70 matches
-
în subteran. În încăperile de la etaj se intră prin două pridvoare, unul mai mare (care dă într-o tindă) și unul mai mic (care dă în apartamentul de locuit), așezat în fața aripei stângi a clădirii. La etaj se află camerele egumeniei (stăreției) și Sala Gotică, cu rol de trapeză. Sub pridvorul mare se află o ușă care dă în pivnițele în care se păstrează vinul obținut din podgoriile mănăstirii. Din pridvorul mare se intră într-o tindă. De o parte și
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
pivniței având deasupra sa o construcție rudimentară de lemn. Edificiul nu avea acoperiș și nici șarpantă, iar pridvorul cel mic, care dădea în apartamentul de locuit și care fusese construit probabil din lemn, lipsea cu totul. În perioada 1910-1911, clădirea egumeniei a fost restaurată de arhitectul Gheorghe Lupu. Cu această ocazie, s-a refăcut acoperișul și s-a completat partea superioară a zidăriei de sub streașină (care a fost decorată cu un șir de ocnițe din cărămidă aparentă), s-au construit două
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
șuri, hambare) dispuse de-a lungul curtinelor. Mijlocul incintei trebuia să rămână liber pentru a permite circulația oamenilor din garnizoană și punerea cailor la conovețe. După cum se observă din fotografiile de la sfârșitul secolului al XIX-lea, între turnul-clopotniță și clădirea egumeniei se afla un al doilea palat, aflat pe atunci în ruine. Această clădirea avea parter și un etaj, cu ferestre mari și numeroase. Într-o fotografie din 1898 aflată la Biblioteca Academiei Române din București se observă o clădire în ruină
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
fotografie din 1898 aflată la Biblioteca Academiei Române din București se observă o clădire în ruină, fără acoperiș. După cum presupun istoricii Dan Bădărău și Ioan Caproșu, ea a a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea, pentru a servi de egumenie, într-un moment în care vechea egumenie era ruinată și era considerată "„prea necorespunzătoare vremurilor pentru a fi restaurată”". Pe lângă aceste construcții, în incinta mănăstirii, lângă turnul clopotniță, se mai află un postament de piatră cu un clopot vechi pe
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
din București se observă o clădire în ruină, fără acoperiș. După cum presupun istoricii Dan Bădărău și Ioan Caproșu, ea a a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea, pentru a servi de egumenie, într-un moment în care vechea egumenie era ruinată și era considerată "„prea necorespunzătoare vremurilor pentru a fi restaurată”". Pe lângă aceste construcții, în incinta mănăstirii, lângă turnul clopotniță, se mai află un postament de piatră cu un clopot vechi pe care se află o inscripție în limbile
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
și compoziții de artă miniaturală, multe datorate meșterului Ilia (identificat la un moment dat cu xilogravorul român Ilie Anagnoste) - au făcut din Cazania lui V. o valoare în sine a tiparului românesc din secolul al XVII-lea. Din perioada de egumenie a lui V. la Secu datează primele sale traduceri ale cărților de cult necesare Bisericii autohtone: un evangheliar, un apostol și o psaltire, rămase în manuscris. Cea mai importantă lucrare tradusă din slavonă la Secu, în intervalul 1602-1613 și păstrată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
ani În urmă. Arhimandritul Eufrosin Poteca (1756-1859), primul bursier ales de Eforia Școalelor spre a studia În universitățile din vestul Europei (Pisa, Paris) ne-a oferit În acest sens un exemplu. După o carieră didactică de aproape 11 ani, primește egumenia Mănăstirii Motru, dar nu-și uită vocația de dascăl și intelectual, tipărind lucrări sub smeritul titlu de Egumen al Mănăstirii Motru, cu simplu grad de Arhimandrit și cumpărând mereu noile apariții editoriale. Aceste donații nu erau Întâmplătoare dacă luăm În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
tot venitul, neclintit, în vecii vecilor”. Falsul este grosolan fiindcă nepomenind nimic despre satul de la vamă (viitorul sat Vama, județul Suceava) îi arată hotarele, ca și cum o vamă se dăruia cu hotare. În baza acestui document fals, alcătuit de călugării și egumenii de la mănăstirea Moldovița, satul Vama a stat sub stăpânirea mănăstirii, ca sat mănăstiresc, mai bine de 350 ani, fără ca falsul să fie contestat de urmași. După moartea lui Alexandru cel Bun, egumenul și călugării, pentru a-și întări stăpânirea asupra
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
era unit cu Logosul înainte de a se întrupa; astrele au suflet; trupurile se nasc sferice; va veni apocatastaza pentru nelegiuiți și pentru demoni; și multe altele. împăratul îi poruncea lui Mena să-i adune pe episcopii prezenți la Constantinopol împreună cu egumenii ca să aprobe anatemizarea lui Origen; procesul-verbal al acestei adunări urma să fie semnat și de ceilalți episcopi și stareți. Florilegiul alcătuit din douăzeci și patru de extrase din tratatul lui Origen despre Principii, anexat documentului, este important pentru reconstituirea textului grecesc al
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
10. Raportul înaintat Consistoriului despre starea în care se găsește mănăstirea Moldovița Arhimandritul Venedict, egumenul mănăstirii Moldovița, pe care a vizitat-o comisia [austriacă -n.a.] este cel mai de vază egumen, fiindcă în anul 1767 când a intrat în egumenie, a găsit mănăstirea în starea cea mai rea, lipsită fiind de clădirile necesare pentru călugări și gospodărie, iar el a înzestrat mănăstirea cu clădirile necesare și cu obiectele de trebuință, refăcând gospodăriile moșiilor, cheltuind pentru asta mari sume de bani
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
preexista și era unit cu Logosul înainte de a se întrupa; astrele au suflet; trupurile se nasc sferice; va veni apocatastaza pentru nelegiuiți și pentru demoni; și multe altele. Împăratul îi poruncea lui Mena să adune episcopii prezenți la Constantinopol împreună cu egumenii ca să aprobe anatemizarea lui Origen; procesul verbal al acestei adunări ar fi trebuit semnat și de ceilalți episcopi și stareți. Florilegiul alcătuit din douăzeci și patru de extrase din tratatul lui Origen despre Principii, anexat la acest document, este important pentru reconstituirea
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
se intra prin o sală mare care era despărțită printr-o balustradă, fiind ferestre mari cari ocupau toată fațada cu privire într-un lac ce se termină pe la poalele colinelor.” - Astăzi, în curtea Frumoasei se mai văd doar ruinele fostei egumenii aflate în dreapta după intrarea pe sub turnul clopotniță și „Palatul de pe ziduri” realizat de arhitectul Kubelca în 1812. După secularizarea averilor mănăstirești (1863), curțile domnești au fost prefăcute în cazarmă pentru armată, iar mai târziu aici s-a instalat un spital
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
avem știre.” Mărite Spirit, mă cam trec fiorii când citesc despre aceste fapte haiducești ale „rugatorilor nostri”, cum obișnuiesc voievozii să-i numească pe călugări, și mai vârtos din partea cuvioșiei sale egumenul... - Cu păcatele preacucerniciilor lor, călugării, în frunte cu egumenii, după cum ți-am mai spus, te întâlnești când te aștepți mai puțin. - Eu mi-am imaginat că încalci o proprietate din greșeală, mai ales când este vorba de călugări. S-o faci însă cu bună știință, tu față bisericească, și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
părintele patriarhul. Si hotarul s-au fostu socotiut întâi să fie pe Vale Rece; pe urmă, vrându eu ca să țin și în baltă șî-n locul de ceea parte de baltă, despre Codru, care...sfinție sa părintele patriarhul și cu egumenii n-au vrut să priimească...apoi, am făcut altă așezare...de mi-au dat mai multu loc despre Ciurbeștii...iar eu...(să) n-aibu treabă nici în baltă, nici la locul de ceea parte, de baltă, despre Codru.” Sărmană Tară a
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
le va poronci egumenul...pe obiceiul vechiu...Iar carii s-ar arăta împotrivitori...poroncim dumitale ispravnice de ținut, pe unii ca aceia să-i înfrânezi și să-i pui ca să slujască la toate cele ce vor fi trebuințăle...Insă și egumenii, de-i vor asupri pe oameni mai mult slujba peste obicei, dumneata să iei sama...iar de le-a păre oamenilor cu greu a sluji după obiceiu vechi, să aibă a sluji...câte 24 zile de an.” Pe lângă atâtea lucruri
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
1741 „de dingios de mănăstire” - adică spre sud - s au clădit „în grădină case domnești pe formă de Țarigrad”. Acesta a fost așa numitul Palat al Domnițelor. Ruinele ce se văd însă în dreapta intrării pe sub turnul clopotniță sunt ale fostei egumenii zidită înainte de 1812. Din pisania turnului clopotniță aflăm că: „La anul 1819 s-a început zidirea acestei clopotnițe de mine smeritul arhimandritul Ioasaf Moldovan pro stosul mănăstirii Frumoasa și din rele întâmplări s-a sfârșit de tencuit și zugrăvit în
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pisania. Nici de această dată domnul nu s-a putut bucura prea mult de noua lui ctitorie, pentru că în 1591 este mazilit. La acea vreme nu se terminase încă pictarea bisericii și nu se ridicase zidul înconjurător, dar se zidiseră egumenia, trapeza, chiliile și alte acareturi. Se spune că biserica a avut fresce și în exterior care au dispărut cu timpul. Abia trecuseră vreo 30 de ani de la zidire și biserica a început să dea semne de ruină, fiind nevoie de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Huși, cu adresa nr. 294, „s-a găsit în regulă cu excepție numai pentru fețile de monahi ce anume se arată pe margine și care nu pot să figureze între preoții de parohii, fiind ei representați odată prin episcopi și egumenii de monastiri”. Alegerile, fixate pentru 30 iunie 1857, au fost amânate la 7 iulie. Protopopul Teodor Gavriliță, antiunionist, a convocat preoții alegători la 13 iunie, apoi la 16 iunie. Protestul atât de demn și întemeiat al preoților din Huși nu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
boiarii carii erau pribegi în țara Ungurească, de i-au chemat, făcând mare jurământ [...]. Iar când au fost la martie 3 deni, cu meșteșug mare au chemat pre Stănilă vornicul, și pre toți boiarii, și pre amândoi episcopii și toți egumenii cu mulțime de călugări, în cetate la București. Și așa fără véste au năpustit într-înșii pre beșlii lui și pre mulți turci, de i-au tăiat pre toți, vărsându-se mult sânge nevinovat. Da-va seama înaintea lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de sfârșit. Divanul cel mare (a cărui componență o descrie un hrisov dat de Antonie Vodă din Popești: „înaintea Domniei mele și a fiului Domniei mele, Io[an] Neagul Voievod [...] cinstitul preasfințitul părinte Teodosie mitropolitul, și amândoi episcopii, și toți egumenii, și toți boiarii țărăi, din mare și pănă la cel mic...”) consultase pravila și găsise că Stroe Leurdeanul trebuie, pentru culpa morală și pentru celelalte învinuiri cu caracter material, „să ia plată precum au făcut”, adică „să-l omoare și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
comuniste nu ar exista: " Anumiți comuniști din conducere s-au depărtat de realitate, nu mai fac mișcare, umblă numai cu autoșmobilulț sau avionșulț și s-au îngrășat neverosimil. Au o grăsime specială, parcă ar fi umflați cu țeava. Seamănă cu egumenii. Egumenii ortodocși ca și egumenii birocrați au o grăsime puhavă, albă-feminină, extrasă din mâncări fine și arhiabundente, din sedentaritate și aer confinat."; "I.V.Stalin avea o mână mai lungă decât cealaltă, puțină cocoașă, privea ca un lup încolțit din toate
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
că la începutul secolului al XIX-lea faima călugărilor greci de aici nu era dintre cele mai bune. Anterior secolului al XIX-lea, din punct de vedere religios, mănăstirea a fost un adevărat focar în menținerea ortodoxiei, dintre călugării sau egumenii proboteni s-au ridicat 4 mitropoliți ai Moldovei: Grigore Roșca, Gheorghe Movilă, Teodosie Barnovschi și Dosoftei, personalitate marcantă a culturii medievale românești, sanctificat în toamna anului 2005 de către Sinodul Bisericii Ortodoxe Române. Din punct de vedere cultural, la Probota s-
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
-și pupilele. I se păru că-l vede pe patriarh în ușile împărătești ale Mitropoliei de la București binecuvântându l pe măria sa întors de la Odrii. Iată-i pe toți mitropoliții țării înșirați de-a stânga și de-a dreapta patriarhului, după ei egumenii și toți preoții orașului în odăjdii alb argintii sau aurii ca la Înviere, să-l binecuvânteze pe Constandinul Stancăi venit cu firman de domnie pe viață de la padișah. Doar fața Brâncoveanului din nălucirea sa era alta decât fusese atunci. Urcase
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
este foarte supărat și poruncește ispravnicului de ținut „să-i înfrânezi și să-i supui ca să slujască la toate cele ce vor fi trebuință mănăstirii pe obiceiul vechiu”. Apoi eu cred că dacă vodă lăsa lucrurile așa atunci ispravnicii împreună cu egumenii i-ar fi asuprit crunt pe bieții oameni, dar domnul își îmblânzește porunca: „Iar de le-a păre oamenilor cu greu a sluji după obiceiu vechi, să aibă a sluji după hotărâre testamentului domnii sale Costandin (Mavrocordat) vodă, câte 24
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Savii”. --Am mai spus noi că una-i să stai în soare, în vânt sau în ploaie și să lucrezi moșia și alta-i dugheana. Adevărul e că pe sfințiile lor nu le trăgea de fel ața la muncă. --Și dumnealor egumenii, în frunte cu patriarhul, dădeau iama în averile mănăstirilor închinate, iar ai noștri, adică ctitorii de mănăstiri, nu lăsau măcar să se usuce tencuiala de pe zidul sfintelor lăcașuri și le și închinau locurilor sfinte... Asta însemnând să-ți pleci grumazul de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]