107 matches
-
mutat la Alexandria în 1859, iar denumirea sa a fost schimbată din nou, în "Institut Égyptien". Noul institut funcționează sub auspiciile viceregelui Egiptului Said Pacha: mai mulți dintre membrii săi sunt foarte importanți, ca botanistul german Georg August Schweinfurth și egiptologii Auguste Mariette și Gaston Maspero. Mai târziu, fac parte Ahmed Kamal, primul egiptolog egiptean și filologul Ahmad Zaki Pasha. Institutul revine la Cairo în 1880, își reia vechiul său nume, Institut d’Égypte, prin decret regal, în 1918 și este
Institut d'Égypte () [Corola-website/Science/333314_a_334643]
-
în "Institut Égyptien". Noul institut funcționează sub auspiciile viceregelui Egiptului Said Pacha: mai mulți dintre membrii săi sunt foarte importanți, ca botanistul german Georg August Schweinfurth și egiptologii Auguste Mariette și Gaston Maspero. Mai târziu, fac parte Ahmed Kamal, primul egiptolog egiptean și filologul Ahmad Zaki Pasha. Institutul revine la Cairo în 1880, își reia vechiul său nume, Institut d’Égypte, prin decret regal, în 1918 și este plasat direct sub protecția palatului regal. Clădirea "", care data de la începutul secolului al
Institut d'Égypte () [Corola-website/Science/333314_a_334643]
-
deși nu neapărat identică), este neclară și controversată. Un nou curent a pătruns în arta vremii, mai natural, o întorsătură drastică de la stilul ce domina arta egipteană de mai bine de 1700 de ani. O arie de interes pentru mulți egiptologi este particularitatea aspectului fizic al lui Akhenaten. Mulți faraoni sunt portretizați într-o manieră stilizată, însă Akhenaten este înfățișat în picturi și gravuri cu trăsături deosebit de feminine, șolduri largi și trăsături faciale delicate. Unele teorii presupun că acestea s-ar
Noul Regat Egiptean () [Corola-website/Science/307039_a_308368]
-
de la Universitatea Memphis, a descoperit un mormânt faraonic (KV63) aparținând dinastiei a 18-a. Se pare însă că este mai degrabă o cameră cu materiale funerare, decât un mormânt. Nu au fost găsite mumii. La 31 iulie 2006, Nicholas Reeves, egiptolog englez, a anunțat că a descoperit o anomalie subterană, folosind un radar specializat. El a denumit această anomalie KV64, ceea ce a generat o controversă, deoarece numai „Consiliul suprem al antichităților” are dreptul de a da nume; în plus, nici măcar nu
Valea Regilor () [Corola-website/Science/311347_a_312676]
-
singurul faraon femeie al Egiptului au fost distruse, statuile care o reprezentau au fost desfigurate, iar numele ei a fost șters din toate scrierile vremii. Hatshepsut a fost considerată disparută din istorie timp de aproape 3000 de ani, dar grație egiptologilor moderni ea și-a reluat locul care i se cuvenea pe scara ierarhică. Hatshepsut a fost o prințesă regală. Ea a fost fiica cea mai mare a faraonului Tutmes I și a consoartei sale. Ahmose nu a putut să-i
Hatșepsut () [Corola-website/Science/303344_a_304673]
-
să accepte să devină regenta tânărului rege. Timp de mai mulți ani, regina se comportă ca atare, dar după un timp, ea s-a încoronat ca rege, aruncându-l astfel pe tânărul Tutmes al III-lea în negura timpului. Mulți egiptologi sunt de părere că puterea în stat era împărțită. Hatshepsut se ocupa de problemele economice și administrative, iar Tutmes se ocupa de problemele militare. Regina a construit două obeliscuri înalte de 108 m, pe care le-a acoperit mai apoi
Hatșepsut () [Corola-website/Science/303344_a_304673]
-
permite celui decedat să treacă prin diferitele obstacole spre viața de apoi. "Cartea Morților" a fost cel mai frecvent scrisă pe papirusuri defilate și plasate în sicriul din camera mortuară a decedatului. Numele de "Cartea Morților" a fost inventat de egiptologul german Karl Richard Lepsius, care a publicat o selecție a textelor în 1842. Când a fost descoperită prima dată "Cartea Morților" a fost considerată a fi "Biblia" egiptenilor antici. Dar, spre deosebire de "Biblie", "Cartea Morților" nu stabileste principile religioase ce trebuiesc
Cartea Morților () [Corola-website/Science/303503_a_304832]
-
genetice recente arată Studiile bazate pe linia materna leaga egiptenii moderni de locuitorii actuali ai Eritreei si Etiopiei Vechii egipteni își plasau originile într-o zonă pe care ei o numeau Punt sau "Ta Neteru" (Tărâmul Zeilor"), pe care majoritatea egiptologilor o plasează într-o arie ce cuprinde Eritreea și Dealurile Etiopiene. Un studiu recent al morfologiei danturii egiptenilor antici confirmă trăsături dentale caracteristice Africii de Nord, și într-o măsura mai mică a populației din sud-vestul Asiei. Studiul confirmă și
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
nucleul semantic al cuvântului "auzi"; conjugarea de bază este "smd"- "aude". În cazul în care subiectul este un substantiv, sufixele nu se adaugă la verb: "sdm hmt", "aude o femeie". Adjective sunt derivate din substantive printr-un proces pe care egiptologii îl numesc "nisbation" din cauza asemănării sale cu limba arabă. Ordinea cuvintelor sunt predicat -subiect în fraze verbale și adjectivale, și subiect -predicat în propoziții nominale și adverbiale. Subiectul poate fi mutat la începutul propozițiilor în cazul în care acesta este
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
încă din 3000 î.en.. Cele mai vechi corăbii descoperite sunt cunoscute sub numele de bărcile de la Abydos. Acestea sunt un grup de 14 corăbii descoperite în Abydos, care au fost construite din scânduri de lemn "cusute" împreună. Descoperit de egiptolog David O'Connor de la Universitatea New York, curelele țesute s-au dovedit a fi fost folosite pentru a bate scândurile laolaltă ,iar între plăcile de lemn se umplea cu stuf sau iarba pentru a sigila cusăturile. În ciuda abilitații egiptenilor de a
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
de nomarhi tebani. Succesorii lui Intef au devenit independenți. Regatul Mijlociu este perioada cuprinsă între sfârșitul Primei Perioade Intermediare și cea de a doua Perioadă Intermediară. Pe lângă prima jumătate a Dinastiei a XI-a și a XII-a Dinastie, unii egiptologi includ în Regatul Mijlociu și dinastiile a XIII-a și a XIV-a. Perioada Regatului Mijlociu este caracterizată de o deschidere către comerț, în afara Egiptului, acesta ducând in cele din urmă însă și la decăderea Regatului datorită invaziei Hyksos. A
Lista faraonilor egipteni () [Corola-website/Science/303127_a_304456]
-
2503-2496) este al 7-lea faraon al dinastiei a IV-a, fiind probabil fiul lui *Menkaure Mama suveranului era cu certitudine o soție secundară a lui Mykerinos. În privința soției există mai multe presupuneri; oricum, Bunefer fiind persoana pe care unii egiptologi o socotesc soția, alții fiica faraonului. Documentele vremii atestă o fiică a lui, Khamaat, soția marelui preot din Memphis, Ptahshepses. Se cunosc numele-Horus:„Cel sublim al corporației“ și numele-nebti: „Cel sublim al celor Două Stăpâne“. Lista regală de la Abydos i-
Shepseskaf () [Corola-website/Science/303050_a_304379]
-
între suveran și preoții de la Heliopolis al lui Re. Mastabaua sa este numită de localnici „Mastaba Fara’un“, fiind investigată, în 1858, de către A. Mariette, cel care i-a atribuit construcția lui *Unas. Numai după 1924, prin cercetările intreprinse de către egiptologul G. Jéquier s-a reușit stabilirea numelui adevăratului „proprietar“, ținând cont de următoarele indicii: descoperirea unei stele fragmentare cu o parte a numelui faraonului Shepseskaf și nu în ultimul rând aș unei stele din epoca Regatului Mijlociu, din textul căruia
Shepseskaf () [Corola-website/Science/303050_a_304379]
-
iar în interiorul mormintului de camere de depozitare, de anticameră ți cameră mortuară. S-a descoperit și un sarcofag fragmentar al faraonului. Rămâne de văzut dacă într-adevăr Shepseskaf ar vrut ulterior să transforme monumentul într-o „piramidă standard“ - așa cum susține egiptologul M. Verner -, dar domnia scurtă l-ar fi împiedicat. Probabil nu Shepseskaf a fost ultimul faraon al dinadstiei a IV-a. Canonul Regal din Torino, înainte de numele lui *Userkaf, mai are un spațiu de unde ar reieși că un alt faraon
Shepseskaf () [Corola-website/Science/303050_a_304379]
-
ar fi împiedicat. Probabil nu Shepseskaf a fost ultimul faraon al dinadstiei a IV-a. Canonul Regal din Torino, înainte de numele lui *Userkaf, mai are un spațiu de unde ar reieși că un alt faraon ar fi domnit„...,2 ani“. Mulți egiptologi consideră că persoana în cauză este Thamphthis, amintit și de către Manethon, care ar trebui identificat cu egipteanul Djedefptah.
Shepseskaf () [Corola-website/Science/303050_a_304379]
-
acestora, danezul Kim Ryholt a reușit să stabilească cu certitudine următoarele fapte: Nitokris(= Net-iqerti) este un nume de naștere, faraonul în discuție este un bărbat „with the prenomen Netjerkare and the nomen Siptah“. Spre meritul lui, Ryholt prezintă și observațiile egiptologului american J.P. Allen referitoare la articolul său; acestea sunt importante și le vom prezenta în cele ce urmează. J. P. Allen a recunoscut faptul că, ceea ce a propus Ryholt, adică „identificarea lui Net-iqerti sa-Ptah din Canonul Regal din Torino cu
Nitocris () [Corola-website/Science/312770_a_314099]
-
Albă a trezoreriei " fondată de Peribsen. Khasekhemui, inițial Khasekhem, care a condus Egiptul de Sus, a purtat lupte împotriva rebelilor din Egiptul de Jos și împotriva Nubiei.A purtat ambele simboluri ale Horus și Set de pe a lui "serekh" . Unii egiptologi cred că acesta a făcut o încercare de a unifica cele două facțiuni. Unirea celor două regate egiptene a dat putință faraonilor să desăvârșească și să lărgească sistemul de irigație al întregii Văi a Nilului, ceea ce a dus la o
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
Saqqara ; piramidă în trepte care are 60 metri înălțime. Cea mai mare dintre piramide este piramida regelui Kheops (în egipteană Hufu), care constituie unul din punctele de atracție cele mai căutate de turiștii din lumea întreagă, la Giza, lângă Cairo. Egiptologii consideră Vechiul Regat ca începând cu a III-a dinastie, și în jurul perioadei celei de a IV a dinastii, a început arta îmbălsămării. In Egipt au domnit 7 faraoni: Chephren a domnit intre anii: 2558-2532i.H.r.,Amenhotep |-lea a
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
deși nu neapărat identică) este neclară și controversată. Un nou curent a pătruns în arta vremii, mai natural, o întorsătură drastică de la stilul ce domina arta egipteană de mai bine de 1700 de ani. O arie de interes pentru mulți egiptologi este particularitatea aspectului fizic al lui Akhenaten. Mulți faraoni sunt portretizați într-o manieră stilizată, însă Akhenaten este înfățișat în picturi și gravuri cu trăsături deosebit de feminine, șolduri largi și trăsături faciale delicate. Unele teorii presupun că acestea s-ar
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
Egiptologii consideră Vechiul Regat începând cu A III-a dinastie egipteană. Primul faraon notabil din Vechiul Regat a fost Djoser (2630-2611 î.Hr.) din dinastiea a treia, el a ordonat construirea unei piramide în trepte, în necropola Memphis de la Saqqara. O persoană
Vechiul Regat Egiptean () [Corola-website/Science/303024_a_304353]
-
numele ei a supraviețuit în dialectul coptic ca "Ēse" sau "Ēsi" și la fel și în cuvintele compuse ce s-au păstrat în numele egiptene târzii cum ar fi Har-si-Ese (prin traducere "Horus, fiul lui Isis"). Pentru a cădea de acord, egiptologii au ales în mod arbitrar să pronunțe numele "ee-set". Uneori, ei pronunță "ee-sa", deoarece "t"-ul final din numele ei este o desinență specifică substantivelor feminine care a dispărut în ultimele etape ale limbii egiptene. În ipostaza inițială de
Isis () [Corola-website/Science/297876_a_299205]
-
și devine mama (protectoarea) faraonului. Se spune că l-a alăptat pe faraon când acesta era prunc și este de multe ori înfățișată astfel. Rolul numelui și coroanei în formă de tron pe care o poartă sunt însă necunoscute. Unii egiptologi cred că funcția originară a zeiței Isis era cea de mamă și tron pentru faraon, deși o viziune mai modernă stabilește că aceste două aspecte (mamă-tron) au venit mai târziu prin asociere. În multe triburi africane, tronul regelui este perceput
Isis () [Corola-website/Science/297876_a_299205]
-
a a Egiptului Antic. Pepi I a fost fiul lui Teti și al reginei Iput I. Datorită numărului mare al edificiilor construite atât în capitala cât și în provincie, dar și a reorganizării administrației centrale și a celei provinciale, unii egiptologi îl considera cel mai însemnat suveran al întregului Regat Vechi. După Canonul Regal din Torino (col. IV.3) Pepi I ar fi domnit numai 20 de ani, data pe care egiptologul german J. von Beckerath o consideră o greșeală a
Pepi I Meryre () [Corola-website/Science/312422_a_313751]
-
a reorganizării administrației centrale și a celei provinciale, unii egiptologi îl considera cel mai însemnat suveran al întregului Regat Vechi. După Canonul Regal din Torino (col. IV.3) Pepi I ar fi domnit numai 20 de ani, data pe care egiptologul german J. von Beckerath o consideră o greșeală a celui care a compilat ulterior documentul, astfel că în loc de 50, ar fi scris 20. Oricum, documentele vremii sunt în concordanță cu această ipoteză. Într-un decret al lui Pepi I emis
Pepi I Meryre () [Corola-website/Science/312422_a_313751]
-
că sistemul bienal al recensământului vitelor constituia modalitatea de datare a evenimentelor, atunci Pepi I ar fi domnit cel putin 50 de ani. Astfel, cei 53 de ani oferiți de Manethon sunt apropiați de cifrele documentelor vremii. Desigur, în rândul egiptologilor nu există o unanimitate de opinie în legătură cu aceste date. Spre exemplu, A. Spalinger consideră că cea de-a doua dată, care menționează și primul jubileu șed al regelui, nu are nimic de-a face cu recensământul vitelor și ca atare
Pepi I Meryre () [Corola-website/Science/312422_a_313751]