196 matches
-
o destindere a tensiunilor dintre „lumea scrisă” și cea „nescrisă”. Este drept că elemente narative existau și în poezia modernistă, mai ales în spațiul anglo-saxon (la Yeats, Eliot sau Stevens), dar cel mai adesea apăreau într-o formă închisă și egocentrică, slujind exprimării unui moment de intuiție absolută, de emoție cristalizată în tipare atemporale. Dimpotrivă, în poezia lui Cărtărescu, se remarcă o deschidere spre ceea ce este vag, contingent, neformat, nedesăvârșit în limbaj și în experiență. Spre ceea ce este, cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cu domiciliul operatorului. Prin scăderea contactelor directe dintre persoane, a realizării sporovăielii și convivialității sau a bunei înțelegeri în climatul de grup și în afara lui, starea psihică și fizică a majorității utilizatorilor de unelte IT se modifică. La accentuarea tendințelor egocentrice, egoiste, paranoice ori fobii se adaugă nașterea tot mai multor autiști, extinderea unor boli organice precum gastrite, ulcere, diabet, boli circulatorii și altele. Mijloacele moderne modifică nu numai spiritul, dar și starea de sănătate corporală a omului. Românii postdecembriști sunt
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ce umili ar trebui să ne simțim... De ce, mă rog? întrebă Brian. Câtă izbucnire de spirit în animalul ăsta micuț, câtă voioșie, ce inepuizabilă bună dispoziție, câtă generoasă afecțiune arde în ochișorii ăștia... Vax! făcu Brian. E o bestie egoistă, egocentrică. Domnul este vizibil peste tot, în creația lui. Și în ceașca asta de ceai? Da. Atunci nu văd de ce trebuie să fim atât de sentimentali în privința câinilor. Nu-i așa că-i splendidă ninsoarea? E oribilă! Ce părere aveți despre domnișoara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să pot crede. Așază-te lângă mine și ține-mă de mână. Văd drumul pe care trebuie să-l urmez, văd lumina care strălucește dincolo de el. Răsăritul soarelui eternității. Sunt și eu acolo... în lumină? Tu? De ce ești atât de egocentrică? Tu nu ești? Ba da. Dar misiunea ta e să nu fii. Ce altceva poți oferi tu, decât eterna iertare? Tu ești Dumnezeu în viața mea. Un Dumnezeu lipsit de orice putere. Dumnezeu trebuie să fie lipsit de putere. Iisus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să-l distrug. Compensez cu asupra de măsură venerând-o pe regina absolută. Seth nu mă va iubi niciodată. Nimeni nu mă va mai iubi vreodată. Ce stânjenitor. Dă-mi stringente rahaturi emoționale plângăcioase. Flash. Dă-mi baliverne egoiste și egocentrice. Christoase. Să-mi fut una. Așa m-am săturat să fiu eu. Eu frumoasă. Eu urâtă. Blondă. Brunetă. Un milion de transformări futute care nu fac altceva decât să mă lase încarcerată în mine însămi. Cine am fost înaintea accidentului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
furnizează așadar un veritabil vademecum al gândirii hedoniste: să iubim ce ni se întâmplă; să nu ne pierdem în trecut sau în viitor; să ne bucurăm de clipa de față; să transformăm negativul în ocazie a pozitivității; să evităm viziunea egocentrică asupra lumii și a lucrurilor; să ne măsurăm suferința cu cea a aproapelui nostru. La toate acestea se adaugă practicarea filosofiei ca șansă de purificare, de înțelepțire și de reconciliere cu sine, cu ceilalți și cu lumea. Preocupându-ne de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
tot spunea să se calmeze și să nu fie Îngrijorată. Numai Dumnezeu știe ce s-a putut Întâmpla ca să-și piardă o asistentă sângele rece. Ai plânge și tu dac-ai avea de-a face cu o muiere de-aia egocentrică, răsfățată, care nu poate face față nici la cea mai mică problemă care apare În viața ei. Nu mi-ar plăcea deloc să fiu În pielea lui Sam. Cred că Îi este permanent frică să nu se trezească dat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
și alteri, cât și între alteri (figura 2.4). De exemplu, toți clienții fideli ai unui vânzător de lapte și relațiile dintre aceștia reprezintă ego rețeaua vânzătorului de lapte. Ego-rețelele mai sunt cunoscute și sub numele de rețele personale, rețele egocentrice (Halgin și Borgatti, 2012) sau vecinătăți ale unui individ (Hanneman și Riddle, 2005). Acestea pot fi construite prin cel puțin două modalități. O primă modalitate constă în extragerea ego-rețelei dintr-o rețea completă (full-network) (vezi figura 2.5). Decizia de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
A murit însă după doi ani. Rămași prea singuri în apartamentul cu chirie crescută și greu de întreținut, ne-am mutat. Începuseră iarăși anii „grei” - ai nebuniei Dictatorului după vizita în China «Revoluției culturale», ai economiilor la sânge, ai megalomaniei egocentrice și cinicei nepăsări față de mase, cu «strângerea șurubului» la cultură, știință, învățământ, cu noile marginalizări și tot cortegiul. Am părăsit «Casa» ca pe ultima relicvă scumpă a familiei, șí aceasta dispărută treptat. Iar «Casa» a murit în 1984, sub buldozerele
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de imaginea de sine. Această combinație de elemente interne se modelează pe componentele exterioare individului: cultură din care face parte, valorile sociale la care se raportează, poziția lui socială, natura relațiilor cu cei din jur. Jean Piaget utilizează sintagma vorbire egocentrica, (despre care susține că ar apărea la copil, în jurul vârstei de 3-5 ani), iar pentru Lev Vîgotski aceasta reprezintă, de fapt, vocalizarea gândurilor. Potrivit lui Piaget, vorbirea egocentrica este consecința inabilității copilului, aflat în primii ani de viață, de a adopta
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
lui socială, natura relațiilor cu cei din jur. Jean Piaget utilizează sintagma vorbire egocentrica, (despre care susține că ar apărea la copil, în jurul vârstei de 3-5 ani), iar pentru Lev Vîgotski aceasta reprezintă, de fapt, vocalizarea gândurilor. Potrivit lui Piaget, vorbirea egocentrica este consecința inabilității copilului, aflat în primii ani de viață, de a adopta punctul de vedere al celorlalți, în timpul comunicării. Cu alte cuvinte, neavând capacitatea de a asimilă conținuturile din vorbirea adulților, copilul compensează acest neajuns, vorbind-și sieși, pe
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de a adopta punctul de vedere al celorlalți, în timpul comunicării. Cu alte cuvinte, neavând capacitatea de a asimilă conținuturile din vorbirea adulților, copilul compensează acest neajuns, vorbind-și sieși, pe limbă lui. Psihologul elvețian susține că, pe masura ce copilul crește, vorbirea egocentrica dispare, ca urmare a îmbunătățirii abilităților copilului de a adopta punctele de vedere ale celor din jur, pe durata comunicării 24. Așadar, în gândirea piagetiană, interacțiunea socială este factorul diminuării, până la dispariție, a vorbirii egocentrice. În contrast cu Piaget, Lev Vîgotski nu
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
că, pe masura ce copilul crește, vorbirea egocentrica dispare, ca urmare a îmbunătățirii abilităților copilului de a adopta punctele de vedere ale celor din jur, pe durata comunicării 24. Așadar, în gândirea piagetiană, interacțiunea socială este factorul diminuării, până la dispariție, a vorbirii egocentrice. În contrast cu Piaget, Lev Vîgotski nu consideră că pentru copil comunicarea cu ceilalți reprezintă un efort în sine, ci că, aflat la vârsta preșcolara, cănd comportamentul imitativ este preponderent, copilul se lasă condus pe baza comenzilor verbale ale adulților. În acest
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
al nereușitei sau al inadaptării școlare și desemnează, în accepțiunea lui E. Bleuler, o trăsătură psihoafectivă particulară, caracterizată prin profunda interiorizare a ideilor și a sentimentelor proprii. Această repliere totală asupra propriei lumi subiective este însoțită de o gândire necritică, egocentrică (ruptă de realitate și dominată de fantezie și reverie), care debutează de obicei precoce (aproximativ la vârsta de 2‑3 ani); copilul refuză contactul cu persoanele și situațiile externe, refugiindu‑se în lumea sa lăuntrică în care își satisface dorințele
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
furnizează așadar un veritabil vademecum al gândirii hedoniste: să iubim ce ni se întâmplă; să nu ne pierdem în trecut sau în viitor; să ne bucurăm de clipa de față; să transformăm negativul în ocazie a pozitivității; să evităm viziunea egocentrică asupra lumii și a lucrurilor; să ne măsurăm suferința cu cea a aproapelui nostru. La toate acestea se adaugă practicarea filosofiei ca șansă de purificare, de înțelepțire și de reconciliere cu sine, cu ceilalți și cu lumea. Preocupându-ne de
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
să spună”266. Femeia în rol de povestitor, de egal al barbatului, devine aici tot un semn al emanciparii: ia cuvântul și are inițiativă 267, devine intrigantă, uneltește, este o vrăjitoare, o artistă, cu o energie creatoare debordantă, spirituală și egocentrică, așa cum sunt de altfel toți artiștii.268 Naratorul lasă sub semnul tăcerii, al ambiguității deplinele cunoștințe, mai ales în domeniul iubirii, pe care se pare că femeia le deținea: „Poate știa și leacuri dragostei,/ Deoarece la viața dumneaei...”269 Dintru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
din punct de vedere economic, de statele emergente. Turcia este unul dintre cei trei pivoți ai spațiului geopolitic european, alături de UE și Rusia. După anul 1989 (încetarea Războiului Rece și „perimarea umbrelei americane”), Turcia și-a propus o politică proprie, egocentrică, naționalistă, foarte sigură pe sine, o atitudine externă mai energică, dublată de securizarea piețelor în favoarea industriei proprii aflate în expansiune. Ca reacții la procesul de globalizare sunt evidente următoarele preocupări: extinderea orizontului opțiunilor diplomatice pentru clarificarea rolului Turciei în lume
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
stimuli din mediu care stimulează dezvoltarea intelectuală, trăgând concluzia că reprezentarea inițială a obiectelor, a spațiului, a timpului și chiar percepția sinelui sunt construite gradat în primii doi ani de viață; în viziunea sa, lumea copiilor este rezultatul unei fuziuni egocentrice a elementelor lumii interioare și a elementelor lumii înconjurătoare, iar dezvoltarea unei reprezentări corecte a realității fizice depinde de dobândirea graduală a abilității de coordonare a informațiilor de ordin vizual, auditiv și tactil. După cercetările inițiate de Piaget, alți psihologi
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
și nici prezența imaginilor fabricate sensibilitatea estetică. Spectacolul unui lucru nu este dat împreună cu existența lui. Dovada: Occidentul a avut nevoie de două milenii ca să încadreze, să reliefeze și să aducă în prim-plan această hulire față de Dumnezeu, această subversiune egocentrică, acest artificiu de interpretare, "peisajul". China taoistă îl practica încă de la începutul erei noastre, pe rulouri și paravane, în felul ei atmosferic, totalizant și dinamic. Dar, până în secolul al XVI-lea, Europa nu cunoștea nici măcar cuvântul, deși frumusețea lumii nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
rezolvări de controverse nosografice. Partridge (1930Ă a clasificat tulburările de personalitate în trei categorii. Prima include structuri individuale nesigure, depresive, astenice și cu evident deficit volitiv, fiind dominată de bizar ca atribut generic. Celei de-a doua îi aparțin personalitățile egocentrice cu trăsături paranoice, explozive, iritabile. În cea de-a treia grupă sunt incluse - după criterii morale - personalitățile caracterizate prin comportament criminal - mincinoși, escroci, vagabonzi și perverși sexual. Și datorită acestei viziuni, autorii implicați în studiul tulburărilor de personalitate s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
adeseori, le inițiază cu dificultate. Alături de absența duioșiei și a umorului, este evidentă lipsa complexelor de vinovăție și remușcare corespunzătoare suferințelor sau pierderilor provocate anturajului, cu orientarea spre împlinirea necondiționată și rapidă a propriilor dorințe și nevoi de factură strict egocentrică. Concepția despre sine: „Sunt unic și omnipotent!”. Concepția despre lume: „Cei din jur există pentru a-mi servi interesele!”. Pot fi conturate câteva subtipuri de TP antisocială cu atribute dominante care, simultan, le apropie și le diferențiază de celelalte tulburări
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
celelalte direcții de comportamente anetice deja comentate. Egoismul și negenerozitatea. Manipularea, chinuirea, ignorarea, duplicitatea sunt comportamente interpersonale - și sociale - particulare ce pot avea valoare amorală sau imorală. Subiectul cu tulburare de personalitate are, cel mai des, o raportare la sine egocentrică. El este egofil, uneori cu o bună părere - de factură narcisică - despre sine, grandios și megaloman, considerând că totul i se cuvine. El poate fi și neîncrezător în sine, cu un sentiment al neputinței sau indiferent față de sine. În toate
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
include în aria sa semantică disponibilitatea temporală acordată propriei persoane sau familiei, libertatea de a aborda munca într-o modalitate proprie, oportunitatea pentru pregătire și condiții psihice bune de lucru. Rezumînd, G. Hofstede privește individualismul în termenii susținerii unei relaționări egocentrice în raport cu societatea, indivizii ocupîndu-se mai mult de ei înșiși. Pe de altă parte, colectivismul reprezintă preferința pentru o relaționare socială strînsă, în care indivizii se bazează pe ajutorul din partea rudelor sau a membrilor grupului în schimbul unei loialități reciproce. Există o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și acceptarea autorității. Studiile lui Ratner și Hui (2003) în Asia au evidențiat asociația între colectivism și asumarea responsabilității printre subiecții chinezi, nu și printre cei americani, iar Kashima, Foddy și Platow (2002) au indicat că mecanismele individuale de adaptare egocentrice sînt folosite mai mult de americani decît de japonezi. Cercetînd distribuirea dreptății, Berman, Murphy-Berman și Singh (1985) au arătat că subiecții japonezi și indieni considerau necesitățile familiei ca prioritare în mai mare măsură decît o făceau cei americani sau australieni
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
celorlalți despre persoana respectivă; 3. Eul colectiv, care este partea Sinelui comună cu trăsăturile unei colectivități. Aceste trei aspecte ale Eului se manifestă diferit, fiind în legătură cu structura personală a individului. Astfel, dacă domină manifestarea Eului personal, individul exprimă o tendință egocentrică, activînd o structură personală independentă. Cînd aspectele sociale și colective ale Eului se manifestă în prim-plan, atunci se poate vorbi de tendințe alocentrice, de o structură personală interdependentă. Pot exista situații în care, din diferite motive (experiența interculturală, părinți
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]