645 matches
-
doua normă care stătea la baza tuturor acțiunilor. De exemplu, obștea avea dreptul de a proceda la distribuiri colective de teritorii sătești, avea dreptul să readucă la masa devălmașă bunuri deținute locurește și să le distribuie conform normelor devăl mășiei egalitare. În satele de clăcași, boierul redistribuia an de an terenurile țăranilor aserviți care trebuiau să plătească dijmă, dar măsurătorile erau făcute tot de către obște. Suprafețele de câmp se distribuiau după numărul de membri ai fiecărei gospodării. În satele libere, obștea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
măsurătorile erau făcute tot de către obște. Suprafețele de câmp se distribuiau după numărul de membri ai fiecărei gospodării. În satele libere, obștea distribuia pământuri definitiv, nu periodic, și nu după numărul membrilor unei gospodării, ci după alte criterii: fie distribuții egalitare, pe cete sau pe gospodării familiale, fie inegalitare, pe contribuția la plata birului, pe suprafețele posedate anterior. În plus, obștea avea drept de preemțiune la vânzarea sau arendarea unor bunuri imobile; putea să facă împrumuturi; să arendeze o parte din
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
împărțirea se făcea prin tehnica enclavelor, ceea ce însemna că fiecare primea câte o parte din fiecare categorie de teren. Această regulă de cuprindere constând în luarea în calcul a valorii economice a terenului, dublată de preocuparea continuă pentru o distribuire egalitară a averii devălmașe, afecta în mod direct forma pe care o căpăta satul respectiv, distribuția fizică a sistemelor de resurse. Astfel, acolo unde terenul avea o valoare economică eterogenă, moșia căpăta forme neregulate, aparent haotice. În zonele unde terenul avea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
absolute e nulă, iar socialiștii adaugă puțin sifon în vinul ăsta. Sistemele sociale trebuie definite finalist, prin ce urmăresc. Comuniștii urmăresc egalitatea anarhică finală. Ăștia sunt comuniștii — anarhiști! Prin finalitatea lui, marxismul nu e ostil anarhiei, pentru că nu poți fi egalitar decât dacă ești anarhic. COMUNISM ȘI TOTALITARISM Când se vorbește de totalitarismul comunist e o contradicție în termeni. Totalitari nu pot fi decât oamenii care pleacă de la întreg la parte — după formula aristotelică. Or, comuniștii nu sunt totalitari. După ce mă
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
extremelor, care confiscă — și extrema stângă și extrema dreaptă — personalitatea umană. Nu cred însă că extrema dreaptă poate fi gândită în paralel cu cea stângă, cum se face. Extrema dreaptă nu confiscă proprietatea, personalitatea legată de proprietate. Extrema stângă e egalitară; egalitatea coercitivă e sterilizantă. FANTASTIC Nu știu dacă fantasticul este din nimic sau din ceva, dar ca să fii fantastic trebuie să fii transsenzorial, în afară de concret și de real. Însă fantasticul nu e totuna cu misticul și la o adică el
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
și-n baierele lumii. Scriu, așadar, despre ei, cei omniprezenți. Cronologic vorbind, după schemele în trei colțuri (sic!) ale sociologilor, pornind de la modelul liberté - egalité - fraternité, onorabilii sînt trăitori în vremea egalității. Iar vive la bagatelle e nedezmințita lor deviză. Egalitarul lui Caragiale e un hibrid, un Bubico. Fidel, și totuși crai. De rasă, dar corcit. Amic, dar secătură. Te caută la ananghie, și te lasă la aman. Lumea lui, încăpătoare, e un afront adus diferenței. E, așadar, de înțeles că
Cartea onorabililor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8853_a_10178]
-
de familie bună), unii nu sînt, cu necesitate, mai egali decît alții. Altă scenă: insultarea "tinerimii universitare". O etichetă, lipită peste diferență. În fond, ce altceva își doresc Goe, Ionel? Să șteargă, fentîndu-le obraznic, diferențele dintre ei și maturi. Visul egalitarului e "să stea afară, cu bărbații". Ieșirea din egalitate o mediază, cel mai adesea, scrisoarea. Ea e cea găsită, cel pierdut e amicul. Intr-o lume în care se uită ușor - onorabililii nu au memorie - scrisul e însăși amenințarea diferenței
Cartea onorabililor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8853_a_10178]
-
aflați la muncă în peninsulă nu se datorează însă numai lor. Confuzia între minoritatea romă și români se bazează, în principal, prin imaginea negativă pe care statul român o are în Occident. Un stat incapabil să își aplice coerent și egalitar propriile legi, un stat al corupției generalizate, în care nu sunt găsiți niciodată marii corupți, un stat al deturnării oficiale de fonduri, în care până și înalții demnitari sunt sensibili la "atențiile" de orice fel, nu poate "exporta" decât cetățeni
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
primesc nici poruncile și nici judecători de la domnie” (Cantemir, 2001, pp. 173-174). A doua constă în ipoteza că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate. Aceasta în sensul că, la nivel confederativ, se reluau principii de organizare egalitare de la nivelul obștilor. În obști, decizia era una bazată pe egalitatea membrilor în ceea ce privește statutul și legitimitatea lor (chiar dacă informal unii membri - preoți, bătrâni, mai târziu fruntași în sat - aveau un cuvânt mai greu de spus, bazat pe credibilitatea personală, și
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
consecință vine în contradicție cu una dintre cele mai des susținute teze privitoare la structura obștilor. Ea constă în argumentul că, întrucât regula unanimității asumă că membrii grupului sunt egali în luarea deciziei, satul devălmaș trebuia să fi fost unul egalitar. Este tentant, plecând de aici, să se susțină că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate; că egalitatea votului în obști era expresia egalității de statut și legitimitate; că regula unanimității exprima, pe de o parte, „frăția
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
parte, „frăția” dintre vrânceni (susținută ideologic și de mitul fondator al descendenței lor comune) și, pe de altă parte, egalitatea ca importanță a satelor. Utilizarea în majoritatea situațiilor a regulii unanimității poate fi interpretată, desigur, în sensul că obștile sunt egalitare și, de asemenea, că activitatea lor se întemeiază pe un puternic consens al membrilor în privința problemelor pe care le întâmpină. Dar este posibilă și o altă explicație, mai puțin înălțătoare (Popkin, 1980, p. 449): accentul pe unanimitate poate să însemne
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
care acordă fiecăruia dreptul de veto este probabil singura cale de a păstra în cadrul obștii o pace stabilă. Așadar, nu este deloc evident că din prevalența regulii unanime de luare a deciziilor putem infera că obștile exemplificau un model democratic, egalitar de guvernare sau că ele se caracterizau prin armonie internă. (Apariția unor situații noi - ca urmare a intruziunii statului și a relațiilor de piață - poate reprezenta un test în acest sens în favoarea celei de-a doua interpretări: noile condiții au
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
un loc central, regulile de luare a deciziilor în cadrul grupurilor (o componentă esențială a oricărui aranjament insti tuțional) sunt simple, nu există stimulente pentru elaborarea unor mecanisme mai complexe în acest sens, iar unanimitatea (cu corolarul ei necesar - un tratament egalitar al membrilor grupului, de exemplu al membrilor obștii) se impune ca soluție naturală. Sub unanimitate, rezolvarea conflictelor este una a negocierilor informale. Acestea induc însă o maleabilitate în formularea soluțiilor (soluția unanimă asigură și legitimarea deciziilor colective). Respectarea regulilor ajunge
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
de înțelegerea lor de către toți participanții (Ostrom, 2003). Pe măsură ce societatea evoluează, aceste caracteristici ale regulilor devin din ce în ce mai difuze. Mă refer aici în special la legitimitatea și înțelegerea noilor reguli, opuse celor tradiționale. Astfel, tranziția istorică de la devălmășia absolută la cea egalitară și, în final, la cea inegalitară, precum și trecerea de la satul pastoral la cel agricol modifică fundamental regulile de guvernare a resurselor comune și de utilizare a bunurilor comune. Drepturile de proprietate se legalizează, se individualizează și devin tranzacționabile. În plus
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
pe sumă de stânjeni și folosite prin muncă - la satul evoluat - influențat de capitalism, bazat pe diferențieri de avere, populație divizată și categorii sociale divizate (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Regimul devălmășiei absolute prevedea dreptul de folosire directă și egalitară a bunurilor comune de către membrii unei comunități. Devălmășia absolută reprezenta așadar „dreptul oricărui grup familial băștinaș de a folosi produsele naturii pe tot cuprinsul hotarului sătesc, în orice chip și fără limită, prin muncă directă sau prin satisfacerea propriilor nevoi
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
asupra bunurilor comune în funcție de nivelul contribuției la cheltuielile comune. Aplicarea acestui principiu a atras după sine inegalizarea drepturilor de folosință asupra bunurilor, ceea ce a dus la apariția conflictelor între sate. Ulterior, aceste conflicte se rezolvau prin revenirea la principiul devălmășiei egalitare, care presupune accesul egal al satelor la exploatarea munților în funcție de nevoile ficăruia. Discuția referitoare la modalitățile de acoperire a cheltuielilor în regiunea Vrancea dă o imagine edificatoare asupra relației existente între regulile operaționale, cele de alegere colectivă și cele constituționale
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în care fiecare sat contribuie la cheltuieli. Decizia luată la nivelul alegerii colective se repercutează asupra interacțiunilor ce au loc la nivelul operațional. Satele își puteau inegaliza drepturile de folosință asupra bunurilor producând dezechilibre în funcționarea sistemului devălmășiei absolute și egalitare. Reacția actorilor care interacționează la nivelul operațional a dus în final la modificarea regulilor stabilite la nivelul alegerii colective . Inițial, drepturile exploatatorilor se manifestau asupra întregii proprietăți devălmașe, fiecare având un drept de exploatare echivalent nevoilor propriei gospodării. Acest tip
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
contradicție cu sistemul de drepturi caracteristic regimului devălmășiei absolute. 3.4. Reguli de guvernare a resurselor comune în satele devălmașe Am văzut că principala regulă care stabilește dreptul de utilizare a proprietății comune în regimul devălmășiei absolute este regula distribuirii egalitare a dreptului de folosință a proprietății în conformitate cu nevoile gospodăriei. Voi discuta în cele ce urmează despre regulile care stabilesc cine și în ce măsură are dreptul să participe la exploa tarea bunurilor. În studiul lui Stahl (1998) se observă două tipuri de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
riscul apariției supraaglomerării. Supraaglomerarea putea duce la apariția unor conflicte între obșteni cu privire la nivelul de exploatare și la cantitatea de bunuri exploatate. Pentru a opri izbucnirea eventualelor conflicte, obștea avea dreptul de a interveni și de a recurge la distribuția egalitară a terenurilor în așa fel încât fiecare obștean să poată beneficia de drepturi de folosință asupra tuturor categoriilor de terenuri. 3.5. Modele și tehnici de exploatare în comun a sistemelor de resurse În funcție de evoluția nivelului de dezvoltare și de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
presupune efortul mai multor indivizi care să dețină cunoștințe tehnice și profesionale necesare procesului de trans humanță. Creșterea oilor presupune cunoștințe tehnice și profesionale avansate, ceea ce face ca turma comună să fie dată în grija unor ciobani. Mentalitatea devălmașă și egalitară își face simțită prezența și în stabilirea regulii de distribuire a produselor lactate obținute de la turma comună. Procedeul de împărțire a beneficiilor constă în faptul că, „de față fiind toți stăpânii de oi care și-au dat oile la stâna
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a resurselor, ci au reprezentat mai degrabă o modalitate de exploatare a resurselor ce caracterizează modul de producție specific regimului devălmășiei absolute. Organizarea socială a devălmășiei absolute presupune existența unei proprietăți colective, a obștii, asupra terenurilor pe care le distribuie egalitar celor îndreptățiți. Ca și în celelalte cazuri, principala regulă de acces la folosirea terenurilor era apartenența la comunitate. La nivelul comunității, obștea exercită controlul asupra acțiu nilor individuale. După cum am arătat, în contextul satului devălmaș există o formă incipientă de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
existentă privind aceste lucruri. Generalizările sunt valabile pentru toate obștile, iar diferența între cele din Vrancea și restul, dispărute între timp, va fi făcută în a doua parte a secțiunii. Astfel, satul arhaic este un sat cu o obște democratică egalitară, vag colorată gerontocratic și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași, formând o singură „ceată” închisă nebăștinașilor, folosind trupul de moșie în „devălmășie absolută”, prin „stăpâniri locurești” și, excepțional, „pe sumă de stânjeni”, pe baza unei economii naturale, dominată
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pentru acapararea „veniturilor” și a fondului de teren vălmaș, pe baza unei economii de schimb și a unor tehnici de lucru permițând exploatarea an de an a acelorași terenuri. În obște, deveneau tot mai accentuate relațiile de exploatare, iar distribuțiile egalitare ale pământului începeau a se face din ce în ce mai rar, până au dispărut cu totul, în favoarea proprietății private (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Pare plauzibil să presupunem că egalitatea atribuită de Stahl satelor arhaice este restrânsă la egalitatea economică privită dintr-
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
dintr-o perspectivă modernă . Adică, nu existau diferențe de proprietate semnificative, luând o măsură economică modernă; totuși, trebuie să fi existat diferențe în posesiuni ca, spre exemplu, numărul de vite sau alte animale ori unelte. Aceste diferențe ar putea părea egalitare dintr-o perspectivă modernă, dar, în circumstanțele respective, puteau reprezenta chiar diferența dintre viață și moarte. Alte diferențe, spre exemplu, puterea de muncă personală și numărul membrilor capabili de muncă ai gospodăriei, ar fi introdus alte inegalități. Această chestiune nu
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
mai mult pentru că au locuri „proaste și mici”, ca urmare, că o nedreptate inițială le-a adus în situația asta și că un asemenea sistem proporțional ar perpetua-o. Printr-o procedură suplimentară, proporționalitatea a fost completată cu un criteriu egalitar și redistributiv: s-a luat de la celelalte sate un număr de „lei-munte” cu care au fost compensate satele reclamante, peste dreptul proporțional al acestora (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). Într-o a treia fază, satele care au rămas cu
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]