80 matches
-
aceea că Materia și Forța sunt nesfârșite rezultă că formele luptelor și ale echilibrelor variază veșnic, până la nesfârșit"844. Fig. 7.1 Devenirea umană în filosofia indiană Despre o succesiune de cicluri vorbește și Anton Dumitriu în lucrarea sa "Culturi eleate și culturi heracleitice"845. Autorul pune în evidență deosebirile dintre percepția occidentală și cea orientală asupra lumii 846. Ciclicitatea celor două tipuri de lumi, indiană și occidentală, poate fi imaginată astfel sub forma unor spirale ale evoluției sau involuției umane
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Sistem și civilizație, Editura Politică, București, 1976. Drâmba, O., Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Dumitrescu, F., Căile stabilității monetare, Editura Academiei Române, București, 1993. Dumitrescu, S.; Bal, A., Economie mondială, Editura Economică, București. Dumitriu, A., Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987. Durkheim, É., Formele elementare ale vieții religioase, Editura Polirom, Iași,1995. Durkheim, É, Diviziunea muncii sociale, Editura Albatros, București, 2001. Echaudemaison, C. D.-co, Dicționar de economie și științe sociale, Editura "Niculescu
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
2008, pp. 261-294, cap. 11, "Cum s-a dezvoltat omenirea" 58 Pentru alte cifre de ordin istoric, vezi și Constantin Bălăceanu Stolnici, Magdalena Berescu, Gândirea magică, geneză și evoluție, Editura Nemira, București, 2000, pp. 15-16. 59 Apud. Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, pp. 41-42. 60 "Ceva s-a strecurat, în mod misterios între om și lume (...), nu mai există o delimitare clară între nevoie și satisfacere; în consecință, omul nu a putut să continue
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
sau alta, nu va fi leac scump, Glaucon pentru state, nici gândesc - pentru speța omenească și niciodată acel stat desăvârșit al cărui plan îl făurim împreună nu se va putea naște, nu va vedea lumina zilei". Apud Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 164. 781 Walter Block, În apărarea indezirabililor, www.mises.ro, pp. 108-110. 782 Ibidem, p. 108. 783 Ibidem. 784 Ibidem. 785 Ibidem. 786 Walter Block, În apărarea indezirabililor, www.mises.ro
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Ibidem, pp. 203-204. 842 Vasile Conta, Opere Complete, Editura "Librăria Școalelor", București, 1914, volum coordonat de Octav Minar, pp. 203-204. 843 Ibidem, pp. 204-206. 844 Vasile Conta, Teoria ondulațiunii universale, www.unpload.wikimedia.org, p. 7. 845 Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987. 846 "Una dintre ideile de bază ale filosofiei indiene este aceea că ciclurile(yuga) se succed, după cum am mai pomenit într-o regresiune, de unde urmează că omul ultimei epoci a ciclului (kali
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de bază ale filosofiei indiene este aceea că ciclurile(yuga) se succed, după cum am mai pomenit într-o regresiune, de unde urmează că omul ultimei epoci a ciclului (kali yuga) este o ființă "involuată" față de omul epocilor anterioare". Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 102. 847 Este vorba despre un model evoluționist, ireversibil, continuu. Vezi și Dominique Lecourt-co., Dicționar de istoria și filosofia științelor, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 54. 848 Karl Popper, Societatea deschisă
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
teoria mulțimilor; interd. sistem vs filoz. teoria generală a sistemelor. Același tip de opoziții realizeză termenii Școală/ Școli, care cunosc numeroase reorganizări semantice. Specializarea termenului "Școală" este posibilă numai în combinație cu noțiuni referitoare la istoria filozofiei, la doctrine: Școala eleată, Școala epicuriană, Școala ioniană, Școala sceptică, Școala peripatetică, Școala din Milet, Școala din Baden etc. Un anumit grad de echivoc pare să creeze pluralul generic Școli în sintagme de tipul Școli socratice. Dezambiguizarea sensurilor se realizează la nivelul definiției de
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
mitizează relația înțelepciune/modestie. Democrit și Leucip sunt două personalități care întruchipează zenitul științelor fizicii și chimiei în secolul lui Pericle. Democrit (460-370 î.e.n.), fondatorul atomismului, este discipolul lui Leucip. Dezvoltă și sistematizează teoria atomistă, apărută în opoziție cu Școala Eleată, pentru care universul era gândit ca o unitate imuabilă, lipsită de dinamism, care nu poate fi cunoscută decât prin deducții logice, "golurile" lipsite de materie fiind o ficțiune, deoarece natura nu permite să consideri că "nimicul", este "ceva". Democrit emite
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
lor continue, ce necesită un spațiu liber, este paradigmatic pentru antichitatea elenistă. Poate la aceasta a contribuit și faptul că, în matematică, Democrit a fost un precursor al calculului infinitezimal. Teoria atomistă, apărută ca ipoteză care se opune teoriei școlii eleate, este confirmată, două milenii mai târziu, când geniul imaginativ-vizionar grec devine o realitate a fizicii moderne. Azi, fizica cuantică a secolului, descoperind bazonul Higgs (particula lui Dumnezeu) ca un element component al atomului (ca și fotonii, mesonii și fermionii), deschide
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Editura Paideia, București, 1996. Dosse, F., History of Structuralism, vol 1 & vol 2, University of Minnesota Press, Minneapolis, 1997. Douglas, Mary, Natural Symbols, Penguin, Londra, 1970. Dumitrescu, Sorin, Șapte dimineți cu Părintele Stăniloae, Editura Anastasia, București, 1992. Dumitriu, Anton, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987. Dumitriu, Anton, Mecanismul logic al matematicilor, Editura Academiei, București, 1968. Dumont, Louis, Eseu asupra individualismului, trad. rom. de Laurențiu și Luiza Ștefan-Scalat, Editura Anastasia & CEU Press, București, 1996. Duțu, Alexandru, Literatura comparată
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
mai ales prin caracterul de „miraj” al poeziei (D. Țepeneag), un miraj lucid controlat, de tablă de șah, care amintește de peisajele lui De Chirico. La T. este izbitoare construcția geometrică a imaginarului, straniul are la el o splendoare exactă, eleată, o eleganță și un fast baroc-orientale, nu dinamism, exuberanță suprarealiste, deși de suprarealiștii români îl apropie câteva procedee, precum lungile concatenări, mai ales nominale, ca și metaforismul luxuriant. Se apropie în egală măsură de ermetismul lui Ion Barbu, inclusiv de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
aceea că Materia și Forța sunt nesfârșite rezultă că formele luptelor și ale echilibrelor variază veșnic, până la nesfârșit"844. Fig. 7.1 Devenirea umană în filosofia indiană Despre o succesiune de cicluri vorbește și Anton Dumitriu în lucrarea sa "Culturi eleate și culturi heracleitice"845. Autorul pune în evidență deosebirile dintre percepția occidentală și cea orientală asupra lumii 846. Ciclicitatea celor două tipuri de lumi, indiană și occidentală, poate fi imaginată astfel sub forma unor spirale ale evoluției sau involuției umane
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Sistem și civilizație, Editura Politică, București, 1976. Drâmba, O., Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Dumitrescu, F., Căile stabilității monetare, Editura Academiei Române, București, 1993. Dumitrescu, S.; Bal, A., Economie mondială, Editura Economică, București. Dumitriu, A., Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987. Durkheim, É., Formele elementare ale vieții religioase, Editura Polirom, Iași,1995. Durkheim, É, Diviziunea muncii sociale, Editura Albatros, București, 2001. Echaudemaison, C. D.-co, Dicționar de economie și științe sociale, Editura "Niculescu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
2008, pp. 261-294, cap. 11, "Cum s-a dezvoltat omenirea" 58 Pentru alte cifre de ordin istoric, vezi și Constantin Bălăceanu Stolnici, Magdalena Berescu, Gândirea magică, geneză și evoluție, Editura Nemira, București, 2000, pp. 15-16. 59 Apud. Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, pp. 41-42. 60 "Ceva s-a strecurat, în mod misterios între om și lume (...), nu mai există o delimitare clară între nevoie și satisfacere; în consecință, omul nu a putut să continue
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
sau alta, nu va fi leac scump, Glaucon pentru state, nici gândesc pentru speța omenească și niciodată acel stat desăvârșit al cărui plan îl făurim împreună nu se va putea naște, nu va vedea lumina zilei". Apud Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 164. 781 Walter Block, În apărarea indezirabililor, www.mises.ro, pp. 108-110. 782 Ibidem, p. 108. 783 Ibidem. 784 Ibidem. 785 Ibidem. 786 Walter Block, În apărarea indezirabililor, www.mises.ro
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Ibidem, pp. 203-204. 842 Vasile Conta, Opere Complete, Editura "Librăria Școalelor", București, 1914, volum coordonat de Octav Minar, pp. 203-204. 843 Ibidem, pp. 204-206. 844 Vasile Conta, Teoria ondulațiunii universale, www.unpload.wikimedia.org, p. 7. 845 Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987. 846 "Una dintre ideile de bază ale filosofiei indiene este aceea că ciclurile(yuga) se succed, după cum am mai pomenit într-o regresiune, de unde urmează că omul ultimei epoci a ciclului (kali
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
de bază ale filosofiei indiene este aceea că ciclurile(yuga) se succed, după cum am mai pomenit într-o regresiune, de unde urmează că omul ultimei epoci a ciclului (kali yuga) este o ființă "involuată" față de omul epocilor anterioare". Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 102. 847 Este vorba despre un model evoluționist, ireversibil, continuu. Vezi și Dominique Lecourt-co., Dicționar de istoria și filosofia științelor, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 54. 848 Karl Popper, Societatea deschisă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
dar nu poate decide asupra naturii lor. Pentru aceasta, pe lângă pura cunoaștere a adevărului, Platon trebuie să întemeieze valoarea logică a negației, sprijinită pe existența relativă a neființei. Putem privi, astfel, paricidul filosofic al dialogului dintr-o nouă perspectivă: teza eleată a existenței absolute a ființei trebuie restrânsă în sensul în care domeniul ahileicului (analogic prin atributele sale, așa cum am arătat mai sus, cunoașterii ființei eleate și accesului la Câmpia adevărului) trebuie dublat de domeniul odiseicului, stăpânitor voluntar și reflexiv asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
relativă a neființei. Putem privi, astfel, paricidul filosofic al dialogului dintr-o nouă perspectivă: teza eleată a existenței absolute a ființei trebuie restrânsă în sensul în care domeniul ahileicului (analogic prin atributele sale, așa cum am arătat mai sus, cunoașterii ființei eleate și accesului la Câmpia adevărului) trebuie dublat de domeniul odiseicului, stăpânitor voluntar și reflexiv asupra adevărului și falsului. Formulând deopotrivă originile logicii și ale ontologiei, celebrul pasaj al dialogului care prezintă știința dialecticii ca artă a combinării corecte a ideilor
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
își neagă prezența vizibilă pentru a-și proiecta absența pe un fond de posibilitate. Imaginea se desprinde, apofatic, din ceea ce îi face imposibilă ivirea, așa cum mersul nu e decât actul vizibil al unei stări, situația de a sta în trecerea eleată a timpului oprit, scurs în netimp 3. Aici tot ce nu se arată de la sine face imagine, imaginea absenței de imagine, care nu pune lucrurile în perspectiva exteriorului defunct, ci în lumina a ceea ce se vede doar întrucât nu este
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
deocamdată două puncte de reper în ceea ce-l privește pe Hegel, pentru ca apoi, pornind de la acestea, să schițăm relația lui cu Dilthey, fiindcă asupra raportului dintre cei doi vom reveni pe larg în capitolul următor. Primul reper este o temă eleată, care stă la baza sistemului hegelian: adoptând modelul unui raționalism universalist, de tip clasic, Hegel echivalează, ca și eleații, planul existenței cu cel al gândirii. Numai că pentru aceștia din urmă empiricul multiplu și permanent variabil este o simplă iluzie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
poate fi gândită 108. În schimb, la Hegel empiricul este integrat în manifestarea spiritului, devine o componentă (relativă în sine, ce-i drept, dar necesară) în procesul conștientizării de sine a Ideii. Cum se împacă însă caracterul static al logicii eleate cu mobilitatea celei hegeliene, de vreme ce am văzut că ambele filozofii pleacă de la același principiu? Spre a răspunde cum este cu putință acest fapt, vom trece la cel de-al doilea dintre reperele anunțate adică la metoda dialectică adoptată de Hegel
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
contradicției non-existentului, ca la eleați, ci iese din sine și se întrupează chiar în lumea empiricului, pentru ca abia ulterior, după ce a făcut experiența alterității, să se regăsească sub forma unei sinteze între gândire și existență 109. Hegel deblochează așadar inhibiția eleată în fața nimicului, recurgând la dialectică, o metodă dinamică, de certă deschidere romantică; acum nimicul este asumat pe drumul devenirii. Sau pentru a apela la termenii folosiți de Noica într-un alt context Hegel integrează "rațional" antinomiile intelectului, adică "raționalizează" chiar
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
diferențiază de natură, pentru a și-o subordona. Dar diferențierea de natură se realizează prin diferențierea de senzație și de percepție, iar subordonarea prin relevarea spontaneității și purității gândirii; abia atunci se desăvîrșește diferențierea de senzație. Acesta este sensul doctrinei eleate despre unitatea dintre existență și gândire. Iar în acest caz unitatea înseamnă identitatea dintre gândire și existență, însă ea se bazează pe unitatea ce fusese realizată anterior, o dată cu existența divină a naturii. Abia acum, prin intermediul gândirii, se realizează adevărata fundamentare
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
conștiința filozofică, p. 112. 128 C. Noica, Trei introduceri la devenirea întru ființă, București, Editura Univers, 1984, p. 10. Putem alege un sistem de axiome după voie, și de fiecare dată știința e alta", explică autorul. 129 A. Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, București, Editura Cartea Românescă, 1987, p. 131. 130 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 5. 131 H. Leisegang, Denkformen, Berlin, 1928, p. 4. De altfel, analizând aplicațiile logicii biși polivalente în matematică, A. Dumitriu ajunge la concluzia că
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]