1,130 matches
-
comune - roșii, vinete -, desprinse din sintagmele care astăzi practic nu se mai întrebuințează: pătlăgele roșii, pătlăgele vinete. În limba contemporană - cel puțin în stilul politico-jurnalistic cu tentă colocviala, unde exemplele de acest tip se pot găsi ușor - multe cazuri de elipsa lexicalizata se realizează tocmai prin adjective feminine plurale. După 1989, a început să se vorbească foarte mult de alegeri, ajungîndu-se rapid la desemnarea diverselor categorii prin adjective substantivizate: prezidențiale ("Ar putea totuși cîștiga prezidențialele" - "Expres", 16, 1992, 3), parlamentare, locale
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
preia și sensul substantivului alegeri, dintr-o sintagma foarte vehiculată, este anticipate: "timișorenii... au cerut ăanticipateă" ("Jurnalul național" 1669, 1998, 1); "anticipatele par a se apropia" ("Evenimentul zilei" = EZ 2049, 1999, 1). De fapt, înregistrarea cazurilor celor mai clare de elipsa lexicalizata din limbajul jurnalistic oferă un fel de grafic al temelor la modă: este evident că fenomenul nu se poate produce dacă publicul nu este deja foarte familiarizat cu sintagma inițială. Din exemplele pe care le-am găsit se deduce
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
paginile ziarelor, nu s-ar fi înțeles ușor nici sensul cuvîntului lichidatele: "colacul de salvare al lichidatelor" (RL 2251, 1997, 9); "un nou val de ălichidateă" (EZ 1975, 1998, 1). Există însă mai întotdeauna un anumit grad de ambiguitate al elipsei și deci un risc de confuzie; în plus, noile cuvinte sînt amenințate de dispariție odată cu schimbarea modei, a temei de actualitate. Substantivizările relativ recente pe care le discut aici nu au fost luate în considerație de dicționare (de DEX 1996
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
anume intenție umoristica: "să se facă o multiculturală" ("Academia Cațavencu" 37, 1998, 5). Și în acest caz, presiumea contextuala (disputele în jurul înființării unei universități multiculturale) este decisivă în producerea și în înțelegerea termenului. Nu se poate prevedea, desigur, care dintre elipsele amintite aici se vor impune (lexicalizîndu-se deci cu adevarat) și care vor dispărea în timp. Dinamică actuala ne ajută însă întotdeauna să înțelegem mai bine evoluțiile trecute ale limbii și motivațiile vorbitorilor care produc schimbările. În cazul dat, mi se
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
deci cu adevarat) și care vor dispărea în timp. Dinamică actuala ne ajută însă întotdeauna să înțelegem mai bine evoluțiile trecute ale limbii și motivațiile vorbitorilor care produc schimbările. În cazul dat, mi se pare că autorii textelor recurg la elipsa din motive complexe: din tendința spre economie, din dorința de variație stilistica - dar și pentru a crea o complicitate cu cititorul, în baza cunoștințelor și a intereselor comune.
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
s-au răspîndit în uz compusul telemobil ("vorbea tare în telemobil, programîndu-si aferata oră la cosmetica" - "Cotidianul" = C, 235, 1996, 6; "o lume posedata de telemobile" - "Evenimentul zilei" = EZ, 2054, 1999, 2), si mai ales denumirile care provin dintr-o elipsa lexicalizata (fenomen care s-a putut produce foarte bine în interiorul limbii române, dar a beneficiat și de modele exterioare): mobil ("mă găsește și fără mobil"- EZ 2054, 1999, 2) și celular ("și-a condus echipa din tribună prin intermediul unui celular
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
transfigurată de iubirea disperată pentru un violonist (John Gardfield), dăruit cu un mistuitor talent. Fascinația protagonistei pentru pasiunea bărbatului întru reușită coincide cu fascinația cronicarului pentru filmul acestui neobosit artizan de geniu, film articulat nervos într-o narațiune bazată pe elipsă și conexiune, sugestie și descripție, pe ironie și tragism. Un uluitor tablou dinamic care te absoarbe. Așa cum te acaparează însăși povestea vieții compatriotului nostru pe care trebuie să-l cunoaștem cît mai bine pentru a ne putea mîndri cu el
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
descris mai înainte cu ajutorul unor sintagme: "un maidanez ce ne lătra cu patos" ("Evenimentul zilei" = EZ, 2245, 1999, 12). într-un text jurnalistic, în care se observă pasiunea pentru variația sinonimică, obiectul prezentării e identificat prin termeni generici, sintagme descriptive, elipse lexicalizate, substantive colective: "zeci de mii de cîini vagabondează", "mușcăturile patrupedelor", "înmulțirea animalelor", "apariția haitelor", "omorîrea cîinilor vagabonzi", "deparazitarea... vagabonzilor", "cîini comunitari","au devenit "cîini de casă"" ("România liberă" = RL, 1680, 1995, 20). Din lista citată, cea mai interesantă și
Comunitari by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17406_a_18731]
-
verzelor și "tainei lor de nepătruns", "indescifrabilului" troscot sau "întristătoarei" lucidități a "cartofilor galbeni" și nu e atras de fascinantele "constelații grabnice de zburătoare". Revenirea la vremea maturității (în partea intitulată "Lira meditativa") îl dezleagă pe poet de sentimentalism, pune elipsa mai presus de confesiuni și descrieri, dar, reapare, paradoxal, explozia de fructe, flori, păsări și culori. Se schimbă însă tonul, devine elegiac ("Aici sfîrșește elegia: în pămîntul negru/ sub albastrul iluziei"). "Îngîna lira/lîngă crucea galbenă/ a iasomiei/ dorul sfîșietor
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
și nici toate vacanțele. Unele totuși există în partea întîi, altele vor fi evocate în partea a doua. Evocate doar, altfel seria de volume ar fi nesfîrșită. La urma urmei, densitatea de care pomeneați se combină în mod necesar cu elipsa. D.J.: În jurnalul Dumneavoastră de la plecarea din țară pînă în 1958, nu pare să existe nici o referire la mama Dumneavoastră și la corespondență cu ea. Și nici la România. Decît transcriind poezia lui Alexandru Busuioceanu despre dorul de țară, spuneți
Interviu cu Monica Lovinescu by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/17573_a_18898]
-
care cuvîntul le are mai de mult (în Dicționarul limbii române - DLR, tomul, Litera M, 1965-1968, sînt înregistrate mai multe; de exemplu marfă bună "se spune, depreciativ, despre un om șmecher sau imoral"). Oricum, evoluția semantică - explicabilă poate și prin elipsă (din marfă bună) - e marcată de obicei de o intonație specifică, exclamativă. Între construcțiile în care apare cuvîntul, să amintim structura marfă de... (tipul minune de...) - "Marfă de știre!" (EZ, 2315, 2000, 10) și mai ales tiparul superlativ dezvoltat rapid
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
prioritate logică și valorică: declanșează, prin nevoile și revendicările lor, mecanismele puterii; devin, în cazul reformei, destinatarul acțiunilor autorității și, în cazul revoluției, judecătorul puterii înseși. Ca atare, imaginea propusă până acum pentru a reprezenta puterea - cercul - lasă locul alteia - elipsa - care are două centre formate din conducători și conduși. Reflectând această situație, legitimizarea se desfășoară în două direcții și se constituie în două teorii: Machttheorie, justificarea prin forță, și Anerkennungstheorie, justificarea prin recunoaștere. Le vom examina pe rând și apoi
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
italienismele - "tifosi", "stranieri" - au pătruns cel mai mult în limbajul curent al comentariilor, chiar cu unele improprietăți (poate voite) și cu extinderi de uz glumețe: "peluza dreaptă a intrat în silenzio stampa". Pe o cunoaștere comună se bazează și frecvența elipsei lexicalizate - "începutul Europenelor", "două "galbene"". Raportul de familiaritate dintre jurnalist și cititorii săi e evident și în folosirea unui stil colocvial-argotic - "grangurii din UEFA"; "fundașul Novotny i-a cosit piciorul lui Adi Ilie"; "servit ca la Ritz"; "nemții bagă material
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
-ar să-l arză, ducă-se să se ducă etc.: cazuri în care o construcție sintactic încheiată își reia (aparent fără justificare) un component deja exprimat - e drept, cu o oarecare variație a formei. Mecanismul nu e deci al unei elipse, ci al unui adaos: formă a redundanței cu valoare expresivă tipică pentru oralitate. Ar fi interesant de aflat care e sursa formulei mare bal mare: mi se pare greu de decis dacă e un posibil calc sau mai curînd o
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
Barbu, Arghezi ori Stănescu. Doar că la Iulian aceste apucături și întorsături de sintaxă sunt de joacă, nu de principiu poetic; sunt rafinătățuri, nu responsabilități. Mai stă, firește, și ironia (autoironia) de pază, ca nu cumva caligrafia densităților, obținută prin elipse și alăturări brutale de notații, să dea în bombastice ori patetice. Așa că Iulian se păzește de aceste primejdii luînd ceva din stilul poantei soresciene. Nu știu însă dacă se păzește eficient, căci mi-e greu să spun dacă - bunăoară - un
stolul 2012 de al. cistelecan: Un fel de experimente () [Corola-journal/Journalistic/2794_a_4119]
-
însuși palindromic, ar evoca mai bine acest ax? - Axa, replică Nora Aron. - Ce rol ar mai putea juca această axă, întrebă Vasile Elisav. - Pe-acela de mediană, răspunse Carmen Carpen. - Deci, dacă axa e mediana, zise Vasile Elisav, sau, cu elipsa copulei, axa - mediana, cum s-ar citi această sintagmă a l'envers? - Anaidem axa, replică Nora Aron, ceea ce n-are nici o noimă. - Ba are una, ripostă Vasile Elisav, dacă-l despărțim în Ana și în idem. Adică Ana (e / se
"Din iluzie, eclips" by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8005_a_9330]
-
Înrudit că atmosfera, ciclul Din caietele de miezul nopții e animat de acelasi apel la regenerarea ființei printr-o stare de veghe activă (" Nu e vreme de dormit când lucruri de seamă mă invită la inspecții la alianțe la aventuri. Elipse noi s-au ivit în spațiu pe care nu le cunosc"), cu o conștiință de "om liber", lăsându-se "dus de dulceți ale metafizicii aerului", dar ținând minte "cuvântul adânc" și decis să-și continue căutarea fundamentală: Renunțând la origini
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
respective; - nu se depășește limita de proporționalitate a materialului ,deci sunt aplicabile ecuațiile teoriei elasticității; - pe suprafețele de contact apar numai tensiuni de compresiune. Plecând de la ipotezele menționate, Hertz arată că în cazul general conturul suprafeței de contact este o elipsă, care, în situațiile limită, se transformă într-o zonă circulară sau într-una dreptunghiulară, având colțurile rotunjite. Problema rotunjimilor produse într-un semispațiu de o forță concentrată, normală pe planul limită, a fost studiată de Boussinesq prin metodele teoriei elasticității
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
în diferite cazuri de încărcări. Între o roată cu o anumită sarcină și sol, contactul se face prin intermediul unei suprafețe care poate avea diferite forme: - pentru un sol rigid și o roată deformabilă, zona de contact are aproximativ forma unei elipse plane; - pentru un sol afînat și o roată deformabilă ,suprafața are formă curbată în spațiu, dar proiecția ei în plan este aproximativ un dreptunghi cu vîrfurile rotunjite. Împărțind conturul rezultat în suprafețe elementare de dimensiuni (dx) și (dy), pe fiecare
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
salturi uluitoare. Torricelli cu vidul creat în primele barometre cu mercur, pictorul Brunelleschi cu punctul de fugă gîndit ca originea, împinsă la infinit, a liniilor de perspectivă ale unui tablou, Descartes și Leibinz cu calculul infinitezimal, Kepler cu parabolele și elipsele traiectoriilor planetare - toți au deschis drumul înțelegerii moderne a zeroului și infinitului. Au urmat Cantor și Hilbert în matematică, Planck și Schrödinger în mecanica cuantică. Iar mai spre zilele noastre, Penrose sau Feynman. Astăzi micimea particulelor cuantice și singularitatea găurilor
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
Band", "Spiral", "Torqued Torus Inversion" - modelează și dau viață cavernoasei galerii de la etajul al doilea, spațiu uriaș și lipsit de lumină naturală în care multe lucrări pur și simplu se pierd... Alte două sculpturi ceva mai vechi - "Intersecție II" (1992-93), "Elipsă răsucită IV" (1998) - amplasate în grădina muzeului se regăsesc în jocuri de volume și culori cu zgârie-norii Manhattan-ului... Născut în 1939, Serra aparține unei generații de artiști - Eva Hesse, Bruce Nauman, Donald Judd, Carl Andre - care în mijlocul anilor '60 au
Dimensiuni sculpturale by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8919_a_10244]
-
este presupus să pătrundă în acest spațiu simțind presiunea psihică, dacă nu reală, exercitată de tensiunea dintre plăcile pe care nu le poate vedea simultan. Aici ca și în lucrări mai recente, înconjurând sau trecând printre forme răsucite, spirale și elipse, spectatorul devine vrând-nevrând parte integrantă a operei de artă. Două expoziții din această toamnă au fost dedicate, la Washington și New York, sculpturii florentine din Quattrocento. La National Gallery, o retrospectivă Desiderio da Settignano a reunit majoritatea operelor care pot fi
Dimensiuni sculpturale by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8919_a_10244]
-
de apartenența destinatarului la tagma cititorilor, își pierde din prezență și din importanță. Cu nostalgia iernilor cînd amîndouă erau normale și la locul lor, scriu despre faptele de rînd, urări, prietenii, între oamenii pe care viciul literaturii i-a ocolit. Elipsa specifică sărbătorii, clișeele și pana hibernală de idei le supraviețuiesc chefurilor d'antan în doar cîteva rînduri pe-o felicitare. Format mic, unele cît niște cărți de vizită, felicitările interbelice abundă de culori și de acțiune: sănii, jucării, mai rar
Cărțile Anului Nou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8932_a_10257]
-
care se subsumează conceptului de materie, lucrările din acest ciclu încorporează simultan lemnul, bronzul, rășinile sintetice, praful de marmură, porțelanul, tonuri și patine diferite. Dar întregul discurs al materialelor și al formelor, al culorii și al traseelor, de la cerc la elipsă, de la arc la linia frîntă, nu face decît să sublinieze legătura subtilă și inseparabilă dintre substanță și absență, dintre existență și nonexistență, dintre voluptatea Vieții și expresivitatea blîndă și perversă a Morții. Sinteză extremă, la limita disoluției formei și a
Max Dumitraș sau despre sculptura Zen by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9825_a_11150]
-
peste tot o grilă care reprezintă sistemul categorial al descrierii, ilustrat cel mai bine în proza românească din veacul al XIX-lea. Intră aici statutul peisajului, al portretului, dimensiunea spațială și temporală, obiectele. Impresionează gramatica descrierii în procedee ca enumerarea, elipsa, repetiția, timpurile verbale. Se vede aici competența autoarei, dovedită de altfel și în alte lucrări, bine cunoscute de specialiști și de studenți. La nivel lexico-semantic se tratează unitatea de bază a descrierii, numită pantonim, cu exemple ca grădina, camera etc.
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]