964 matches
-
părut un gest semnificativ în întregul estetic al volumului, acesta fiind un tandem între pictură și lirism iar critica și laudele puteau fi distanțate de obiectul de artă în sine. Un volum axat pe starea bilanțieră a vieții, în pondere elegiac, dar cu o alură bărbătească, uneori cu tente de revoltă, nu numai contemplative, fac din lectura plăcută și o terapie existențială. dincolo de mine - timpul îmbiindu-mă să mă joc dezinvolt cu vîrsta s-o arunc peste orizont ca pe-o
GEORGE SCHINTEIE -67 -POEME DEZNODATE – de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1459764544.html [Corola-blog/BlogPost/379115_a_380444]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Portret > STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Orice cuvânt care nu poartă în el o cât de subtilă rază elegiacă, dacă e adresat cântăreților nerepetabili de muzică ușoară românească, ai generației din care face parte Stela Enache, se încadrează în zona prohibită a lexicului românesc și configurază o încercare de expresie lipsită de sens. A vorbi despre Stela Enache înseamnă
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Stela_enache_vocea_ca_o_lir_aurel_v_zgheran_1389104743.html [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
ignorăm și să ne alungăm creatorii, ezităm și... distingem mai greu ce este de admirat!... Într-un pasaj memorabil, Ioan Kaleve relata despre reperele sale critice: trei profesoare ce au vărsat o lacrimă citind poemul. Și eu, sub un elan elegiac, mă simt asemeni celor trei și... nu știu câți vom mai fi, însă știu precis că nu pot încheia acest articol, sau ce o fi el, fără să mă alătur unicei interpretări critice, dată poemului Cântarea oilor între 1992-2016, de către dr. M.M.
CÂNTAREA OILOR „POEMUL DESPRE NIMICIREA CULTURII PASTORALE” by http://uzp.org.ro/cantarea-oilor-poemul-despre-nimicirea-culturii-pastorale/ [Corola-blog/BlogPost/92426_a_93718]
-
Clepsidra [e] plină de fiori...” alături cu elementarul purității: crin, lacrimă, rouă, frig, foc și prospețimile dimineții din vremurile bune sau acum plăsmuite. Versul este de o emisiune lirică intensă, dar cu un bob epic în ea, și cu textură elegiacă bătută în rimă preferențial masculină. O poezie de după-amiază, rostită până sub streașina serii, rechemând „les neiges d'antan”. Tonul este predominant melancolic, dar, ca în cuplul yin-yang, tristețea conține întotdeauna un punct de optimism și optimismul un dram de
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Liniile_paralele_se_intalnesc_in_infinit_iulian_patca_sa_vii_si_maine_cluj_napoca_editura_mega_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
vând”. Acesta este mesajul ultim al tatălui poetei: „Pământul sacru nu se vinde / Mi-a spus plângând, când a plecat / Iubitul meu și drag părinte. Și nici icoana nu-i de dat”. Frumoase principii moștenite și ținute cu sfințenie. Tonul elegiac din aceste poezii, sporește emoția și lacrima. „Tabloul amintirilor” așează în rame de argint imagini și chipuri dragi, cele mai multe din copilărie. Este un ciclu alcătuit din 20 de poezii. Poeta scoate „Din urna viselor” - câte o amintire și o reînvie
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
pe flori de cireș”, de care ni se face dor într-o lume abstractă, ternă, nebună, nebună, nebună, fără pic de fantezie și de romantism, în care principalele repere sunt: a avea și a simți, versurile cuceresc prin tonul uneori elegiac, plin de sensibilitate și gingășie, în care cuvintele de ordine sunt: „viori, fiori, atingeri, dor, suspin / Uitate-s într-un veac de mult apus” (Te aud, te văd, te simt). Această poezie poate fi numită poezia pudorii: „Te-aud cum
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_auricai_is_cezarina_adamescu_1367701514.html [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
cord / solfegiu repetat de-un profan / iubire de țărm înecată-n fiord / căldură de sân, pe surâs de orfan” (Sunt pe urmă...) Aceste versuri - singure -ar putea s-o definească plenar, dincolo de orice oglindă. Sub aparenta fragilitate și sub tonul elegiac, suspinat la urechile vântului, Aurica Istrate ascunde o ființă puternică, determinată, care știe ce vrea și poate să-și construiască lumea, fără concesii majore, așa cum dorește. E absolut uimitor câtă iscusință în a găsi metaforele cele mai potrivite, sintagmele care
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_auricai_is_cezarina_adamescu_1367701514.html [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
festivaluri din țară și am fost laureată a festivalului județean de la Craiova, ca solistă și dansatoare”. De parcă totul urcă pe un filon de zăcământ prospectat, și liceul pe care l-a absolvit Polina Manoilă poartă un nume de reverberație sentimentală, elegiacă: „Iulia Hașdeu”. Este perioada în care aspirațiile muzicale ale artistei încep a se cristaliza în împliniri remarcabile. A studiat la Școala Populară de Artă, clasa Mia Barbu, canto. După ce că destinul i-a așezat originea aproape hotar lipit de hotar cu
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
viața. Născut la 20 martie 43 î.e.n. la Sulamona, într-o familie bogată, a îndrăgit încă de mic Poezia, deși tatăl său îl întrebase : „De ce încerci o meserie nelucrativă ? Homer însuși n-a lăsat nicio avere !” Idolii lui erau poeții elegiaci. Ovidiu a declarat că acea care l-a inspirat întâia dată a fost o femeie „totam cantata per urbem”- cântată în toată Roma, ascunsă sub numele de Corina. August, pentru a da satisfacție aristocrației tradiționale, care cerea reînvierea vechilor virtuți
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității by http://revistaderecenzii.ro/prof-ion-ionescu-bucovu-publius-ovidius-naso-un-petrarca-al-antichitatii/ [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
reprezintă un bilet trimis odată cu un inel. Poetul ar dori să fie inelul însuși ca să fie dus la buze atunci când puella își sigilează tabletele, să alunece în sânul ei, sau să intre cu ea în baie. „Amores” cântă în versuri elegiace dragostea ca sentiment ideal. Este adresată Corinei, femeie iubită pe care o exaltă în versuri înălțătoare. Aceste elegii i-au făcut pe contemporani să-l numească „tenerorum lusor amorum”, adică cântăreț al iubirilor gingașe. „Heroides” este o colecție de scrisori
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității by http://revistaderecenzii.ro/prof-ion-ionescu-bucovu-publius-ovidius-naso-un-petrarca-al-antichitatii/ [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
demiurgic, căutând prin frământări noi valențe: Din frământările atâtor gânduri Cu greu se mai desprinde o idee Tot caută în inimă intrânduri Să-i dea tristeții iz de orhidee Tonul general al poeziilor, chiar dacă la prima vedere nu pare, este elegiac, ca o neliniște totală a existenței în care singura bucurie umană sunt cuvintele, cu care se pot scrie poeme, cu care se pot întocmi - deopotrivă - rugăciuni și blesteme. Poezia nu se face numai din emoții și din cuvinte, materia primă
DANA BORCEA ŞI... UN BOB DE LUMINĂ de CRISTIAN W SCHENK în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/cristian_w_schenk_1485648454.html [Corola-blog/BlogPost/360914_a_362243]
-
duce nicăieri , cel mult putem selecta secvențe poetice sensibile și măiestrite cu care poetul înnobilează bătrânețea plebeiană. Ființa urbană și-a pierdut orice urmă de reflecție sapiențială. E drept să semnalăm și intruși neaveniți în contextul poetic cadențat în tonul elegiac sau de o gravitate dramatică, respectiv simple jocuri de versificație , nostime, ba chiar ușor frivole, care se pretează aproape instant la persiflare parodică. Și tentația, pe alocurea, a tonului lacrimogen. Și atunci, unde e textul poetic cu valența unicității și
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Stihurile_destramarii_croni_al_florin_tene_1385100246.html [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]
-
Carabet, Mihai Victus se împletește cu stilul clasic, natural și spontan al lui Emil Iliescu, George Arhip, Emil Bucureșteanu, Boris Ioachim, Maria Apetroaiei, Aurel Oancea, Mihai Știrbu, Ioana Voicilă Dobre, Elena Păduraru, Maria Doina Leonte, Menuț Maximilian. Deosebite prin stilul elegiac, sensibil și romantic, ne apar creațiile Valentinei Becart, ale Mariei Apetroaiei sau ale lui Emil Bucureșteanu, ultimii doi având la activ ani grei de dăscălie. De altfel, toți cei care și-au desfășurat activitatea în preajma tinerilor dovedesc, în scris, delicatețe
DUBLA LANSARE DE CARTE ( PROZĂ ŞI POEZIE).OMAGIU ADUS SCRIITORULUI MIRCEA MICU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dubla_lansare_de_carte_proza_si_poezie_omagiu_adus_scriitorului_mircea_micu.html [Corola-blog/BlogPost/348433_a_349762]
-
mai cu seamă în Omul de cenușă, Biblice, Elegii. În schimb, vom găsi o aceeași pasiune pentru scrutarea aparențelor, a umbrelor, a golului pe care sînt proiectate fenomenele mundane, deși la poetul timișorean o asemenea investigare e realizată în registrul elegiac, în timp ce poetul insular tinde mai degrabă spre o poezie neutră, cvasi constatativă. Am insistat puțin asupra legăturii dintre cei doi poeți pentru că mi se pare că în acest fel devin și mai evidente pe de o parte trăsăturile definitorii ale
ILINCA ILIAN, EUGEN DORCESCU ÎN SPAŢIUL POEZIEI HISPANICE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_in_spatiul_po_eugen_dorcescu_1392619816.html [Corola-blog/BlogPost/347308_a_348637]
-
de ziuă la un ceai, Să ne întoarcem în singurătate. La geamul meu ești unic felinar, Peste păcate, idealuri, dogme... Mai ard în sobă urme, vagi, de jar, Se împletesc în ale tale forme. Tomnatec, anodin... În cartier, Placid și elegiac, privesc în noapte, Orașu-nconjurat e de mister... Mi-e dor de tine, de-ale tale șoapte. Privesc cum doarme " Orașul de pe deal ", Știu c-o să vii... În asta penurie De dragoste, de vis, de ideal... Cerneala se așterne pe hârtie
SOMNUL ORAŞULUI ( III ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1430201262.html [Corola-blog/BlogPost/366215_a_367544]
-
viața. Născut la 20 martie 43 î.e.n. la Sulamona, într-o familie bogată, a îndrăgit încă de mic Poezia, deși tatăl său îl întrebase : „De ce încerci o meserie nelucrativă ? Homer însuși n-a lăsat nicio avere !” Idolii lui erau poeții elegiaci. Ovidiu a declarat că acea care l-a inspirat întâia dată a fost o femeie „totam cantata per urbem”- cântată în toată Roma, ascunsă sub numele de Corina. August, pentru a da satisfacție aristocrației tradiționale, care cerea reînvierea vechilor virtuți
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1472153187.html [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
reprezintă un bilet trimis odată cu un inel. Poetul ar dori să fie inelul însuși ca să fie dus la buze atunci când puella își sigilează tabletele, să alunece în sânul ei, sau să intre cu ea în baie. „Amores” cântă în versuri elegiace dragostea ca sentiment ideal. Este adresată Corinei, femeie iubită pe care o exaltă în versuri înălțătoare. Aceste elegii i-au făcut pe contemporani să-l numească „tenerorum lusor amorum”, adică cântăreț al iubirilor gingașe. „Heroides” este o colecție de scrisori
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1472153187.html [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
Ilustrați cel mai elocvent metafora lui Nichita Stănescu: ,, Poetul este ca soldatul. El n-are viață personală.” Toată existența dumneavoastră s-a transformat, a devenit vers - ,,ființă întru Poezie”, cum v-a numit Academicianul Mihai Cimpoi. Pentru Grigore Vieru, poet elegiac, spirit incoruptibil, voce oraculară, cu accente mesianice, poezia este travaliu sau terapie ? Grigore Vieru Poezia este un chin pentru cei lipsiți de har și o suferință pentru cei chemați pentru poezie. Este cântecul care unește spiritul cu simțirea; e ca
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
mai la urmă, recitiți Nichita Stănescu... Dar abia la urma ultimei urme, spre a nu vă rătăci în desiș imitativ, citiți și alți poeți ai versului alb, așa-zis modernist, prespălat, stors, gol de metafore și mesaje suave, curgătoare, refrenice, elegiace... Și abia apoi scrieți iar și iar ceea ați vrut să sugerați în primele încercări, în primele stihuiri încropite în format de versuri. Nu aș vrea să vă fac o demonstrație matematică a liricii, dar, cu nici 500 de cuvinte
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1471524521.html [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
în punga cu carnea tocată. Povestirea este captivantă pentru că nu lipsește culoarea locală, limbajul personajelor este tipic iar acțiunea se deschide ca un evantai. Aici realitatea legislativă și cea dorită sau imaginată se separă expresiv. Nuvela se încheie in notă elegiacă: “ Și ei, vrăjiți, ar mai vrea ca timpul să se întoarcă, să le zâmbească, să rămână stană de piatră...” Se simte un pronunțat iz de carte nouă. O așteptăm cu nerăbdare. (Fragment din volumul “Diminețile din templul cuvintelor” de Gabriela
“PASE ÎN DOI” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1453103887.html [Corola-blog/BlogPost/340092_a_341421]
-
carte însumând 288 de pagini, apărută în condiții grafice deosebite. Elena Stan încheie acest periplu prin viața și opera poetului Grigore Vieru cu un scurt eseu intitulat: „Grigore Vieru denunță derapajele verbale și morale” în care poetul nu mai este elegiac ori idilic, nici spiritul ludic atât de necesar literaturii pentru copii nu mai e atât de viu, iar poetul manifestă îngrijorarea și chiar teama față de tendința de autodistrugere a omului. „În loc de postfață” este intervenția lui Menuț Maximinian, în care, reputatul
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
înfloriți, poeta vede și chipul mamei care-i cânta cu un glas neasemuit. Dorul “de pe-acasă” o cheamă stăruitor: “Să-alerg desculță iar, prin lunci, / Să mai petrec o noapte-n sat, / Dar să am vârsta de atunci” (Nostalgie). Tonul elegiac este dominanta poemelor de față și el se transformă chiar în glas de doină ori de baladă. Care dintre poeți nu se gândesc cu nostalgie la ulița copilăriei, la livada ori ograda în care alergau desculți și fără griji în
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_carte_a_sfintei_lumini_ioana_stuparu_sfesnic_tarziu_cronica_de_cezarina_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
repede, al vieții ce se stinge într-o clipă și care nu lasă timp de răgaz. Avem de-a face cu o revizuire a gândurilor în fața unei posibile treceri „dincolo”, în fața necruțătorului sfârșit de existență terestră, expresia căpătând un ton elegiac, o cadență rară, dincolo de care se simte apropierea graniței dintre viață și moarte, înaintea confluenței simbolice dintre Isar și Dunăre. „Așa sună întrebările de pe Isar/ știu că nu știu nimic/ pare că-i adevăratul răspuns/ în jocul nostru de-a
SEMNUL ISAR DE THEODOR DAMIAN de OCTAVIAN CURPAŞ, PHOENIX, ARIZONA în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 by http://confluente.ro/_semnul_isar_de_theodor_damian.html [Corola-blog/BlogPost/367228_a_368557]
-
-te, la amândoi fac bine,/Târziu când toate fi-vor judecate” („Cântec de ziua noastră”). În cadrul acestei lumi ce se întoarce spre sine, căutând valori, se delimitează câteva modalități de adresare și de răspuns. Materia lirica este modulata în tonuri elegiace: litanie, spovedanie, rugăciune și cântec de leagăn. Volumul conturează o viziune elegiaca unei lumi a onestității, a onoarei, a cuvântului dat. „Imnurile fățărniciei” este cartea unui poet reflexiv, acaparat de șansă valorii în lumea de azi și chinuit de îndoială
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-imnuri-impotriva-duplicitatii/ [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]
-
de ziua noastră”). În cadrul acestei lumi ce se întoarce spre sine, căutând valori, se delimitează câteva modalități de adresare și de răspuns. Materia lirica este modulata în tonuri elegiace: litanie, spovedanie, rugăciune și cântec de leagăn. Volumul conturează o viziune elegiaca unei lumi a onestității, a onoarei, a cuvântului dat. „Imnurile fățărniciei” este cartea unui poet reflexiv, acaparat de șansă valorii în lumea de azi și chinuit de îndoială că exemplul de cinste poate fi cel mai bun argument. Experiență lirica
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-imnuri-impotriva-duplicitatii/ [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]