46 matches
-
Brâncoveanu, pe latura de sud-est a Curții Domnești, foarte aproape de biserica Sfânta Vineri, se află Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești, găzduit în Casa Aramă. Clădirea a fost reconstruită din temelii, pe locul unde odinioară se afla o casă egumenească, la care au trudit călugării de la Mănăstirea Dealu în anul 1802, când un puternic cutremur afectează chiliile acestui lăcaș de cult. La începutul secolului al XX-lea, casa a fost folosită ca internat școlar particular, local al poliției orașului, iar
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni () [Corola-website/Science/331341_a_332670]
-
scuturi. Din acest motiv, trapeza mai este numită și Sala Gotică. Această sală a servit ca sursă de inspirație pentru sălile gotice de la mănăstirile Sfinții Trei Ierarhi și Cetățuia. Pe laturile de vest și nord ale incintei se află casele egumenești și chiliile călugărești cu parter și etaj. În decursul timpului, aceste clădiri au fost reconstruite de mai multe ori. Actualele clădiri datează din perioada 1843-1845, în timpul stăpânirii austriece. Clădirea egumeniei și paraclisul "Sf. Nicolae" au fost reparate în 1846. Corpul
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
un preot o dată pe lună. În anul 1865, în incinta mănăstirii a funcționat o școală de sericicultură, condusă de M. Viltimescu. În apropierea mănăstirii a funcționat un ospiciu de infirmi, administrat de către Epitropia Sf. Spiridon. Printr-o decizie ministerială, casele egumenești de la Mănăstirea Galata au îndeplinit începând din 1 septembrie 1923 funcția de închisoare, aici fiind transferați deținuții care fuseseră închiși anterior în clădirea unde se află astăzi Policlinica pentru elevi și studenți (de pe str. Păcurari nr.9), care a devenit
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
să dărâme vechile locuințe, păstrând doar palatul construit de Grigore al II-lea Ghica. Această clădire a ars în 1783. Ulterior, în palat a locuit mitropolitul Leon Gheucă (în decembrie 1788) și apoi și alți mitropoliți ai Moldovei. În casele egumenești a fost amenajat în secolul al XVIII-lea un paraclis cu hramul "Sf. Apostol Iacov". De teama epidemiei de ciumă din anul 1799, domnitorul Alexandru Callimachi s-a mutat la Galata împreună cu curtenii săi. Între anii 1799-1801, domnitorul Constantin Ipsilanti
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
vor dispare poate cu totul”". Episcopul Melchisedec Ștefănescu care a trecut pe acolo în anul 1884 nu a găsit decât o curte presărată "„cu pietre și plină de dudău”", încât îi era frică oricui a "„umbla prin ea”", iar "„casele egumenești se dărâmau”". În anul 1903, Nicolae Iorga scria că "„Cetățuia ... era singură, pustie și, într-o seară”" când s-a urcat "„pe coasta rotunjită a muncelului”", a fost speriat de strigătul huhurezului care viețuia "„sub bolțile pivnițelor părăsite”". Mănăstirea ajunsese
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
ruga și credința", dar să-i „învețe și a scrie”. „Călugării să nu șadă pe la casele lor, ci toți la mănăstire să șadă", dar să-și „păzească ruga, nu să fie văcari, au prisăcari, au păcurari, și alte ca acestea". Egumenii să fie aleși „cu scrisoare de la călugării mănăstirii", iar când nu se va afla „omu vrednic din mănăstirea lor, atunci să aleagă de aiurea". Egumenul fără cale (har, probabil), să nu se schimbe, ci să fie până la moartea sa. Se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
moșiile boierești, din cauza sărăciei țărânilor clacași și în rândul armatei (dezertările), astfel încât se hotărăște înființarea unei închisori la Poarta Verde, intrarea în orașul Iași, strada Păcurari nr.9, clădire în care este astăzi Policlinica studențeasca. În același timp, în casele egumenești din curtea Mănăstirii Frumoasă, a luat ființă o închisoare militară ce aparținea Corpului IV armata. * Mare perioadă de timp în orașul Iași, au funcționat două închisori: cea militară și cea de drept comun. Cele două instituții au avut, în funcție de vicisitudinile
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Deasemeni, se impunea că necesitate, construirea unui cuptor pentru atelierul de olărit. Totodată, se arată că închisoarea Galata este veche și la distanță mare de Iași. * În anul 1930, închisoarea militară a Corpului IV armata s-a mutat din casele egumenești ale Mănăstirii Frumoasă pe dealul Copoului, într-o clădire ce aparținea Corpului IV armata (pe strada Dr.Vicol), pe care a transformat-o din depozit de cereale și furaje în închisoare militară iar închisoarea Galata a rămas în continuare în
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
aceasta se găsesc și s-au găsit nenumărate monede românești de pe vremea lui Mircea. Este și mormântul unui general rus găsit la bătălia Ismailului, a crescut din mormânt un copac străin; nimeni nu știe ce-i... Sauna, mănăstire de Ruși egumeni Arsene Grati, român basarabean. Jecu Cimpoiașu, Gheorghe Sterpu, Constantin Costandachi, Gheorghe Ciarșamba, Nistor Arsene. Petrea Uzum Toma. picioare păpușoiu malaiu mânz, noatin, tretin când îi taie coada. peșchir bold puț și fântână buhaii bracace de adus apă. Pădurile în regiunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
amintirea călătoriei sale „la rădăcinile credinței“ spătarul Cantacuzino a botezat-o Sinaia, închinând-o Sfintei Fecioare Maria. Aici și-au aflat adăpost la început 12 călugări (prin similitudine cu cei 12 apostoli al Mântuitorului). Între 1843-1846, lângă acest sfânt lăcaș egumenii Paisie și Ioasaf au mai ridicat o biserică, clădire mare, reprezentativă pentru stilul bizantin. În chiliile mănăstirii Sinaia a fost găzduit adesea principele și apoi rege al României Carol I. Cucerit de frumusețea locurilor, regele Carol I și-a ridicat
Agenda2004-4-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/281995_a_283324]
-
că nu i se urmează politica, s-a declarat deplin stăpânitor al metocurilor mânăstirești din Țara Românească. Nu ai aflat de asta de la egumenul ctitoriei Sinaia? Deci mânăstirile și schiturile închinate Ierusalimului și Sinaiului (cred că știi că toate au egumeni greci) ar dori patriarhul să nu dea nici un fel de dare nici Mitropoliei Ungrovlahiei, nici domniei, mai mult, la liturghie preotul să-l pomenească doar pe patriarhul Hrisant, nici pe Io Constantin Voievod, nici pe noi și nici chiar pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
doao dughene dintâi ca să fie locul mai bun... și să umble mai cu preț ca să cunoască și mănăstirea ceva folos mai bun; și eu mai având alte trei dughene în fața uliții Podului Vechiu, lângă zidiul... Sfeti Sava,... care și părinții egumeni epitropi mănăstirii Bărboiul, dacă le-au văzut le-au plăcut ș-au cunoscut să fac prețul îndoit și întreit decât moșie mănăstirii, dar poftindu și rugându-să părinții ca să dau aceste trei dughene... ca să fie și pentru acele doao dughene schimbătură
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ruină din cauza lipsei de fonduri. În 1880 episcopul Melchisedec, vizitând mănăstirea făcea aprecierea că ,,astăzi această mănăstire reprezintă cea mai tristă priveliște: curtea presărată cu pietre și plină de dudău, încât îi este cuiva frică a îmbla prin ea. Casele egumenești se dărâmau, plouă în ele; cu toate acestea locuiește acolo un nenorocit preot și un miserabil dascăl, care se jeluiesc la toată lumea că au să moară de foame”262. Adevăratele lucrări de restaurare au început în anul 1908, după planurile
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
262. Adevăratele lucrări de restaurare au început în anul 1908, după planurile arhitectului N. Ghica-Budești. A refăcut acoperișul caselor domnești, s-au restaurat chiliile de lângă sala gotică, s-au îndepărtat ruinele și s-au curățat pivnițele, s-a dărâmat casa egumenească dintre clopotniță și sala gotică, care nu prezenta nici o importanță istorică sau arhitecturală, fiind zidită târziu de către călugării greci. S-au reparat bolțile și încăperile anexe ale sălii gotice, s-au înlocuit cărămizile pardoselii cu altele noi. La 30 septembrie
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
numele egumenului Cetățuiei, Iota arhimandritul, fiind domnul Matei în anul 1816 aprilie 23. La 1820 egumen este Porfirie. Între 1834-1844, egumen al Cetățuiei este Teofilact. Metodie și Gherasim apar ca egumeni între 1844-1862. Arhimandritul Ioachim Iurașcu și Arhimandritul Chesarie sunt egumeni în anul 1863. În anul 1864 mănăstirea în urma secularizării, a trecut sub administrația Mitropoliei Moldovei și Sucevei. La 26 august 1865 „la Cetățuia s-au mutat Arhivele Statului din Iași, care au ocupat casele domnești, deoarece în mănăstire domnea liniștea
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la dispariția oricărei activități culturale. Monahii care făceau slujbele și își duceau aici nevoințele plecaseră în alte mănăstiri”<footnote Arhivele Statului din Iași, Mănăstirea Cetățuia, Dosar nr. 147/ 1963, f. 53 footnote>. Câteva date despre viața unor călugări fie ei egumeni ori viețuitori ne ajută să vedem profilul duhovnicesc al acestei așezări călugărești. „Un raport al Protoieriei Iași către Mitropolitul Calinic Miclescu spunea despre egumenul Cetățuiei, Arhimandritul Varlaam Stratulat, săvârșit din viață la 1877, că a fost distins protosinghel, arhimandrit, confesor
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din Țarină să fie metoh sfintei mănăstiri Zugraf... cu toate averile mănăstirești... Dar și aici sfânta mănăstire să aibă întotdeauna avere din belșug, și din veniturile care se întâmplă să ducă acolo la Sfântul Munte, la sfântul Zugraf, și părinții egumeni care vin de acolo să aibă a face toate întocmirile înscrise în uricul lui Petru voievod”... “A scris la Iași, Dimitruț”. ― Dacă o să mergem mai departe, ai să vezi că Mănăstirii din Țarină nu i-a fost dat să aibă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
2 lei, avea a da socoată de ce și cum... Iată o scrisoare a voievodului Grigorie Alexandru Ghica, din decembrie 1764, în care, după ce spune că scutește de banii ajutorinței toate mănăstirile moldovenești închinate, citim: “Scriem domniia mea la svințiia voastră... egumeni de la sfintele mănăstiri a Ierusalimului, a Sfânta Gorii, și a Sinaiului,... ca să afle toți de obștii dreptate și mila domnii mele, mai vârtos sfintele măn(ă)stiri, unde neîncetat se fac rugăciuni pentru toată creștinătatea, iată, am făcut... milă cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
spunem pe cea dreaptă, apoi cei de la mănăstirile cărora le erau închinate cele moldovenești aveau drepturi discreționare asupra lor. Așa se face că la 14 mai 1732 Grigorie Ghica voievod este nevoit să spună: “Adecă au vinit înaintea domnii mele... egumenii sfetagorenii Iezecheil de la Trii Sfetitele și cu Gherasim de la Golâia și ne-au arătat cu mare jalobă pentru mănăstirea Dancului precum au rămas la mare scăpăciuni... că câți egumeni au fostu... au vândut bucatile și s-au dus, unul... cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
au lăsat m(ă)n(ă)stirea pustii și datoare; altul... au prăpădit în zilile domnii mele... și s-au dus în Țara Muntenească și acmu au rămas numai beserica și oarece din moșii. Și ni s-au rugat acești... egumeni să pui egumăn pi popa Ionichie... cu această tocmală: el să aibă a trimite câte triidzăci de lei bătuți în tot anul,... fără nici o prici, iară părinții de la Xiropotamo să n-aibă a-l schimba până la moartea lui”... ― Mai pe
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să plătească câte doi galbeni și jumătate într-un an, după cum s-a așezat mai înainte vreme. ― Hai să vedem ce se întâmplă mai departe. ― Vodă vorbește despre “vecinii” fugiți prin alte locuri, “deci cându vor veni vreunii... să aibă egumenii a-i aduce la Visterie... să s(e) aședză la satele lor și să aibă a da... 2 ug(hi)... de om într-un an... Socotit-am... de întărim cu acestu uric... de acmu și până în veci”. ― Mai departe, îl
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]