orice lucru nefăcut cum trebuie - era important cum mănânci, cum vorbești; persista vechiul obicei german și francez de a educa sever copiii acasă. Pe de altă parte, era încă moda ca în casă să se vorbească franțuzește, ceea ce face ca, la vârsta de 12 ani - eu -, și 15 ani - fratele meu -, ne-a dus interni la un liceu din Franța
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
ăștia au creat o societate de ură și grosolănie voită, ca să-l "bage cu capul în apă" pe cel invidiat în trecut. Mai există un element neutru, ca să zic așa: muncind și bărbatul și femeia, copiii nu au mai fost educați, ci lăsați în stradă, ajungându-se la această grosolănie generalizată. - Locuiți acum pe strada Speranței. Nutriți vreo speranță de mai bine într-un timp relativ scurt? - Sigur că nutresc. Altfel nu aș mai sta aici; în definitiv, pot oricând să
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
trebui folosit numai la plural: adevăruri. Dl Andrei Cornea a spus pe loc cauza acestei mentalități, a adevărului unic: el a fost cultivat la noi timp de aproape cincizeci de ani. Ca să poți înțelege ideea de adevăruri trebuie să fii educat în acest spirit. Ideea disputei, precum și a regulilor ei obligatorii, lipsește din școli. Chiar recentul scandal în jurul manualelor arată cît de puțin sîntem pregătiți pentru diferență, nuanță, alternativă. Doamna Marina Constantinescu a lărgit ideea de polemică aducînd în discuție lumea
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
pianistă și scriitoare, Constanța Marino-Moscu, care alege să rămînă o mamă de familie respectabilă în Bîrlad, apoi în Buzău. Scrisorile și paginile de amintiri pe care le-a lăsat sînt interesante materiale de studiu pentru viața artistică și mentalitatea femeilor educate la început de secol XX. Sau dăm peste amintirile lui Cincinat Pavelescu și cele pline de haz ale lui N. Porsenna, descoperim un interesant jurnal de front al lui Aurel Marin, autor interbelic uitat și maior în al doilea război
Oameni pe care am fi putut să-i cunoaștem by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15082_a_16407]
-
o idee. E la început o serie de imagini, personaje, dar nu-mi planific niciodată să scriu un roman. Romanul mă planifică... M.T.: în ce măsură opera de artă e compatibilă cu corectitudinea politică? C.T.: șEzităț Cred în corectitudinea politică. Dacă ești educat într-o societate în care femeile, de exemplu, nu joacă un rol important, în care poți întrebuința orice fel de cuvinte despre oricine... sînt homosexual și știu implicația acestor cuvinte. Dacă-i poți opri pe oameni să rostească aceste cuvinte
Colm Tóibín - "Ca romancier, sînt captiv pe undeva, prin secolul al XIX-lea" by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15139_a_16464]
-
intelectuală, escrocherie și toate câte vor mai fi fost. Probabil că talentul chirurgical l-ar recomanda pe Brădișteanu pentru o poziție înaltă. Numai că aceea ar trebui să fie profesională, și nu administrativă. Am profunde dubii că el ar putea educa pe cineva, având în vedere mostrele de limbaj și reacțiile intempestive prezentate de presă și televiziuni. Malignitatea mediului social-politic a făcut ca și în acest caz să triumfe trăsăturile catastrofale ale omului și nu indiscutabilele calități ale meseriașului. Despre ministrul
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
principală a acestei situații faptul că expresia «educație medicală» reprezintă, de fapt, un termen impropriu? Poate că practicarea medicinei nu ar trebui descrisă ca o profesie (care necesită educație), ci, mai degrabă, ca meserie (pentru care suntem instruiți, și nu educați). Educația reprezintă o premisă obligatorie pentru înțelegerea oamenilor și a comportamentului lor în timpul bolii, iar acestea necesită cunoștințe de bază despre artă (s.n.). Dar ce este arta? Evident, termenul include literatura, teatrul, artele vizuale și dansul. Dar, în aceeași măsură
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
Händel, privește spre trecut, dar impulsul motoric și dinamismul părților rapide, sonoritățile surdinate, inventivitatea orchestrației sunt cuceriri expresive și formale cu mari deșchideri spre viitor. Că acest gen de repertoriu îi vine mânușa lui Horia Andreescu este evident; feelingul sau educat pentru acest limbaj a dat interpretării sale nu numai farmec ci a ridicat unele pagini, valorificând potențialul lor expresiv dincolo de ceea ce s-ar fi putut crede că se află în ele. Virtuozii din București au fost că întotdeauna un corp
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
care tinere fete sunt închise fără voia lor, a exploatării copiilor etc. Lupta ei este însă utopică; ea nu sesisează că există și vor exista mereu niște limite ale libertății. În celălalt plan, scriitorul pătrunde în viața pictorului Paul Gauguin. Educat spre a deveni un model de comportament și gândire burgheză, Gauguin își întemeiază o familie, are soție și cinci copii, devine un reputat agent de bursă, locuiește într-un cartier select al Parisului, în-tr-un cuvând destinul lui pare bine configurat
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
își luă orez cu miel și începu să mestece. Își vîrîse prea multă mîncare în gură și scotea niște plescăituri în timp ce mînca. Cînd fu din nou în stare să vorbească, spuse: Sunt de acord cu dumneavoastră. Comunitatea noastră nu este educată în această privință și în multe altele pe deasupra. Dar în ceea ce mă privește, nu intenționez să risc ca asemenea lucruri să se întîmple copiilor mei. Vom pleca acasă înainte ca ei să ia apucăturile astea. - Asta e o altă boală
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
fusion, supele cremă și deserturile ușoare alături de vinuri locale, răcoritoare și o selecție de mărci de bere care se potrivesc ingredientelor folosite în mâncare. Rețetele sunt gândite foarte echilibrat din punct de vedere nutrițional, iar managerii Vivo își doresc să educe piața în acest sens. Localul se află pe strada Stradă Zimbrului, nr. 27, din Iași, imediat după clubul Skin, și atrage printr-o amenajare curajoasă în culori naturale, unde au fost folosiți peleti, lemn, piatra naturală, piele ecologică și sfoară
S-a redeschis VIVO - Fusion Food Bar [Corola-blog/BlogPost/94623_a_95915]
-
să uit Că trebuia să diger existența pămîntului să împac munții cu văile / să căsătoresc insule cu oceane să îmbunez găuri negre și constelații / să cos continentele între ele să înnădesc nordul cu sudul / să amestec orientul cu occidentul să educ delfinii, stejarii, turturelele, crinii ca să nu se mai teamă de noi/ ca să ne iubească trebuia să sublimez din teroare, ură și haos un drog nou, plăcut, confortabil să imaginez trecutul, să descriu viitorul Trebuia să țin minte tot ceea ce voi
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
inducea un somn imens primului bărbat. Ar fi vrut să se întindă și să caște, oricum nu înțelesese nimic din speță, mai ales că frazele erau muiate într-o agheasmă sub-țire de arhaisme sfinte și pilde biblice pe care prezidentul, educat în ateism, nu le pricepea. Chestia cu Dumnezeu și Cezarul o dibuise cu oarecare caznă a minții matinal confuze, dar cine era Mammona nu se prinsese. Înțelesese inițial: Madonna. (Fragment din nuvela Detestarea națiunii)
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
nici locul nici ceasul ermetic închise în viață. Autumnală Cum își sapă tunelul iubita noastră suburbie prin care vrea să se strecoare pînă-n viitor cum creierul tace apoi se frămîntă se-nvîrte pe loc aidoma unei turme de oi cum te educă literele plesnindu-te peste palmă asemenea unor nuielușe pedagogice cum erupe-n fine apa caldă de care ai atîta nevoie chiar din plinul unei artere sparte cum ziua ta de naștere apare pe neașteptate roșietică o mică zgîrietură pe piele
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7822_a_9147]
-
atît mai mult nu mă satisfac cei care își găsesc un rost în a sculpta aerul din jurul cuvintelor ce vin spre noi, roze și pline de razele nestăpînite ale lunii. Nu-mi place viziunea blajină și visătoare a unui cosmos educat prin metafore nenumărate. Ce să mă fac eu biată muritoare ce vreau să mă regăsesc în fața lui Dumnezeu cu o lume atît de colorată ca și a lui Cărtărescu. Atîtea baloane colorate peste capul meu îmi întunecă perspectiva și așa
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
Cronicar) iese din orice tipare, întrece orice imaginație, neagă realitatea și construiește precedentul periculos al minciunii colective. Acesta este dr Beuran și aceasta este viața universitară românească. Există oare vreo notă care să evalueze acest mediu în care creștem, îi educăm pe specialiștii români?” Cum acest editorial pare scris pentru urechile studenților, rămîne să vedem cum vor reacționa aceștia după întoarcerea la catedră a conferențiarului Beuran. * Tot în Adevărul vedem, pe două pagini de ziar, un uriaș sondaj de opinie făcut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]