260 matches
-
mâzgă, marile imobile se goliseră și erau cufundate În tăcere, iar la periferie, În noile cartiere, maidanele care separau droaia de locuințe se pierdeau În beznă, astfel Încât În locul mormanelor de gunoaie și al bicicletelor stricate el Își Închipuia arbori și eleșteie. Uneori putea să-și imagineze acolo și marea. Abia atunci se simțea el cel mai fericit, pentru că noaptea părea mai lungă, mai adâncă și mai tăcută. Ar fi vrut ca locul acela să nu aibă trecut. Ar fi vrut ca
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Vlădești - Frumușița, Lacul Vlăscuța, Nordul Gorjului de Vest, Depresiunea și Munții Giurgeului, Munții Ciucului, Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina, Parcul Național Retezat, Coridorul Ialomiței, Canaralele de la Hârșova, Brațul Borcea, Bordușani - Borcea, Acumularea Pârcovaci, Dealul Mare - Hârlău, Balta Teiva Vișina, eleșteele Jijiei și Miletinului, Prutețul Bălătău, Grădiștea - Căldărușani - Dridu, Tisa superioară, Parcul Natural Munții Maramureșului, Someșul inferior, Blahnița, râul Mureș între Morești și Ogra, Defileul Mureșului superior, Mociar, Dealurile Târnavelor și Valea Nirajului, Parcul Natural Vânători-Neamț, Confluența Olt - Dunăre, râul Olt
ORDIN nr. 303 din 7 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252215]
-
Toate Articolele Autorului Naiadele erau nimfe ale apelor dulci și reprezentau una din cele trei clase principale de nimfe - celelalte fiind Nereidele (nimfe ale Mării Mediteraneene) și Oceanidele (nimfe ale oceanelor). Naiadele guvernau peste râuri, șuvoaie, pâraie, izvoare, fântâni, lacuri, eleștee, puțuri și mlaștini ... pârâu Sunt doar un pârâu ce adună în el, statornicia și puterea muntelui, unduirea sălciilor și arome de floare și iarbă. Am memorat mângâieri de nisip și atingeri de piatră, adăugându-mă la final, undei care îți
NAIADELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384605_a_385934]
-
din satul lor, iar Asenath cu ai lui și cu prieteni mulți, în palatul său cel întins. Dar a venit un an cu secetă mare, când Nilul își scăzuse apele aproape la jumătate. Peștii mureau în ochiurile dintre ostroave și eleșteiele lipsite de apă. Crocodilii se ascunseseră în mâl. Rezervele de cereale ale sătenilor evrei se terminaseră rând pe rând, iar foametea neagră coborâse printre vitele și locuitorii satului. Singurul care mai avea cereale era stăpânul Asenath. Prețul grâului în Delta
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
lac. Cred că erau tot cele pe care le văzusem cu Miruna când am fost aici. Erau în aceeași formație, cu bobocii care înotau nepăsători, sub supravegherea părinților. Câte un cormoran flămând făcea scufundări repetate, căutându-și hrana pe fundul eleșteului, printre puietul de pește. Acesta este dușmanul declarat al pescarului de apă dulce și aliatul celui ce pescuiește chefal la mare. Când cormoranii se adună în cârd și încep pescuitul în bazinele portuare, bancul de chefal se repede spre mal
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382318_a_383647]
-
e primăvara, o explozie de viață care curge ca un râu paradisiac semănând cu eternitatea , iarăși parfum, iarăși semințe, iarăși beția visului, ca buzele tale, ca ochii tăi de narcisă, ca sufletul tău somnoros ce varsă ciutura stelelor pe un eleșteu al lunii, răsturnând clepsidra timpului spre un cer pios. sâmbătă, 28 martie 2015 Referință Bibliografică: primăvară / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1548, Anul V, 28 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Ionescu Bucovu : Toate
PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382584_a_383913]
-
scânduri pe care erau scrise cu cărbune sau arse cu fierul povețe, îndemnuri, judecăți pentru lucrătorii câmpului: „Spatele plecat biciul nu-l atinge”, „Nu iaste alta mai de folos zăbavă decât munca”, „Unde sapă sapa locul, sare din pământ norocul”, „Eleșteul fără pește e ca mâna voastră fără dește”, „Cine muncește de dimineață se odihnește seara”, „Ocrotiți pădurea, nu vă ascundeți în ea” și altele și altele, vădind o bună cunoaștere a psihologiei rurale. în curând, în depărtare, se zări, alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de-acum înainte cu hornul mic. în zorii secolului luminilor ia foc aripa din stânga, de la un pâlc de tătari, și doar cu mare greutate și cu ajutorul băltărețului, care sufla invers, slugile reușesc să salveze corpul central și aripa din dreapta, dinspre eleșteu, veșnic umedă. în timpul războiului ruso-turc de 9 ani, când conacul trece de mai multe ori dintr-o mână în alta, ambii combatanți, anticipând modalitățile de mai târziu ale războiului rece, scrijelesc pe pereți desene și expresii greu de uitat. Abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dovedea că în odaia aceea nu mai intrase nimeni din 1821. Ultimul proprietar cunoscut, energicul boier Callimachi, din ramura Frânculeștilor, vine aici în 1848 cu gânduri mari, dar pleacă scârbit în aceeași zi când descoperă în biblioteca din aripa dinspre eleșteu, printre cazanii și octoihuri, o adevărată colonie de nutrii. Cresc bălăriile, urcă iedera, șindrila putrezește și-n timpul crizei dinastice din 1866, cu un trosnet memorabil, conacul se prăbușește. De aceea nu vom insista asupra descrierii lui, mărginindu-ne a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
din păcate - regretăm că trebuie să vă spunem asta - n-aveți ce face, așa este: conform reglementărilor în vigoare, în asemenea cazuri, impozitul pe fosta pășune care v-a dispărut în urma unei neașteptate alunecări de teren, în locul ei apărând un eleșteu, s-a stabilit în funcție de cantitatea de pește despre care dumneavoastră susțineți că nici vorbă să fie în proaspătul lac. Totuși, vă putem da un sfat pentru a mai atenua îngrijorarea de care sunteți cuprins: încercați să aclimatizați câteva din speciile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
prin mansarde. N-aș mai fi vrut să se sfârșească niciodată-acea lună-a lui Marte. Acesta-i poemul scris pe ploaie din ochii cerului, din văzduhul inimii, din norii iubirii, de către poetul înger Nichita Stănescu și vărsat într-un eleșteu spiritual cu maluri de cleștar unde zburdă herghelii de orchestre din care una cântă sărutul, dragostea, lacrima...! „Ploaie în luna lui Marte” este simfonie și psalm ale iubirii în verb, ale iubirii în act etern, uman și cosmic, zămislite de
PAULA SELING. CÂNTECUL NU E PENTRU CEI CARE NU SE IUBESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362995_a_364324]
-
lac. Cred că erau tot cele pe care le văzusem cu Miruna când am fost aici. Erau în aceeași formație, cu bobocii care înotau nepăsători, sub supravegherea părinților. Câte un cormoran flămând făcea scufundări repetate, căutându-și hrana pe fundul eleșteului, printre puietul de pește. Acesta este dușmanul declarat al pescarului de apă dulce și aliatul celui ce pescuiește chefal la mare. Când cormoranii se adună în cârd și încep pescuitul în bazinele portuare, bancul de chefal se repede spre mal
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367119_a_368448]
-
paradisului terestru. Durerea înstrăinării este resimțită de poetă ca nevoie de a contempla locul unde a văzut lumina zilei, de a pătrunde în intimele structuri ale lucrurilor și ale naturii. „Miroase-n mine-a satul meu/ Cu fân uscat și eleșteu,/ Cu șezători în seri de iarnă,/ Când fulgi mirajul vor s-aștearnă./ Cu ulițe ce duc în cer/ Și când e soare sau e ger,/ Și când în ușă crivaț bate./ De satul meu sunt azi departe!/ Îl simt în
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
lac. Cred că erau tot cele pe care le văzusem cu Miruna când am fost aici. Erau în aceeași formație, cu bobocii care înotau nepăsători, sub supravegherea părinților. Câte un cormoran flămând făcea scufundări repetate, căutându-și hrana pe fundul eleșteului, printre puietul de pește. Acesta este dușmanul declarat al pescarului de apă dulce și aliatul celui ce pescuiește chefal la mare. Când cormoranii se adună în cârd și încep pescuitul în bazinele portuare, bancul de chefal se repede spre mal
POVESTE PESCAREASCA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349520_a_350849]
-
lac. Cred că erau tot cele pe care le văzusem cu Miruna când am fost aici. Erau în aceeași formație, cu bobocii care înotau nepăsători, sub supravegherea părinților. Câte un cormoran flămând făcea scufundări repetate, căutându-și hrana pe fundul eleșteului, printre puietul de pește. Acesta este dușmanul declarat al pescarului de apă dulce și aliatul celui ce pescuiește chefal la mare. Când cormoranii se adună în cârd și încep pescuitul în bazinele portuare, bancul de chefal se repede spre mal
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
coadă de mătură din lemn, de un metru lungime, folosită de pescari pentru ridicarea și scoaterea peștilor din apă.( n.aut.) e"saHЉp" style='color:black;mso-ansi-language:FR'>Câte un cormoran flămând făcea scufundări repetate, căutându-și hrana pe fundul eleșteului, printre puietul de pește. Acesta este dușmanul declarat al pescarului de apă dulce și aliatul celui ce pescuiește chefal la mare. Când cormoranii se adună în cârd și încep pescuitul în bazinele portuare, bancul de chefal se repede spre mal
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
aici, urci câteva scări păzite de doi lei,”Leii noștrii” cum îmi explică Lashante, leul fiind simbolul țării, dar și unul dintre simbolurile budhiste, el reprezentând puterea și forța, calitatea învățăturilor numite uneori "Răgetul Leului". La baza lor, un mic eleșteu este gazdă pentru câțiva pești colorați și a două sau trei gâște sălbatece urmărite cu atenție de pe margine de un crocodil ce așteaptă momentul potrivit să le înhațe. Am așteptat și eu ceva timp sperând că voi face o fotografie
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 6 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352055_a_353384]
-
fie mieii de jertfă pe altarul progresului cu orice preț. (Prețul progresului) Îmbunătățite tehnologic pot fi și animalele, mai ales cele inteligente precum rechinii care ar putea să asculte undele sonore ale submarinelor din pântecul plin de rechini atomici ai eleșteului atlantic și nu atât de pacific. În loc de submarine dotate cu inteligență artificială la un moment dat va fi necesar să dresam rechini cu inteligență naturală, să-i umanizăm, să-și aducă aminte de noi în caz că într-o zi vor ajunge
TEOLOGUMENA DESPRE ŞTIINŢẰ ŞI TEHNOLOGIE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368868_a_370197]
-
Panama în aceste insule, scria Regelui Spaniei că forma carapacei broaștelor țestoase de aici seamănă cu o șa de călărit (galápagos, în spaniolă), de unde și denumirea arhipelagului. Naufragiați pe aceste insule deșertice, fără apă potabilă (decât în rare locuri, în eleșteie produse de ploaie), episcopul și echipajul vasului mestecau și sugeau bucăți de cactuși pentru a-și astâmpăra din sete. După o lună, au fost salvați de un alt vapor. * Tot în secolul al XVI-lea, au mai ajuns în Arhipelagul
BROAȘTELE ȚESTOASE GIGANTICE DIN GALÁPAGOS de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354456_a_355785]
-
se ducea printre dansatori și dansa singură, refulându-și astfel toți hormonii acumulați în corpul său tânăr. Dalia se mlădia în ritmul melodiei cântată de către muzicanți, ca o salcie tânără legănată de adierea unui vânt de primăvară pe malul unei eleșteu, unde cântul cucului singuratec care își tot caută partenera și nu reușește, repetă ca un ecou: cucu, cucu, cucu... (Ștefan, Ștefan, Ștefan...) Corpul subțire al fetei în mișcarea sa lascivă, sugera plăcerea, exprima senzualitatea, chema și excita, atrăgând prin mișcările
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
gândul floare de cireș Cu dulci miresme, sufletul să țeasă Zănatec dor sub tufa de măceș Să curgă lin izvor de frumusețe Culori sublime-n arc de curcubeu Concert de greieri răscolind fânețe Și-o lebădă pe-un val de eleșteu... Atâta dor într-un crâmpei de gând Inundă tainic prăvălindu-mi visul Într-un abis ce-nghite, rând pe rând, Feerice trăiri din paradisul Ce-l port mereu în sufletul flămând. Georgeta RESTEMAN Lymassol, Cipru mai 2012 Referință Bibliografică: Georgeta
VISÂND PE MALUL MĂRII PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358839_a_360168]
-
gândul floare de cireș Cu dulci miresme, sufletul să țeasă Zănatec dor sub tufa de măceș Să curgă lin izvor de frumusețe Culori sublime-n arc de curcubeu Concert de greieri răscolind fânețe Și-o lebădă pe-un val de eleșteu... Atâta dor într-un crâmpei de gând Inundă tainic prăvălindu-mi visul Într-un abis ce-nghite, rând pe rând, Feerice trăiri din paradisul Ce-l port mereu în sufletul flămând. Georgeta RESTEMAN Lymassol, Cipru mai 2012 Referință Bibliografică: VISÂND
VISÂND PE MALUL MĂRII, PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358837_a_360166]
-
ținând seama de serviciile aduse sfintei coroane regale, a dăruit nobilului Mihail Kendeffi din Râu de Mori, tuturor moștenitorilor și urmașilor săi, cu titlu de nouă donație, împreună cu toate pertinențele: păduri, pământuri arabile, pășuni, dumbrăvi, munți și văi, ape, râuri, eleștee și, în general, orice folosințe în întregimea lor, cu orice nume ar fi numite, în adevăratele și vechile hotare, așa cum se găsesc și sunt stăpânite, aflate pe pământurile din Petrila, Maleia, Rotunda, Merișor, Câmpu lui Neag. Într-un alt document
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
SFÂRȘITUL LUI ANDREI MURGESCU ( Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011) În ajunul Sfintei Maria, la eleșteiele lui Andrei Murgescu erau frământări mari. Ce fusese de construit se încheiase în linii mari, inclusiv împrejmuirea, un gărduleț scund, din scândură frumos lucrată, care acum era vopsit într-o culoare stacojie, ca să fie în contrast cu verdele vegetației. În incintă se
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 () [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
epuizat, dar merita osteneala. Privi surprins spre cer. Nici nu-și dădu seama că soarele trecu cu mult de miezul zilei. Și, parcă făcându-i în ciudă, îi ieșiră în cale încă o mândrețe de sat, iar în spatele satului un eleșteu înconjurat de o magnifică pădure de stejari. Cum să le lase deoparte? Timp nu era deloc. Totuși, se hotărâ să înconjoare și acel sat, cu eleșteul, cu pădurea, cu tot. Dar pentru asta trebuia să alerge și mai aprig. Ocoli
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]