87 matches
-
fel de regret, nicidecum cu nostalgie, pe măsură ce este imaginată cu pathos. Nostalgia romantică eminesciană nu intră în programul naturistic macedonskian, pentru că poetul o percepe aproape ca un modern, fiind un om prezent al peisajului, nu un absent al romantismului nostalgic. Egotismul macedonskian se reflectă în mare parte din opera sa ca un semn al oglinzii, de aceeași nevoie de strălucire intensă, de megaviglia ostentativă, care are la bază supradimensionarea egotist-narcisiacă a spiritului baroc. Aceasta este o obsesie a efectului, a unei
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]
-
războiului ci a fost alături de români până la victoria întregirii naționale. Așa că din aceste motive, cred mai mult în NEAMȚUL care va jură credință ROMÂNIEI, decât în ceilalți homunculuși români de astăzi ce se reped la scaunul de la Cotroceni numai din egotism și egoism rapace, cu prețul de-a deveni marionetele extratereștrilor mântuitori. - Adică, după tine în toată România, nu există un român mai ales decât neamțul tău?! - O nu, sunt mulți români de talia neamțului, dar nu au curajul, sunt slabi
PREFER NEAMŢUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343464_a_344793]
-
căsătoriei decât chiar mănăstirile sau marile colegii, un club e Întâi de toate cel mai ocrotitor refugiu pentru un bărbat care vrea să Își păstreze libertatea. „Numai la club bărbații reci, rezervați, egoiști, Într-un cuvânt - terni, Își pot cultiva egotismul; numai acolo dușmanii doamnelor au mână liberă pentru a da formă intimității lor; iar dacă sunt cumva Îndrăgostiți de vreo femeie, numai acolo se pot adăposti din calea acestui amor. ș...ț Numai acolo se poate mânca, bea sau citi
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
printr-un fel de nebunie, dar fără a provoca totuși vreodată ruptura”1. Cel care continuă discuția inaugurată de Jean d’Ormesson, o nuanțează și o sporește cu noi sugestii e Emilien Carassus În capitolul intitulat nu fără temei De la egotism la snobism al cărții sale. El nu Încetează să sublinieze tensiunea dintre dorința de unicat a dandy-ului și riscul de a fi multiplicat prin simulacre, Între care, cel mai vizibil - snobul. Dandy-ul are o capacitate unică de a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
corelație a acestui tip cere o resortare a materialului lui Backus. Înainte de toate, aceste cazuri trebuie eliminate acolo unde pronumele fără referință apare în propoziția introductivă, care este vorbirea directă a unui personaj, ca în exemplul povestirii lui Nathaniel Hawthorne, Egotism: "Iată că vine! strigară băieții de pe stradă"372. Dialogul introductiv și începutul discutat aici au în comun un anumit caracter abrupt, dar propriu-zis primul nu este narativ, ci scenic și, prin urmare, mimetic. În același fel, toate cazurile în care
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Simplicissimus Teutsch, Halle/Saale 1938. Handke, Peter, Die linkshändige Frau. Erzählung, Frankfurt/M. 1976. Hardy, Thomas, The Return of the Native, Londra 1961. Hardy, Th., Tess of the D´Urbervilles, Londra 1928. Hardy, Th., The Woodlanders, Londra 1958. Hawthorne, Nathaniel, "Egotism; or, The Bosom Serpent", în: The Complete Novels and Selected Tales of Nathaniel Hawthorne, New York 1937, 1106-1115. Hemingway, Ernest, "Fifty Grand" und "The Killers", în: Men Without Women, Harmondsworth 1955. Hemingway, E., "The Gambler, The Nun, and the Radio", în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
197 The Return of the Native (Întoarcerea băștinașului), 117 Tess of the D'Urbervilles, 17 The Woodlanders (Pădurenii), 117 Harvey, W. J., 47, 197 Harweg, Roland, 248-250, 252, 254-255, 268-274 Hasler, J., 202 Haubrichs, Wolfgang, 22, 42, 143 Hawthorne, Nathaniel, Egotism, 242 Hemingway, Ernest, 110, 186, 188, 202, 225-226, 241-242, 246, 248, 279-280, 288 Fifty Grand (Cincizeci de bătrîne), 225, 310 The Gambler, the Nun, and the Radio, 246 Hills Like White Elephants, 245 The Killers (Asasinii), 88, 119, 179, 181
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
551. 370 Charles C. Fries, The Structure of English, New York, 1952, 242. 371 Veyi Joseph M. Backus, ""He came into her line of vision walking backward". Nonsequential Sequence-Signals in Short Story Openings", Language Learning 15 (1965), 67-68. 372 Nathaniel Hawthorne, "Egotism", în: The Complete Novels and Selected Tales, New York, 1937, 1106. 373 J. Joyce, "A Little Cloud", în Dubliners, Harmondsworth, 1974, 68. 374 Maugham, "The Force of Circumstance", în: The Complete Short Stories of W. Somerset Maugham, vol. 1, Londra ș.a.
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
acord, dar de ce să refuzăm a vedea că aceste exorcisme presupun o întreprindere singulară: a învăța să te iubești, a accepta ceea ce a priori părea nedemn de a fi iubit? Pentru că proiectul lui Montaigne de a se descrie nu înseamnă egotism, narcisism, dragoste excesivă pentru propria persoană ci apreciere la justa sa valoare a unui individ care se îndoiește că e amabil - în sensul etimologic - și care dorește să devină astfel, mai întâi pentru sine însuși. între excesul detestării de sine
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
poezia lui N. Labiș, copilăria agresată de război (Amintiri din război), dar, dincolo de clișee și în opoziție cu acestea, se remarcă puternica expresivitate imagistică, susținută de un discurs liric dinamic. În Continentele ascunse (1965), confesiunea patetică este dublată de un egotism liric insistent, uneori excesiv. În erotică, impregnată de același patetism, spiritul romantic se confundă cu cel romanțios. Lirismul civic revine în forță în De dragoste de țară (1967), unde steaguri fâlfâie deasupra șantierelor în „lumina lunii August” și se aude
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
de retorica așa-numitei lirici angajate, însă dincolo de acest compromis inevitabil (care în anii ’50 condiționa orice debut literar) se constată o schimbare esențială, o adevărată mutație în poezia românească postbelică, scoțând discursul din inerția versificației plate și reabilitând totodată egotismul liric. Versurile lui L. sunt un demers major de recuperare a tradiției și de înnoire a poeziei. Lumea satului, viziunea și structurile specifice folclorului poetic sunt absorbite de o sensibilitate proaspătă, zguduită de convulsiile unei istorii agresive, care perturbă o
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
a aflat la început într-un con de umbră, eclipsat de vedetele așa-numitei generații Labiș, generație din care R. face parte și cu care s-a și solidarizat la nivelul unor performanțe remarcabile, printr-un nonconformism tenace, printr-un egotism accentuat, fără însă a putea fi confundat cu unul sau altul dintre confrați. Când toată poezia modernă este dominată de ideea de criză a poeziei și mulți, foarte mulți autori privesc fără speranță viitorul ei, Ioanid Romanescu continuă să scrie
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
2001), Sociology: Changing societies in a diverse world, Allyn & Bacon, Boston. Buck, R.; Ginsburg, B. (1991), „Spontaneous Communication and altruism: The communicative gene hypothesis”, în M.S. Clark (ed.), Prosocial behavior, Sage, Newbury Park, California. Bushman, B.; Baumeister, R. (1998), „Threatened egotism, narcissism, self-esteem, and direct and displaced aggression: Does self-love or self-hate lead to violence?”, Journal of Personality and Social Psychology, 75. Byrne, D. (1964), „Repression-sensitization as a dimension of personality”, Progress in Experimental Personality Research, 1. Cacioppo, J.; Petty, R.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
eu am fost creat și În care doresc ca să reintru. Toate acestea reafirmă și Întăresc valoarea virtuților creștine fundamentale la care face referință Sf. Pavel. Dar mai există Încă un aspect esențial de care depinde existența și echilibrul ființei mele: egotismul - sentimentul fundamental al autoconservării și al autocunoașterii. El este cel care mă protejează permanent, punându-mă la adăpost de pericole. Din el derivă nevoia, aspirația persoanei către eternitate. Departe de a fi un viciu care Închide persoana, egotismul, ca instrument
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ființei mele: egotismul - sentimentul fundamental al autoconservării și al autocunoașterii. El este cel care mă protejează permanent, punându-mă la adăpost de pericole. Din el derivă nevoia, aspirația persoanei către eternitate. Departe de a fi un viciu care Închide persoana, egotismul, ca instrument al conservării, are rolul de a-l capta pentru sine pe celălalt sau pe ceilalți. Altruismul este un egotism proiectat, deschis asupra celuilalt, pe care dorești ca să ți-1 apropii prin iubire. Dar această iubire este forma mascat-sublimată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de pericole. Din el derivă nevoia, aspirația persoanei către eternitate. Departe de a fi un viciu care Închide persoana, egotismul, ca instrument al conservării, are rolul de a-l capta pentru sine pe celălalt sau pe ceilalți. Altruismul este un egotism proiectat, deschis asupra celuilalt, pe care dorești ca să ți-1 apropii prin iubire. Dar această iubire este forma mascat-sublimată a egoismului, Întrucât Îl dorești pe celălalt pentru tine. În felul acesta, altruismul se Înfățișează ca un egoism extins, o proiecție
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
comunicare exterioară, ci o angajare sufletească profundă, interioară. Dai de fiecare dată, pentru a primi, și aștepți ca să primești, pentru ca tu la rândul tău să poți da și tot așa În continuare. Darul este simbolul obiectual care stabilește puntea Între egotismele a două persoane care se Întâlnesc și care comunică sufletește Între ele. Fiecare dintre ele așteaptă ceva de la celălalt, pentru ca, la rândul său, aceasta să-i ofere altceva. Este un schimb reciproc cu semnificație simbolică, sufletească și morală, așteptat și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mediul de origine, instrucție școlară etc. Într-un cuvânt, această atitudine depinde de tendințele personale, precum și de un anumit model psiho-moral pe care individul și l-a interiorizat. Le vom analiza În continuare. Acumularea, ca primă tendință, este legată de egotismul persoanei. Dorința de a avea se manifestă fie prin simpla acumulare, cu caracter de utilitate, fie prin acumularea exagerată de valori, sub forma avariției. Individul devine În acest caz dependent de valorile acumulate, Întreaga sa existență Închizându-se În această
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de orice fel de logică, bizar până la absurd. În această situație, individul nu colecționează, ci adună la Întâmplare obiecte diferite, lipsite de orice fel de utilitate, ieșite din uz, vechi etc. Este o formă de degradare patologică a gusturilor, a egotismului său. Risipa este opusul acumulării. Ea indică o slăbire considerabilă a egotismului individual. Individul, datorită unui Supra-Eu slab, nu are simțul valorilor. El risipește la Întâmplare, adesea lipsit de orice fel de logică, de orice fel de utilitate, indiferent de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nu colecționează, ci adună la Întâmplare obiecte diferite, lipsite de orice fel de utilitate, ieșite din uz, vechi etc. Este o formă de degradare patologică a gusturilor, a egotismului său. Risipa este opusul acumulării. Ea indică o slăbire considerabilă a egotismului individual. Individul, datorită unui Supra-Eu slab, nu are simțul valorilor. El risipește la Întâmplare, adesea lipsit de orice fel de logică, de orice fel de utilitate, indiferent de circumstanțe. Este și o slăbire psiho-morală a atitudinii de atașare a persoanei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care trebuie considerate ca niște potențialități funciare, structurale ale acestuia. Deși le-am prezentat mai Înainte, vom reveni pentru a le explica originea. Aceste potențialități ale Eului sunt următoarele: egoismul, altruismul și transcendența sau transsubiectivitatea. Egoismul, sau mai exact spus egotismul, este echivalentul nevoii sau al instinctului de conservare al individului. Acesta Îi asigură stabilitate, echilibru și concomitent capacitatea de „a-fi-el-Însuși”. Este atitudinea egocentristă, orientată către sine Însăși. Altruismul sau alterocentrismul este atitudinea de deschidere, de comunicare și cooperare a persoanei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Înseamnă a te lupta să exiști, „să-fii-În-lume”, dar și „să-fii-tu-Însuți”. Luptă pentru viață este de fapt dorința persoanei de a se afirma, de a fi ea Însăși. Această dorință legitimă este dată, pe de o parte, de pulsiunile Supra-Eului, de egotismul structural al Eului din punct de vedere constituțional-intern, dar și de limitele impuse persoanei și vieții acesteia de către normele socioculturale și moral-religioase, de condițiile schimbătoare ale lumii externe În care persoana se formează, trăiește și căreia Îi aparține. Situațiile care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Astfel, eu Încetez de a mai fi singur, izolat, abandonat. În toate cazurile, dubletul sunt În două ipostaze. Prin aceasta, dubletul se dovedește a fi sursa interioară a ființei mele, care se manifestă plenar prin ea Însăși. Nu este un egotism, ci o deschidere către sine Însuși și, implicti, este o Împlinire de sine. Cuplul De problema dublului este legată cea care privește cuplul. În cazul dublului, persoana mea există și este reprezentată prin două ipostaze ale aceluiași Eu, se asociază
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de inutilitate proprie, dezgustul de viață, violența; c) infirmitățile sufletești sunt percepute de individ sub formă de complexe sau trăiri de tipul bovarismului, sentimentului schimbării sau al pierderii propriei identități, sau de manifestări de tipul sadismului sau al masochismului, al egotismului narcisic; d) fantasmele sufletului sunt, de regulă, expresia unei transgresiuni a realității în imaginarul personal, de tipul mitomaniei, fabulației, paranoiei, delirului și halucinațiilor, plăcerilor perverse, alcoolismului sau consumului de droguri; e) Tehnicile sufletești privesc totalitatea procedeelor prin care, acționându-se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și de a se menține în această situație. f) Principiul cooperării. În conformitate cu acest principiu, educația sănătății mintale trebuie să urmărească integrarea persoanei în grup, antrenarea sa în activități colective, evitarea izolării, a conduitelor de refugiu, a inflației sferei imaginarului, a egotismului narcisic. Principiul acesta implică o antrenare a individului, având un caracter dinamic. g) Principiul integrării. Acest principiu orientează educația sănătății mintale în direcția formării unor deprinderi pozitive, a unor modele de comportament care să asigure adaptarea corectă a individului la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]