98 matches
-
de Zi stai pe malul Nopții și nu/întinzi mâna?/ Crezi că nu trebuie să faci/niciun efort pentru ca literele să/devină un nume?..>". O emoționantă parabolă a deontologiei și rolului poetului în viața semenilor, incompatibilă cu oportunismul narcisic și egolatru al condeierilor de sezon, oferind divertisment și exhibiționism funambulesc, crezându-se inamovibili, de sine stătători și irezistibili. George Vulturescu se arată în acest volum un veritabil exeget al pietrelor și al fulgerului, al stelelor și al arcanelor conexiuni dintre ele
Arhiva de fulgere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7979_a_9304]
-
Mihai Zamfir Pentru literatura română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Macedonski reprezintă o apariție miraculoasă. Mai întîi biografic: după ce în prima jumătate a scris versuri nesemnificative, mimetice și egolatre, a trăit o revelație de aparențe inexplicabile în jurul anului 1890; de acum încolo, din poet mediocru devine poet remarcabil, uneori extraordinar. La poeții autentici, asemenea descoperire tardivă a propriei esențe se întîmplă rar - și ea nu se întîmplase pînă atunci
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
condiții stresante, dar m-am înseninat pe parcurs. Ar trebui, poate, să revin asupra unora din răspunsuri, dar convenția sincerității și-a directeții trebuie respectată. În ce-l privește pe Proust, răspunsurile sale îmi lasă impresia unui tânăr superficial, vag egolatru și obsedat să epateze. S-ar putea să fi fost chiar așa. Dar asta nu mi-l coboară cu nici un milimetru și cred că, dincolo de chestionar și în afara lui, rămâne una din cele mai strălucite minți creatoare date de umanitate
Ați completat vreodată chestionarul lui Proust? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7170_a_8495]
-
e încărcat cu toate defectele de caracter imuabile ale nației căreia îi aparține: „egocentrismul și megalomania", „narcisismul virulent, vanitatea și amorul propriu ulcerat, care au făcut, fac și vor mai face adevărate ravagii", trăsături „eterne", imanente „unei specii cu reacții egolatre și vindicative, permanente și extrem de periculoase". O relevanță deosebită o are „pactul nescris al reciprocității": „Mircea Eliade declara fără nici o jenă: «România nu mă interesează decît dacă sunt publicat». Prima întrebare pe care mi-o punea era următoarea: Cine a
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
descoperă nu doar o lume necunoscută (Europa de Est), ci și cât de ignorantă era intelectualitatea occidentală față de ceea ce se petrecea dincolo de Cortina de Fier. Nepăsarea și dezinformarea i s-au părut a fi cele două identități ale unei categorii de oameni egolatri, naivi și incapabili să înțeleagă realitatea, complăcându-se în papagalicirea dogmelor preluate din cărți simplificatoare și din conferințe în care nu se comunică, de fapt, nimic. Ține de predestinare faptul că, în cele din urmă, Tony Judt a ajuns la
Memorii de dincolo de mormânt (VI) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5226_a_6551]
-
estetic și nu cauți să-l judeci sub unghi istoric. A-i cere să fie distant e o condiție absurdă, un Pandrea nepărtinitor fiind o contradicție în termeni. De aceea carența simțului critic îi este acută, compensația venind de la timbrul egolatru, de histrion debordînd de admirație de sine. Pandrea e un deliciu în latura mînuirii verbului și o stupoare în latura mărturiei directe. E un cîrtitor fierbînd în suc propriu și ridicînd limba la pragul unui carnaval cult. Din acest motiv
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
o înșirare de întîmplări,povestirea amintirilor și gîndurilor mele ar trebui să fie o înșirare de odăi cu lumini diferite»”. Nici examinarea contradicțiilor și înrudirilor intelectuale dintre „neoclasicismul ionic” al lui Camil Petrescu și oscilațiile lui Mircea Eliade între confesiunea egolatră (ca formă de aventură) și extimitatea antiindividualistă (subsumată ideologiei experienței) nu sînt de ignorat, iar analizele dedicate lui G. Ibrăileanu sau Mihail Sebastian sînt, de-a dreptul, un lux, în care prețuirea nu exclude accente de tandră maliție. O idee
Individualitate și stil by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3315_a_4640]
-
mult decât publicistica pe teme de actualitate. Puțină, voită inactualitate, o știm de la G. Călinescu, nu-i strică unui scriitor adevărat... Iată însă că în urma ecourilor defavorabile înregistrate la apariția primului volum din Jurnal (2001), diaristul calificat ca narcisist și egolatru a luat decizia unei schimbări de macaz, oprind în gara presei cotidiene și trecând cu arme și bagaje în rândul comentatorilor politici. Metamorfoza a fost facilitată de un telefon primit de la Marius Tucă, directorul ?Jurnalului Național?, care i-a oferit
Baroniada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10698_a_12023]
-
Poantă, Radu }uculescu, Letiția Ilea, Claudiu Groza) și cu destule articole incitante. O pată nefericită de culoare o reprezintă însă, în ansamblul publicației de la Cluj, "contribuțiile" lui Laszlo Alexandru, fostă tânără speranță a foiletonisticii critice, actualmente un spirit înăcrit și egolatru (a se vedea site-ul lui de pe internet, unde postează orice vorbuliță spusă despre el, laolaltă cu cópii de pe diplomele de bacalaureat, licență ș.a.m.d.). în numărul 96 al revistei (1-15 septembrie), autorul articolului Muzeul figurilor de ceară descoperă
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10189_a_11514]
-
Săftoiu a fost exclusă, sâmbătă, din PNL Prahova pe motiv că există contradicții între discursul ei și cel al formațiunii politice. Într-un text scris, în urmă cu două luni, pe voxpublica, Săftoiu îl numește pe liderul PNL „narcisiac și egolatru”, „un Brutus postmodernist”. „A urmat campania prezidențială din anul 2009. Nu l-am căutat pe Crin Antonescu, el m-a căutat, propunându-mi să fac parte din stafful de campanie. Deși apăreau în permanență... semne suspecte, am pus totul pe seama
Ieșirile publice care au exclus-o pe Adriana Săftoiu din PNL by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/40098_a_41423]
-
căutat pe Crin Antonescu, el m-a căutat, propunându-mi să fac parte din stafful de campanie. Deși apăreau în permanență... semne suspecte, am pus totul pe seama tensiunii campaniei și nu am căutat sensuri profunde ale unui comportament narcisiac și egolatru. C. Antonescu era excesiv de adaptabil când era vorba să își atingă țelurile”. „A ieșit victorios, pe locul al treilea. Într-o bună dimineață, am aflat că membrii PNL erau nevoiți să-l susțină, în turul al doilea, pe candidatul PSD
Ieșirile publice care au exclus-o pe Adriana Săftoiu din PNL by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/40098_a_41423]
-
cu moartea și indirect, dar necruțător, pe cei aduși în cauză ce se dau în vileag prin propriile fapte. Prin intermediul acestor două personaje, stau față-n față două stări de spirit: inocența, ingenuitatea și optimismul tinerei Kelly vs. lașitatea, cinismul egolatru al Senatorului. Lupta este inegală: pragmatismul calculat și implacabil al politicianului, care pune mai presus de orice propria carieră, va zdrobi visele juvenile ale unei tinere femei „fără importanță” care își făcuse un mit din prezența, prestanța și prestația Senatorului
Cinism vs inocență by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4175_a_5500]
-
Poezie > Delectare > DESFRUNZIRE Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2064 din 25 august 2016 Toate Articolele Autorului Sunt desfrunzită-n mine scurmă corbii după o vulpe albă ce mă latră. Înveșmântați stau șchiopii și cu orbii în mantia luminii egolatră. Sunt dezbrăcată de-orice nălucire ce-mi strepezește-n glumă, trei molari. Din firul ierbii scot o abolire a unor diastolici armăsari. Mă chinuie o foame de neverde și-o sete de imberbi și solidari, Păianjeni ațâțați de bezna verde
DESFRUNZIRE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383848_a_385177]
-
G. Călinescu a scris, să zicem, articolul Poezia "realelor", în numele propriei sale poezii, și nu din convingerile sale estetice generale, convingeri și virtualități mai bogate, sau chiar altele, diferite de această poezie. Creator veșnic nemulțumit cu sine, deși gomos și egolatru în alte manifestări, Barbu ilustrează parcă un destin faustic. Contrazicerile sale formale nu fac decât să dramatizeze acest destin, în nici un caz să-l anuleze. De aceea, consider că, într-un articol altfel interesant, Alexandru George a exagerat dezarmonia concepțiilor
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
prin furcile caudine ale propriului eu, o ia mereu de la capăt într-o ardere continuă. Pentru că, să ne înțelegem, nu este deajuns cuvântul. Cuvântul neacoperit de faptă rămâne gol-pușcă și asemenea lui rămâne și sufletul în calea viscolelor, a crivățului. Egolatrul nu realizează însă de unde-i izvorăște limbuția. Adevărat este însă și faptul că dacă ar înțelege, cercul s-ar închide și noi despre cine am mai face voroavă !? Centru al universului par excellence narcisistul vede, așadar, în semenii săi doar
GĂLĂGIA... de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363399_a_364728]
-
îi divinizam pe scriitori. I-am iubit din tot sufletul meu naiv și idealist, și am privit la ei ca la aștri. Când am ajuns să trăiesc printre scriitori am fost profund îndurerat văzând cât de egoiști și cât de egolatri sunt, cât de invidioși și cât de mici. Majoritatea dintre ei sunt ca politicienii, obsedați numai de ei, de ”mărimea și de gloria lor”. L-am auzit pe Ion Cristoiu, (ăsta care schimbă televiziunile ca pe batiste, mergând la stăpânul
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
de comunitate prin limbă, provin din vrerea acestui popor pe care Vă pregătiți să-l conduceți. Și, dacă doriți într-adevăr să-l conduceți, desigur că n-o faceți spre a-l conduce iar într-o fundătură, ca și inconștiența egolatră a actualului președinte! Noi vom face și anul acesta tot ce ne stă în putință. Ne vom înarma cu gândul că „Ne cheamă Sfinxul din Carpați/ Să fim alături frați cu frați...” și, nepărat, VOM FI!... Vom fi alături și
CE MAI EXISTĂ ÎNTRE CONFRATE ŞI CONCETĂŢEAN? (SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI KELEMEN HUNOR) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367799_a_369128]
-
de comunitate prin limbă, provin din vrerea acestui popor pe care Vă pregătiți să-l conduceți. Și, dacă doriți într-adevăr să-l conduceți, desigur că n-o faceți spre a-l conduce iar într-o fundătură, ca și inconștiența egolatră a actualului președinte! Noi vom face și anul acesta tot ce ne stă în putință. Ne vom înarma cu gândul că „Ne cheamă Sfinxul din Carpați / Să fim alături frați cu frați...” și, nepărat, VOM FI!... Vom fi alături și
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]
-
îi divinizam pe scriitori. I-am iubit din tot sufletul meu naiv și idealist, și am privit la ei ca la aștri. Când am ajuns să trăiesc printre scriitori am fost profund îndurerat văzând cât de egoiști și cât de egolatri sunt, cât de invidioși și cât de mici. Majoritatea ... Citește mai mult Cronică literară la cărțile de poezie”Semnele timpului” și ”Spiralele adolescenței” de Elisabeta IosifFrumoase și îmbogățitoare sunt întâlnirile cu poeții autentici, dăruiți de Domnul cu suflete bune, care
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
îi divinizam pe scriitori. I-am iubit din tot sufletul meu naiv și idealist, și am privit la ei ca la aștri. Când am ajuns să trăiesc printre scriitori am fost profund îndurerat văzând cât de egoiști și cât de egolatri sunt, cât de invidioși și cât de mici. Majoritatea ... VIII. ȘTEFAN DUMITRESCU - POEZII DE IUBIRE, de Ștefan Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1370 din 01 octombrie 2014. O, IUBITO ! O, iubito, Ești răspândită în aerul din jur până departe Amestecată
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
însăși dorința sa de mântuire, izolându-se astfel chiar de propriile sale reușite. Ba mai mult, faptele lui virtuoase îi deveneau exterioare, ostile și chiar acuzatoare, deopotrivă, în relație cu Dumnezeu. Dumnezeu nu are nevoie de campanie de imagine personală, egolatră și nici de CV-ul nimănui Cât privește rugăciunea cu bună-umilință a vameșului: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului” (v. 13), însoțită de lovirea pieptului, ca sediu al păcatului, înjugând plângerea cu umilința, se arată a fi diametral opusă încrederii fariseului
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
însăși dorința sa de mântuire, izolându-se astfel chiar de propriile sale reușite. Ba mai mult, faptele lui virtuoase îi deveneau exterioare, ostile și chiar acuzatoare, deopotrivă, în relație cu Dumnezeu. Dumnezeu nu are nevoie de campanie de imagine personală, egolatră și nici de CV-ul nimănui Cât privește rugăciunea cu bună-umilință a vameșului: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului” (v. 13), însoțită de lovirea pieptului, ca sediu al păcatului, înjugând plângerea cu umilința, se arată a fi diametral opusă încrederii fariseului
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
însăși dorința sa de mântuire, izolându-se astfel chiar de propriile sale reușite. Ba mai mult, faptele lui virtuoase îi deveneau exterioare, ostile și chiar acuzatoare, deopotrivă, în relație cu Dumnezeu. Dumnezeu nu are nevoie de campanie de imagine personală, egolatră și nici de CV-ul nimănui Cât privește rugăciunea cu bună-umilință a vameșului: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului” (v. 13), însoțită de lovirea pieptului, ca sediu al păcatului, înjugând plângerea cu umilința, se arată a fi diametral opusă încrederii fariseului
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
și anume că omul este dependent de lucrurile lumii, legat prin propriile lui afecte, cum spunea Părintele Stăniloae în Ascetică și mistică, dar pervertind afectele naturale prin păcat. În aceste condiții, dragoste nu va fi deloc, în afara celei idolatre sau egolatre. Numai omul responsabil de lucrarea duhovnicească, numai omul jertfelnic, cel ce-și asumă crucea lui Hristos, poate învinge dependența de patimi. Și abia apoi va putea experimenta dragostea de Dumnezeu și de aproapele. Experiența iubirii, așadar, este experiența cea mai
DRUM INIŢIATIC de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347242_a_348571]
-
însăși dorința sa de mântuire, izolându-se astfel chiar de propriile sale reușite. Ba mai mult, faptele lui virtuoase îi deveneau exterioare, ostile și chiar acuzatoare, deopotrivă, în relație cu Dumnezeu. Dumnezeu nu are nevoie de campanie de imagine personală, egolatră și nici de CV-ul nimănui Cât privește rugăciunea cu bună-umilință a vameșului: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului” (v. 13), însoțită de lovirea pieptului, ca sediu al păcatului, înjugând plângerea cu umilința, se arată a fi diametral opusă încrederii fariseului
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]