90 matches
-
CUMINȚENIA PĂMÂNTULUI (VERSURI), de Harry Ross, publicat în Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017. MEMORIA Memoria este neliniștită! După ani și ani, ea continuă să proiecteze imagini halucinante despre un genocid, unic în istorie: lagăre înconjurate de sârmă ghimpată electrizată, crematorii fumegânde zi și noapte, șiruri de copii, femei și bătrâni așteptând lăcomia morții. O atmosferă apăsătoare, călătorii fără întoarcere, fum, mirosuri pestilențiale, o nebunie în care deținuții erau vinovați fără vină, iar SS-iștii se plimbau detașați de parcă erau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
fost gazați și arși. Eu, prin nu știu ce minune, am scăpat... Dar memoria a rămas acolo, ... Citește mai mult MEMORIAMemoria este neliniștită!După ani și ani,ea continuă să proiecteze imagini halucinantedespre un genocid,unic în istorie:lagăre înconjurate desârmă ghimpată electrizată,crematorii fumegânde zi și noapte,șiruri de copii, femei și bătrâni așteptând lăcomia morții.O atmosferă apăsătoare,călătorii fără întoarcere,fum, mirosuri pestilențiale,o nebunie în care deținuțiierau vinovați fără vină,iar SS-iștii se plimbau detașațide parcă erau într-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
picioare în fața acelora de pe banca, părând că le explica ceva și când l-a văzut raspunzandu-i salutului, a observat cum acesta s-a înclinat într-un anumit fel - lui îi părea un gest din ăla ironic. A fost că electrizat, a accelerat mersul și se întreba: “asta de unde știe..? Tot timpul bătrânelul asta micuț a fost așa politicos cu mine, acum pare atât de mare, si, 'Ee, mi se pare..'. A încetinit pasul deodată fiind departe de acei bătrâni. Mergea
FRUNZA VIETII.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347415_a_348744]
-
al danturii...pentru programare. I-am trimis o melodie...știi cântăreața aia creștină...Simina...din Buziaș...plecată în State...are melodii și religioase, dar și de iubire...care se pot decoda religios sau...din lume. A prins. Tipa s-a “electrizat”! Cu ea am fost în America. Mai vrei detalii?” “Nu!” Mi-a ajuns că am fost sâmbătă la nunta unui fost iubit...cu o fostă elevă de-a mea. Nu l-am iubit tare, tare pe “mire”, dar nici comod
UN MĂRŢIŞOR, DE DOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346855_a_348184]
-
printre noi, ar zice așa cum a spus Mântuitorul nostru Iisus Hristos: „Veniți la mine toți cei împovărați și eu vă voi odihni pe voi", fiindcă graiul lui era și înălțător, și odihnitor. Când începea să vorbească, toată lumea era ca și electrizată și stătea câte un ceas în ascultarea cuvântului de propovăduire al Părintelui. Nimeni nu se simțea obosit. Și toți se întorceau acasă cu sufletul împăcat și înnoit de cuvântul pe care-l ascultau. Când începea să vorbească, toată lumea era ca
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
stătea câte un ceas în ascultarea cuvântului de propovăduire al Părintelui. Nimeni nu se simțea obosit. Și toți se întorceau acasă cu sufletul împăcat și înnoit de cuvântul pe care-l ascultau. Când începea să vorbească, toată lumea era ca și electrizată și stătea câte un ceas în ascultarea cuvântului de propovăduire al Părintelui Constantin Galeriu." - Părinte Nicolae, mai vin tineri, astăzi, la biserică? - Cu bucurie putem spune că vin. Aș fi bucuros să vină lumea să vadă copilașii aduși, la trei-patru
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
tot cu capul plecat. Vătaful a mai strigat o dată din răsputeri: -Hălăișaa! Parcă i-ar fi trezit din somn! Toți călușarii au ridicat capetele și au strigat: -Hăi! Hăi! Hălăișa! Strigătul lor a-nfiorat mulțimea din jur. Toți au tresărit, parcă electrizați. Dar, imediat am auzit o explozie de râs. Pe lângă călușari se „trezise” și mutul. Și el a strigat: hei, hei, hălăișa! Dar când a strigat s-a încordat și a întins în față piciorul drept. Atunci, de sub fustă i-a
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
unei tinere din primul rând, una care-l privea cu adorație nețărmurită, fluturând într-un fel foarte semnificativ genele lungi și rimelate din belșug. Fata îi mulțumi cu tot felul de gesturi, folosind cu pricepere buzele și o limbuță trandafirie. Electrizat, Marele Poet dădu dracului jurământul făcut aseară într-o clipă de rătăcire, se urcă la tribună, potrivi microfonul, își curăță cu un gest specific laringele și bătu cu degetul în același microfon pe care acum se scurgeau niște expectorații (și
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
pentru pace”, când îi privește pe îmbolnăviții de sine și de neant. Timpul îi amintește clipa „căderilor ancestrale”, iar între Poet, identificat cu Geniul, Dăruitul suprem, Ascetul, și lumea schimbătoare se înalță o piatră de hotar marcând genunea. Din conștiința electrizată a prezenței acestei linii despărțitoare se nasc imprecații cu adresă uneori confuză, dar și poezii străbătute de un puternic fior. SCRIERI: Piața Diolei, pref. Andrei Lupan, Chișinău, 1974; Marele Vânt, Chișinău, 1980; Mitul trandafirului, pref. George Meniuc, Chișinău, 1985; Scoica
LARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
conferințe, lecții universitare sau cuvântări politice - este înghețată, că emoția nu răzbate nicăieri sub perioadele acelea masive, bine echilibrate, care se leagă una de alta într-un ritm arhitectonic, suprapunîndu-se, traversîndu-se, înlănțuindu-se. Proza lui e - dacă nu colorată sau electrizată de emoție, ca a atâtor maeștri ai Verbului - caldă de îndelunga familiaritate cu gândul. Nu scria decât despre lucrurile asupra cărora meditase mult și cu aplecare. "Eu eram un băiat cu o idee serioasă", își amintea de conferința de la Vizeu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
aceea la care se cască gura. Ei Înșiși Își doresc să fie păsările cu penet rar văzut, peștii curios deformați, rasele ridicole de oameni. Numai domnul Sammler, Întins, un trup bătrîn lung cu pomeți cărămidoși și părul de la spate adesea electrizat ridicat pe ceafă - numai domnul Sammler era Îngrijorat. Era preocupat de testul fărădelegii pe care Cavalerul Credinței trebuia să-l dea. Ar trebui oare ca acest Cavaler al Credinței să aibă puterea să Încalce legi omenește prescrise ca supunere În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
curent cu brutalitatea care domnea în blocurile de proletari. A murmurat lui Connolly câteva cuvinte de consolare. Și apoi s-a întins și l-a mângâiat pe cap. Când și-a îndepărtat degetele, câteva șuvițe s-au ridicat după ele, electrizate. Sheba a râs și a făcut câteva remarci amuzate despre electricitatea statică din aer. Connolly a închis ochii și a zâmbit: — Mai faceți asta o dată, Miss, a zis el. Înainte de acest incident, Sheba se întrebase când și când cu privire la dimensiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
de baliverne care nu prezintă nici un interes și nu au nici o legătură cu cazul! O strigă pe funcționară, nonșalant: — Domnișoară, fă-i și domnului un ceai, te rog. Fata se sculă de pe scaun fără să scoată o vorbă. Fusta șifonată, electrizată, prinse conturul șoldurilor ei. Dacă tu considerai că nu e necesară informația, puteai să-mi spui totuși argumentînd de ce nu o consideri demnă de luat În considerare. — Ce fată prost crescută ! schimbă el vorba. Se așeză mai Într-o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
se dovedise mai dificilă decât mă așteptasem și aveam nevoie de tot ajutorul pe care îl puteam primi. Dar, chiar și îndopată cu destule calmante încât ar fi doborât și un elefant, nu voiam să merg la culcare. Apoi, ca electrizată, i-am observat bluza de trening gri pe scaunul din dormitor, de parcă tocmai și-ar fi scos-o și ar fi aruncat-o acolo. Am luat-o cu grijă și am mirosit-o. Păstra îndeajuns de mult din mirosul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
un fiu, John“, mi-a spus ea azi la ceai. „De asta nu-mi palce Spunk sau Butch Beausoleil. Ei îmi amintesc de copii. Ceea ce nu e cazul tău.“ Mi-a luat mâna și mi-a pus-o pe cașmirul electrizat ce-i acoperea coapsele - când mi-am simțit sula dând o zvâcnitură leșinată și amețită. A fost un noroc că plămânii Prințului Kasimir și-au ales acest moment să o trezească la viață. Caduta îmi spune că Lorne îi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
m-am oprit să-mi adun curajul și să urzesc un pretext prin care să-mi justific vizita. Radioul vecinei bubuia din partea cealaltă a palierului, transmițînd de astă dată un concurs de cunoștințe religioase intitulat „Sfîntul la Cer“, care menținea electrizată audiența din Întreaga Spanie În fiecare marți la prînz. Și acum, pentru cinci duros, spune-ne, Bartolomé, sub ce formă le apare cel viclean Înțelepților din tabernacul În parabola cu arhanghelul și dovlecelul din cartea lui Iosua?: a) un ieduț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
vorbim de prezentul fanfaronului. Cât despre morală... știm noi destule despre slăbiciunile colegului. Și despre faptele lui. Fapte condamnate, fapte pedepsite prin lege. Prin lege!...“ Ăsta era Titi, desigur, apretat și oblic, cu ochelarii lui delicați, argintii și chipul osos, electrizat. Tirbușonul Titi, cum i se mai spunea, mai puțin periculos, totuși, decât tăcutul și aparent tolerantul Gică Teodosiu, Grasul. Ambii treceau, senioriali, pe lângă frumușica Gina. Nu fiindcă nu le-ar fi plăcut sau că i-ar fi reproșat ceva. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
reci și sărate, între buzele marine. Picioarele ei lungi lungi tremurau pe tavanul care tremura, ca și zidurile și ferestrele și podeaua. „O, Irina“, expia expira, în sfârșit orfanul. „Irina, Irina“, se confesa, izbăvit, clovnul, masca înlăcrimată pe sânii ei electrizați, capul învins pe pântecul cosmic, să prindă ecoul, confirmarea, și mai jos, să-și lipească, ultimă gratitudine, buzele mincinoase, de floarea canibală. Vindecat, muri, adormi somnul ultim. Avionul se apleca spre stânga, scaunele vibrară. Un frison de alarmă trecu prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de haltere, orgia și beția și rugăciunile surdomuților. Da, forța imaginilor persista, într-adevăr. Profesorul privea, hipnotizat, fără curajul de a-l deschide, carnețelul gros și îngust pe care îl sustrăsese din prima mapă, mapa purtând titlul ÎNCEPUT. Se încovoiase, electrizat, peste mapa aceea verde cu fotografii din tinerețe: Tavi licean, Tavi funcționar, Marga, Gafton, Sonia, Claudiu. Ofițeri, cazarme, afișe rasiste. Jandarmi îngrămădind deportații în vagoane de vite într-o ploioasă dimineață de toamnă. Iarăși Matus, Claudiu și Tolea, da, Tolea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
putrezind În chiuvetă. Sau erau? Am rezistat tentației de a da fuga să verific. — Salut! zise Felice pe când trăgeam de ușa masivă. În costumul acela albastru, cu nasturi aurii și fustă scurtă, pe tocurile Înalte și una din coafurile acelea electrizate, Înfoiată, cu șuvițe și Înecată În spumă fixativă, Felice arăta ca o figurantă din Dinastia, care reușise cu brio să-și Înceapă o nouă carieră după Încheierea serialului. Chipul Îi era fardat În Întregime, iar pe buze avea un zâmbet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
plin, se pun În mișcare, intri Într-un adevărat submarin, faci să se rotească planetele, te joci de-a producerea acizilor și de-a reacția În lanț - un Conservatoire mai puțin gotic și complet futurist, populat de grupuri de școlari electrizați care Învață să-i iubească pe ingineri. La Deutsches Museum Înveți totul și despre minerit: cobori pe o scară și intri Într-o mină, cu tot ceea ce trebuie, galerii, ascensoare pentru oameni și cai, niște intestine prin care se târăsc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
își întinse gâtul, uitându-se în sus prin parbriz. Ce ne mai lipsește aici? Lăcuste. Broaște. Primii născuți. Amuți înăuntrul coconului cenușiu luat cu asalt. — Mă rog, poate că aia a fost deja. Grindina se transformă la loc în ploaie electrizată, destul de slabă ca să-și recapete curajul. Totuși, Weber nu porni mașina. Deci spune-mi și mie o chestie despre tine, spuse Mark într-un final. De când erai copil sau de-astea. Nu trebuie neapărat să fie una cu așa-să-mi-ajute-Dumnezeu sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
gândit să comande un tort. În schimb, poetul a recitat pentru ea un poem Înfiorător, caricaturistul a băut trei sticle de bere În cinstea ei, soția lui i-a făcut caricatura pe un șervețel - o tânără ursuză, cu un păr electrizat, sâni imenși și un nas ascuțit, ițindu-se de sub o pereche de ochi pătrunzători și inteligenți. Ceilalți i-au cumpărat altă cafea și nu au lăsat-o să plătească partea ei de consumație la sfârșit. Asta era tot. Nu că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ARTUR ( Atins.): Dar cum ai vrea dumneata să arate? CĂLĂUL (Scuipând cu silă.): Ce-am ajuns, ce-am ajuns... (Îl măsoară pe ARTUR, apoi, decis, către GARDIAN.) Bine. Leagă-l de picioare. GARDIANUL: Mai încolo. Acu’ facem o plângere. CĂLĂUL (Electrizat.): V-ați dilit? GARDIANUL: Tu nu vezi cum plouă? Trebuie sa acționăm o dată! Omul ăsta e un dar al cerului. A venit la fix. Uită-te și tu cum arăți. Aia e secure? (I-o smulge.) Asta e tichie? CĂLĂUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
mâna. În momentul când au fost față în față, privirile celor doi s-au întâlnit și în același timp au simțit o străfulgerare, o atracție cum niciunul din ei nu o mai avuseseră până atunci. Au rămas câteva secunde așa, electrizați.Când și-au revenit,ea lăsă privirea în jos. Alexandru se apropie mai mult de ea și îi mângâie amândoi obrajii, ușor. Apoi, cu amândouă mâinile îi cuprinse mijlocul, își apropie buzele de ale Frusinei și începu să o sărute
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]