4,879 matches
-
2473 lei, legitimația și alte documente personale. Fiind în acea zi aglomerație mare la baie, autorii furtului n-au putut fi încă descoperiți de poliție. Sinuciderea unei eleve de liceu În noaptea de Duminică spre Luni, Maria Dohotari, o distinsă elevă a clasei a V-a de la liceul de băieți "Ștefan cel Mare" din Suceava, s-a sinucis cu un glonte de revolver în frageda vârstă de numai 18 ani. Cauza sinuciderii e un amor nenorocit. Cadavrul nenorocitei eleve a fost
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
o distinsă elevă a clasei a V-a de la liceul de băieți "Ștefan cel Mare" din Suceava, s-a sinucis cu un glonte de revolver în frageda vârstă de numai 18 ani. Cauza sinuciderii e un amor nenorocit. Cadavrul nenorocitei eleve a fost transportat după ce i s-a făcut autopsia, la Pătrăuți pe Suceava, unde va fi înmormântat Miercuri 5 Martie crt. la orele 2 d. m. Furt de blană Individul Marin Gheorghe, originar din Câmpulung, actualmente domiciliat ca măcelar în
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
Lot) în crearea unei ambianțe atemporale, reflexive. Pe de altă parte, Șerban Marcu a beneficiat din plin de textul lui Eugen Ionescu din Lecția, un spectacol în sine, care a provocat și pe regizoare, dar și pe cântăreții Cristina Sandu (Eleva), Ion Dimieru (Profesorul), Georgiana Mototolea (Servitoarea, rol vorbit) la o montare plină de imaginație și de umor al gesturilor, al mimicii, până în cele mai mici detalii. Un atu și un factor intimidant în egală măsură, teatrul lui Ionescu a fost
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
de basm. Multe momente, atât din volumul de povestiri, cât și din acest roman ar fi putut fi explorate mai minuțios și cu rezultate, probabil, remarcabile. Scena din povestirea Strania moliciune, în care un profesor se lasă sedus de o elevă și, în momentul juisării, călătorește peste un curcubeu, ar fi putut da o pagină de o fantezie imaginară memorabilă, dacă nu s-ar fi mărginit la câteva fraze mai mult sau mai puțin inspirate. La fel în roman. Când Taina
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]
-
și în DACIA LITERAR| la cărți despre care se scrie în general cu oarecare dificultate și nu fără o cultură teologică sporindu-i aplecarea spre credință și deschiderea spre absolut. Tot aici am citit cu plăcere trei poeme ale unei eleve debutante din Botoșani, Alexandra Vatamanu, care a mai fost publicată în HYPERION și Convorbiri literare și a luat premii la concursurile de poezie la care a participat. Și tot în Dacia literară nr. 1/2005, continuă publicarea Scrisorilor către prieteni
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]
-
teorie indigestă, o analiză în cunoștință de cauză a trecerilor imposibile. Studenta Alina, care nu vrea să fie profesoară (e, de fapt, mult prea plictisită, de parcă deja ar fi trăit totul), ajunge, întîmplător, s-o ajute la lecții pe o elevă la fel de sastisită ca și ea. Se deghizează în "profă". Liviu Tudose, profesorul căminist, retrăiește senzații din studenție dar, cu toate astea, pentru învățăcelele lui, chiar după cîte o aventură, tot "dom' profesor" rămîne. Distanța se vede clar în "dosarul" doamnei
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
Acum, cu trecerea timpului, am devenit un eretic neîmblînzit, un iconoclast, un nonconformist și neîncadrat în ierarhiile politico-sociale actuale... La București nu am avut în trecut nici o funcție... La Paris lucrez pentru revista "Esprit", iar la București sînt... scriitor. Două eleve de la Liceul "I.L. Caragiale" din Ploiești mi-au luat un interviu intitulat: "Un scriitor incomod". Cred că este exact ceea ce mă definește... A vorbi despre rațiune, logos, cauzalitate, justiție ar însemna să vorbim despre frînghie în casa spînzuratului care nu
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
pe rând să depunem trandafiri la picioarele ei. Omagiu ritualic adus dintotdeauna de bărbat unei tinere fete... Ca să ajungem la statuie, traversăm orașul, care ne întâmpină cu un soi de tandrețe ironică; iată, aici, școala de balet, cu micuțele sale "eleve" care dansează la adăpostul unui acoperiș de casă improvizat; iată și niște polițiști care se lansează într-un incredibil număr de "slapstick"; iată-ne, în sfârșit, și la primărie, unde urmează să se celebreze nunta lui Odin cu Holstebro. Ne
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
astrale, în enorme emisiuni de energie. Suportul și vectorul acestei energii este culoarea, înțeleasă în mod complex, atît ca substanță, ca pastă, cît și ca ton. Ca viziune artistică și ca temperament, Eugenia Iftodi se situează exact la polul opus. Elevă a lui Tonitza, dar andreesciană ca alcătuire sufletescă, pictorița are vocația monumentalități în relația directă cu forma plastică, iar în plan afectiv ea percepe continuu chemările unei melancolii surde. În mod obiectiv, întîlnirea ei cu Țuculescu în același spațiu al
Eugenia Iftodi / Ion Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12666_a_13991]
-
se și publică vreo cîteva fragmente, și de Mihai Nadin care îl amintește în contextul discuției despre Ideologia artei, în prefața la varianta românească a acesteia, Editura Kriterion,București, 1975. Dictat în limba germană și redactat în aceeași limbă de către eleva și colaboratoarea sa, pictorița Irene Lukas, Realismul constructiv este finalizat, așa cum se înregistrează, cu o rigoare nemțească și ea, într-o notă de la finele textului, în ziua de 18 decembrie 1959, adică în ultimul an al vieții artistului. Deși acest
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
când în când câte o publicație, dar "s-a desființat chioșcul Rodipetului". Pentru un abonament, nu au atât de mulți bani la un loc, lună de lună. Într-o sală de clasă a Școlii generale nr. 1 din Măcin, o elevă de liceu - venise în mod special la întâlnirea cu "domnul scriitor" - îmi mărturisește că vrea "să se facă" ziaristă. "Dar pot reuși, dacă nu-s tupeistă?". Un băietan mă iscodește "dacă este periculos să fii ziarist. Am auzit că și
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
de la Odeon, chiar din lipsa spațiului. Mișcările, drumurile își reduc, astfel, din amplitudine, deși era atîta nevoie de ea, de respirație. Extraordinară, în planul dansului, este relația dintre Dorian Gray și Sibyl Vane, între Răzvan Mazilu și copila Oana Cojocaru, elevă la școala de balet, cea mai complexă și împlinită relație din acest spectacol. Fără fisură. Absolut tulburătoare. Amestecul de fragilități, de inocențe, exultul sentimentelor, neviciate de intervenția celor de dinafara cuplului, scena îndrăgostirii, a seducției sînt momente la care mă
De ce nu vorbeste Dorian Gray? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12433_a_13758]
-
se și publică vreo cîteva fragmente, și de Mihai Nadin care îl amintește în contextul discuției despre Ideologia artei, în prefața la varianta românească a acesteia, Editura Kriterion,București, 1975. Dictat în limba germană și redactat în aceeași limbă de către eleva și colaboratoarea sa, pictorița Irina Lukász, Realismul constructiv este finalizat, așa cum se înregistrează, cu o rigoare nemțească și ea, într-o notă de la finele textului, în ziua de 18 decembrie 1959, adică în ultimul an al vieții artistului. Deși acest
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
și ea va fi părăsită de bărbatul care ar fi trebuit să-și recunoască odrasla. Angelica, fiica Zairei, născută la începutul anilor cincizeci, va fi marcată de experiența traumatizantă din copilărie cînd fusese violată de tatăl vitreg al mamei sale. Elevă, Angelica va trăi frenetic evenimentele din '68, refuzînd, asemenea celor de aceeași vîrstă, dialogul cu familia. Echilibrul dobîndit de ea ca soție și mamă va fi de scurtă durată. Destrămarea familiei datorată soțului dezamăgitor (tînărul profesor solidar cu elevii răzvrătiți
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
nu mai este un costoboc, ci un xenofil, o unealtă oarbă, de două decenii, în mîinile dibace ale următoarelor condeie din confreria șablonardă: "N. Tertulian (un elegant sibarit sfertodoct, cu pseudo-idei, și un Petronius pe dulcea noastră Dâmbovița), Georgeta Horodincă (eleva istoricului josnic Barbu Câmpina și a lui Mihail Roller). Horodnicioaia făcuse praf pe bietul Titus Maiorescu și pe Jean-Paul Sartre (ce titluri a avut sau are această savantă cocoțată?); Mihai Beniuc și privighetoarea tălmăcitoare fără limbă, Ema Beniuc; contesa lirismului
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
și eu! Și s-a stabilit la Bistrița, ca profesor de liceu. îi fac o vizită. Eram la Gewerbeverein (Casa Poporului) la o bere, amândoi, când, la un moment dat, pe aleea din parcul de alături trece un cârd de eleve. Discret, îmi arată între ele pe Zoe, care - în ultima clasă de liceu - va deveni în scurtă vreme soția lui. La o ședință a corpului didactic, Mihadaș ia cuvântul și foarte pornit insultă un om politic din prezidiu. Toamna nu
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
rînduri, cu o căldură lipsită de obișnuitul scut ironic: “Paradisul copilăriei se identifică mai ales cu șederea acolo, într-o casă cu livadă adîncă, cu iarbă deasă și cu numeroși pomi. Fundul livezii era tangent la curtea liceului de fete. Elevele care chiuleau de la ore conversau uneori cu mine prin gard. Ele aveau, să zicem, 15-16 ani, eu cu vreo zece mai puțin. Cred că le amuza naivitatea răspunsurilor mele, altfel ce le-ar fi putut atrage? Copiii spun lucruri trăsnite
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
dar nici de somn nuți arde...Decid să caut un nume, ceva...deosebit. Un nume de floare, sau o femeie cu Floarea În nume! O iau alfabetic. Care sunt oare numele florilor furate, transferate În nume? Anemona? Am avut o elevă colo-șa indo-romo-color! Și o Azalee cam botoasa! O Begonie, care și acum păstrează cortul. Consătenii spun că l-a vârât În casă. Crina? Dalia, Cactus. Ce flori frumoase face, ce urât ar suna un nume.? Of! Uitai de Floare, Florina
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
telefoanele Paris-București aveau să ne apropie, în lunile următoare. Puținul dialog din nordul Moldovei lucra, paradoxal, în interesul nostru. Ultima refuza ideea că noi ne cunoscusem abia acolo, ea ne îmbogățea cu un fragment de trecut: pe când ea era încă elevă de liceu, în clasa a XII-a, eu venisem să țin o lecție de profesorat în clasa lor! Ea se afla în primul rând de bănci, și mă găsea pe placul ei. Dar cum aș fi putut eu, la 22
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
în liceu. Traiectoria sa după ruptura de dumneavoastră este cu totul dezamăgitoare: a divorțat și a părăsit orașul din cauza unei aventuri cu o studentă și ulterior, ajuns profesor de liceu undeva la Galați, a avut o altă relație cu o elevă, fiind silit să plece din învățământ; actualmente este translator la o firmă mixtă în nordul țării și are considerabile probleme cu alcoolul. Și, din nefericire, Tiberiu Naumescu nu este nici tatăl dumneavoastră (dacă dispuneți, eu pot începe, fără niciun onorariu
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
ce i-au marcat existența. Totuși, cariera strălucită de dirijor la Teatro alla Scala și la Metropolitan-Opera din New York i-a mai îndulcit suferințele. În anul 1970, când lucram la monografia „Elena Teodorini”, am cunoscut-o pe cea mai îndrăgită elevă a sa, pianista și cântăreața de lied și operă, Viorica Teișanu (1900 - 1987). Căsătorită imediat după cel de Al Doilea Război Mondial cu pianistul corepetitor al Operei Române din București, Nicolae Lubimirov (1888 - 1972), „scafandrul muzician” (cum l-a numit
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
trudeam în să. O voce puternică, un suflet cald, o modestie neînțeleasa decât la schiturile din munți. Parcă începusem din nou să învăț să merg, să văd, să citesc. Se crease o armonie a clipei care este unică. Eram mereu elevă în fața dascălului gata să beau din apa fântânii plină de înțelepciune. Dragostea de neam, de țară și de loc mi le puteam exprimă. Am putut să mă întorc în timp, pentru a vedea drumul moșilor mei marcați de trecerea timpului
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
după-amiezi cu porci obnubilați și rațe confuze, cînd femeile au o dezordine ațîțătoare în mișcări, au ceva de mîl și ceva de iesle și-ți cresc copite de satir galopînd prin grajduri. Marina, tu care ai fost dată exemplu de elevă silitoare în "Scînteia pionerului", tu care iubești ( să nu zici nu) coniacul și faci atît de plăcut filozofia chibritului, tu care ești (vorba lui }epeneag) suprafemeie, ai milă de mine, protejează-mi absența din bucătăria voastră și din literatura onirică
Sînt plantă sau animal by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12397_a_13722]
-
mă benoclam cu Corlățeanca... venise și Corlățeanca, atotoprezenta!... de la "Ziarul de Iași", din trupa aia teribilă a lu" Chiscop... mai lipsea șefa, Chiscoapa adik... și Marinela Rață și ar fi fost în formație completă... incoruptibilă echipă!... cum era violată o elevă, cum făceau scandal cu spume, cu crăci... apoi se dovedea că eleva chiar voise cu asupra de măsură... ce mama dreak!... așa... și trebuia ssă spun și eu ceva... da" "mai scurt"... așa mi-a scris pe o foaie albă
Poveste de primăvară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12717_a_14042]
-
procente, investiții) apoi ne conducea pe dealul unde făceau elevii practică. De obicei stăteam acolo trei-patru zile, rareori o săptămână, n-aveam ce face, hălăduiam prin vie, mă amețea parfumul îmbătător al strugurilor, sporovăiam cu puștii, erau entuziaști, se îngrășaseră, elevele își atribuiseră culesul și sortatul, băieții cărau recolta în coșuri de răchită, uitaseră de școală, de matematică și fizică și rusă, ieșiseră din rolul de elevi nătângi și speriați și hăituiți de dascăli, de cataloage și regulamente, se îmbujoraseră la
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]