886 matches
-
de transfigurată elevație ale lui Hölderlin. Sufletul este un palimpsest: "Șterg scrisul proaspăt și deodată iese / Alt scris, cu slove ciunte, neînțelese". Ce impact afectiv are ideea, cînd ne gîndim la copilul precoce, deja evocat, care învățase mai multe alfabete (elin, gotic, chirilic, latin și chiar arab) dintr-o curiozitate pur estetică, "pentru a le dibui tîlcul"! Dacă pe G. Călinescu îl deranjează întrucîtva lipsa oricărei erotici, a bucuriei de a trăi, înlocuite de Al. Philippide cu un teribil "simț al
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
cei ce vin în urma sa, că nu toate geniile acestui popor sunt lichele.” I. D. Sârbu, pe care epoca „l-a jupuit de viu ș...ț a fost un om care și-a învins destinul la modul tragic al eroilor elini.” După cum E. Lovinescu, cunoscut în ultimele luni ale vieții, „ș...ț pare o efigie ștearsă, un fel de Don Quijote al literelor române, surprins în momentul când tocmai își scotea viziera și își lepăda lancea cu care dărâmase și înălțase o
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
reușind astfel să aducă pe oameni la cuvântul lui Dumnezeu. Ei n-aveau, desigur, nici daruri deosebite de a vorbi frumos și nu stăpâneau nici măiestria de a împodobi predica lor cu podoabe de grai ales și clădit dielectic ca elinii, care erau în stare să încânte pe ce ce-i ascultau...” (PSB 7, 86-87; PG 11, col. 773-776); Cels., 4, 71: „așa cum vorbirea noastră cu copiii nu urmărim să ne arătăm forța oratorică, ci ne adaptăm la mintea lor slabă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
întâmplă și cu drepții”<footnote Ibidem, p. 91. footnote>, căci „ispitele sunt îngăduite de Dumnezeu pentru exercitarea noastră, iar nu pentru învingerea noastră”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteni, omilia IX, trad. din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhiereul. Theodosie Ploeștenu, București, 1910, p. 124. footnote>. Ele nu ne fac să fim slabi, ci ne arată cum suntem. Pe de altă parte însă, „cine este ușuratic la minte și nu are un îndemn
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
a îngăduit Dumnezeu una ca aceasta?>> Ca mai mult însă să se încununeze, și diavolul să primească încă mai multe răni”<footnote Idem, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XLIII, ediție revizuită de Constantin Făgețan, trad. din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie Athanasiu (an 1908), Edit. Sophia, București, 2005, p. 464. footnote>, căci nu se ajunge la coroană decât prin victorie și nu există victorie fără luptă. „Știu că suferiți, spune Sfântul Ignatie Briancianinov pentru că
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Vasile VASILE De mai bine de o jumătate de secol, bizantinologii români s-au izbit și au clamat necunoașterea întregului patrimoniu de muzică de cult ortodoxă, scris în limbile latină, elină medievală, slavonă și română, care să permită investigații comparatiste cu reverberații în întreaga cultură română și europeană. Așa cum subliniam într-o pledoarie găzduită cu generozitate și cu vădit interes de revista Muzica<footnote Vasile, Vasile Necesitatea alcătuirii catalogului manuscriselor muzicale
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
cuvânt înainte, note și indici de Pr. D. Fecioru, în Col. „Părinți și Scriitori bisericești”, vol. V, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, p. 146. footnote>; „moarte veșnică”<footnote Idem, „Cuvânt de îndemn către elini (Protrepticul)”, cap. XI, 115.2., traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în Col. „Părinți și Scriitori bisericești”, vol. IV, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, p. 156. footnote>; „trebuie socotit păcat
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
căci „...nu în firea lucrurilor stă păcatul, ci se naște din voia slobodă a celui cel face”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni”, omilia XXXI, ediție revizuită de Constantin Făgețan, trad. din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie Athanasiu (an 1908), Edit. Sophia, București, 2005, p. 324. footnote>. Părintele Stăniloae, ca un bun cunoscător al firii omenești, menționează că „păcatul nu poate fi inspirat de fire. Firea nu poate da decât
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
nuntă, fiindcă după ce supusese deja pe dușmanul cel mare, la urmă s-au lăsat a fi scoase afară de cel slab și de nimic”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteni”, omilia XXIII, trad. din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhiereul Theodosie Ploeștenu, București, 1910, p. 283. footnote>. Sfântul Ignatie Briancianinov, dezvoltând și el această idee, spune că, atât un pietroi greu, cât și un sac cu nisip, legat de gâtul unui om, pot să
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
noastră și ne atrage spre Dânsul. Dacă toate acestea le gândim, vom putea desigur să aprindem în noi acea poftă și acea dragoste către El<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau explicarea Epistolei către Romani, traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1849 de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1906, pp. 70, 72. footnote>. De aceea, în alt loc, același Sfânt Părinte ne îndeamnă în felul următor: Dumnezeu ne-a dat multe căi de mântuire; să nu le nesocotim<footnote
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
noastră și ne atrage spre Dânsul. Dacă toate acestea le gândim, vom putea desigur să aprindem în noi acea poftă și acea dragoste către El<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau explicarea Epistolei către Romani, traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1849 de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1906, pp. 70, 72. footnote>. De aceea, în alt loc, același Sfânt Părinte ne îndeamnă în felul următor: Dumnezeu ne-a dat multe căi de mântuire; să nu le nesocotim<footnote
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
restul ortodocșilor se închină aceluiași Dumnezeu. Entropia introdusă de caracterul multinațional destabilizează societatea vestică, pe cînd în Biserica Ortodoxă toți sînt una. Sfîntul Apostol Pavel a arătat acest lucru încă de la nașterea ortodoxiei: „Căci nu este deosebire între iudeu și elin, pentru că Același este Domnul tuturor, Care îmbogățește pe toți cei ce-L cheamă pe El” (Romani X, 12). Faptul că un rus, un român, un englez și un francez se roagă fiecare în limba lui, în același timp, și aceluiași
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
credincioșii ortodocși: „Căci precum trupul unul este, și are mădulare multe, iar toate mădularele trupului, multe fiind, sunt un trup, așa și Hristos. Pentru că într-un Duh ne-am botezat noi toți, ca să fim un singur trup, fie iudei, fie elini, fie robi, fie liberi, și toți la un Duh ne-am adăpat. Căci și trupul nu este un mădular, ci multe” (I Corinteni XII, 12-14). Motivul pentru care putem spune acestea este mărturisirea aceleiași credințe, „căci toți sunteți fii ai
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
12-14). Motivul pentru care putem spune acestea este mărturisirea aceleiași credințe, „căci toți sunteți fii ai lui Dumnezeu prin credința în Hristos Iisus. Căci, cîți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați îmbrăcat. Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească și parte femeiască, pentru că voi toți una sunteți în Hristos Iisus” (Galateni III, 26-28). Să compari o biserică plină cu oameni de mai multe naționalități, care sărbătoresc Crăciunul
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
fire, iar Eul guvernat de voință, tocmai pentru că trăiește cu intensitate, inversează rolurile, o ia el înainte pentru a o scoate pe ea la lumină; în drum, credința în ființă slăbește, ea nu ne mai urmează poate... Împletirea cu mitul elin nu-l va fi preocupat pe Gheorghe Grigurcu, de unde "expirația calmă", ce marchează "simpla întoarcere a capului", și forța senină a verbului "uită". Mai aproape rămân basmele populare, unde apa moartă dă pieirea prin uitare, iar apa vie - dacă și
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
iar studenții care își pregătesc lucrările de diplomă nu știu să se descurce între op.cit., ed. cit., loc.cit., id. și ibid. Editura Humanitas Educațional vine în întîmpinarea tuturor celor care au probleme cu folosirea corectă a formulelor latinești și eline, cu un concis și util Dicționar de cuvinte și expresii. Latura didactică a prezentului dicționar este evidentă, în primul rînd prin selecție și în al doilea rînd prin structură. Cititorul are la dispoziție originalul grec sau latin, traducerea, cîteva repere
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
cu eroii noilor basme, cu încercările, cruzimile și gingășiile lor cu tot. Oricum, un lucru este cert: vechii eroi au devenit obiecte de muzeu, copilăria și-a schimbat repertoriul. Cristina Popescu, Ecaterina Crețu, Dicționar de cuvinte și expresii latinești și eline în contexte literare românești. Abrevieri latinești, Editura Humanitas Educațional, București, 164 pag. Solomon Marcus, Jocul ca libertate, Colecția "Ludica", Editura Scripta, București, 2003, 288 pag. Ilinca, Andrei și Călin Mihăilescu, Don Global suit pe cal, Ilustrații de Sasha Meret, Editura
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
a-mi conferi înaltul titlu de doctor honoris causa, simt iscându-se în mine aceiași mirare care mă cuprindea, cu ani în urmă, atunci când, tânăr discipol descopeream alma mater napocensis, în pribegia sa sibiană. Mirarea " o știm de la mentorii noștri elini atât de îndepărtați în timp și totodată atât de apropiați de noi, atât de prezenți " este o stare de spirit prielnică filosofării. Ea este favorabilă reflecției, cred, prin chiar naivitatea sa. Naivitate a celui neinițiat, a tânărului începător ce se
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
mei ce-mi fuseseră magiștri. În același timp se risipea Cercul literar. Intram în noapte. În conferințele ținute de Nietzsche în 1871-72 pe tema viitorului instituțiilor de învățământ ( Über die Zukunft unserer Bildungsanstalten), referindu-se la acel cuvânt al vechilor elini, pe care l-am amintit și eu în preambulul alocuțiunii mele, gânditorul afirmă cu tărie: "Filosofia noastră trebuie să înceapă nu cu mirarea, ci cu înspăimântarea" ("mit dem Erschrecken"). Începea pentru noi, odată cu instaurarea terorii comuniste, ceea ce aș putea numi
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
revista îl oferă cititorilor în "suculenta prezentare a mitului Niobe", din "povestirea remarcabilă a d-lui Petru Dumitriu". Surpriza paginilor publicate acum - scria criticul - vine din faptul că autorul reușește să dezvestejească motivul, dându-i o expresie care înfrățește viziunea elină cu o necăutată viziune modernă". Tot atunci D. Caracostea anunța că se află în posesia încă a unei povestiri a "debutantului de 19 ani", pe care o va "împărtăși cititorilor" într-un număr viitor al revistei. Ca și prima narațiune
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
într-un târziu, a Andrei, am căutat biletul cu pricina. Aveam și o poză a Petrei, rămasă la mine după procesul de înfrigurată reabilitare ce-l încercase. Am deschis un album cu "naiadele" sculptorilor din familia Stork. Modelele erau antice, eline. "Aproape nudistele" închipuiau gestul venusian al acoperirii sexului cu mâna peste niște falduri de pânză. Am tot așezat poza mică, tip buletin, a Petrei, pe rând, peste fețele nudurilor. Privirile din fotografie chiar deveneau misterios-inocente... Parcă erau conștiente că mâna
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
cu iederă - despre el vorbim și azi în șoaptă. Am trăit în capul tău M-ai strâns de pe drumuri m-ai lăsat să trăiesc în capul tău mi-ai dat aripi noi vaporoase m-ai hrănit cu resturi de civilizație elină. Ce strâmt era sub osul frunții tale dar cât de aproape de noi era Ithaca. O livadă de măslini creștea în creierul tău. Crengile gravide se rupeau sub greutatea zăpezii. O mare tânără se împreuna cu oceanul. Prin ferestrele cafenii ale
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
îl proiectează pe un ecran grec cu ajutorul unui aparat care, la rîndul lui, e grec. Cu alte cuvinte, viziunea pe care o au asupra lumii e islamică, dar paradigma pe care sprijină e greacă. Sub unghiul intensității cu care elementul elin s-a insinuat în substanța culturii medievale, indiferent că e vorba de cea creștină sau de cea islamică, grecii sînt ubicuitari. Pentru un spirit sensibil la ponderea pe care o singură cultură a avut-o în Evul Mediu, grecii sînt
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
cuprind date pentru principalele capitole ale unei istorii a muzicii universale, cu o periodizare după Riemann, periodizare ce nu ține seama de date istorice, ci de elementele specifice ale creației muzicale: Cele mai vechi popoare de cultură și primitivii; Muzica elină; Muzica bisericească bizantină și gregoriană (romană); Trubadurii, truverii, minesingerii și meistersingerii; Muzica polifonică medievală; Stilul vocal acompaniat al Prerenașterii (1300 - 1470); Polifonia a capella și începuturile stilului instrumental: Palestrina, Ars Nova, Orlando di Lasso, școala flamandă; Epoca basului general (1500
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Clasicismul: Haydn, Mozart, Beethoven; Romantismul: Schubert, Schumann, Berlioz, Liszt, Chopin, Wagner, Brahms, César Franck etc. Atrage atenția părerea savantului despre muzica creștină, deoarece ea contrazice pe cele superficiale ale timpului ce căutau și limitau obârșiile acestei muzici în cultura antică elină. Breazul plasează originea muzicii creștine în „cântarea psalmilor, a evreilor și neîndoielnic folosind tezaurul melodic al acestora cristalizându-se din acesta în timp „o muzică vocală care se deosebește foarte mult de cea veche grecească și care adaptează textele traduse
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]