36 matches
-
a interesului cognitiv, de susținere a procesului de învățare decurge din sentimental de satisfacție intelectuală, de încredere în sine pe care îl induce elevilor o metodă corect aplicată, cu rezultate măsurabile. Un rol important îl are încrederea elevilor în propria educabilitate și atitudinea favorabilă învățării ca rezultantă directă; * formativ-educativ-compensatorie - de exersare, antrenare și dezvoltare a proceselor psihice ce rezultă din faptul că metodele formează la elevi deprinderi intelectuale și structuri cognitive, dezvoltând atitudini, capacități și comportamente; metoda de învățare nu este
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
domeniu prioritar al vieții sociale, ca „întreprindere” de lungă durată, de care depinde formarea celui mai important factor al națiunii -omul, pregătit prin studii, forță de muncă și specialiști, nu poate nici nu trebuie să-și permită să aibă eșecuri. Educabilitatea, privește omul ca ființă educabilă, ea reprezintă concepția, legitatea și fenomenul care dinamizează posibilitățile de devenire, de formare și dezvoltare a omului ca personalitate (Bontaș I., 1994). 3.2. Proiecte de programe de CDȘ O posibilitate reală de realizare a
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
elaborarea programelor psihopedagogice individualizate, care vizează restabilirea echilibrului între elev și școală. Este vorba despre trecerea de la psihologia diferențială la pedagogia diferențială, trecere a cărei necesitate a fost subliniată încă de Ed. Claparede. Diferențele interindividuale sunt definitorii pentru gradul de „educabilitate” a elevului. Îi putem ajuta pe elevii slabi la învățătură doar cu condiția cunoașterii formei concrete de manifestare a nereușitei lor școlare. Starea de insucces nu poate fi tratată la modul general și absolut, deoarece depinde de conținutul, condițiile, modul
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
reciprocă a programei, preocupare pentru conținutul și formele de pregătire a copiilor din grupa pregătitoare. Vârsta cuprinsă Între 3-6/7 ani reprezintă o perioadă caracterizată prin Înalte ritmuri de dezvoltare, În care se pun bazele formării viitoarei personalități. Din perspectiva educabilității preșcolarul mare 5-6/7 ani, dispune de o capacitate de Învățare superioară În raport cu celelalte sub-perioade ale preșcolarității. În desfășurarea activității cu acesta accentul va cădea pe Încurajarea inițiativei copilului și a luării deciziilor, pe Învățarea prin experimente și exersări individuale
Caleidoscop by Constanta Manole () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93350]
-
abordare: self-education, self-learner, self-learning, self-directed learning, self-regulated learning, self-differentiation, self-discovery, self-efficacy, self-control, self-examination, self-management, self-leadership ș.a. În sens larg, autoeducația este corelată cu orice problemă, mai ales practică a educației, dacă se consideră că alături de cei trei factori cunoscuți ai educabilității (ereditate, mediu, educație formală) se afirmă și rolul educatului însuși, transformat din obiect (suportă influențele educației) în subiect (își construiește singur acțiuni și moduri de influențare a propriei deveniri). Însăși etimologia termenului sugerează aceasta (gr. autos sine însuși; lat. educo
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cu elementele necesare, cu stăpânirea și utilizarea metodelor, procedeelor specifice de autoeducație, • investește un efort cognitiv, afectiv, volitiv, motivațional, acțional conștient, • realizează autoevaluarea rezultatelor obținute continuu, periodic, pe obiective prioritare, • reprezintă un rezultat al schimbării de sine, • completează conceptul de educabilitate, prin includerea eului între factorii devenirii umane. Autoeducația nu diferă esențial de educație, ci se modifică subiectul acțiunii, sensul și ponderea finalităților, a acțiunilor, a metodologiei, dar mai ales ele exprimă două fețe ale aceluiași proces de dezvoltare calitativă a
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
motive de esență socială, denumite și „secundare”. Tiberiu Bogdan dă un exemplu revelator, în acest sens: „Dacă suntem crescuți în tandrețe și iubire grijulie, vom învăța că asocierea cu alți oameni este o sursă de satisfacție, și în cazul unei educabilități optime vom merge pe linia sociabilității. Dacă însă creșterea în condiții de brutalitate și violență, vom reacționa cu precădere brutal și violent, motivul acestui comportament fiind reacția învățată în mediul de origine”. De obicei, comportamentul uman nu este determinat de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de slăbirea generală a proceselor intelectuale, de dificultățile de adaptare etc. În ceea ce privește tipurile particulare de tulburări de comportament J. de Ajuriaguerra distinge următoarele aspecte: a) tulburări de comportament după caracteristicile unei simptomatologii manifeste; b) tulburări de comportament după prognosticul de educabilitate și din punct de vedere medico-legal. c) tulburări de comportament după tipul de reacție organizată pe fondul structurii familiale a individului. J. L Lang, plecând de la criteriul de educabilitate distinge următoarele forme de tulburări de comportament: a) tulburări caracteriale reacționale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracteristicile unei simptomatologii manifeste; b) tulburări de comportament după prognosticul de educabilitate și din punct de vedere medico-legal. c) tulburări de comportament după tipul de reacție organizată pe fondul structurii familiale a individului. J. L Lang, plecând de la criteriul de educabilitate distinge următoarele forme de tulburări de comportament: a) tulburări caracteriale reacționale în cursul cărora dezechilibrul și inadaptabilitatea rezultă din situația în care se află subiectul, tulburările având, în acest caz, un rol definitiv; b) tulburările caracteriale și structurale se manifestă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cronologice, care este relația vârstă cronologică vârstă psihologică a limbajului, tulburările de vorbire și denumirea lor. Factorii adaptării deficientului mintal la mediul socio-profesional I. Conceptul de adaptare a deficientului mintal la mediul socio-profesional și obiectivele adaptării În psihopedagogia contemporană ideea educabilității deficienților mintali este unanim acceptată. În ceea ce privește însă modalitățile de realizare a procesului recuperării, opiniile specialiștilor sunt împărțite. Criteriul pe care îl considerăm hotărâtor pentru diferențierea și orientarea copiilor cu deficit mintal către forma cea mai avantajoasă este, de fapt, potențialul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
prezentare a basmelor: prezentarea imaginilor concomitent cu povestirea, anterior povestirii sau după povestire; procedee pentru educarea capacității lor de reprezentare, reproiectare, de prevedere și creare de imagini noi. Pregătirea diferențiată a preșcolarilor cu întârzieri și tulburări în dezvoltarea vorbirii Ideea educabilității și a recuperării întârzierilor și tulburărilor de limbaj este unanim acceptată în psihopedagogie, dar ceea ce ne preocupă în mod deosebit este pregătirea și terapia logopedică diferențiată a acestora în funcție de gravitatea abaterii de la normal. Subliniem că preocuparea logopediei nu se reduce
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]