2,150 matches
-
am și spus-o, că o femeie ca ea avusese atîtea speranțe prăbușite în hăul cel fără de fund al deziluziilor, și ea mă privea, parcă fără să mă vadă, și cuvintele mele treceau pe lîngă ea ca niște libelule cu elitrele strălucitoare. Dragoste fără scop, fără resentimente, fără rațiune, fără explicație, mai ales. gata, la gunoi cu gîndurile negre, negative, corozive, consolatoare Speculații: real, transcendent, homo sapiens, sacerdot, magie, plăcere, raționalism, sinergie, metaforă, misticism, credință, adevăr și moarte. Ce-ai înțeles
IOAN LILĂ. UN PARFUM CUNOSCUT VENIT DE DEPARTE SAU VIAŢA CA O GUMĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361540_a_362869]
-
când n-au să mai aibă gură, cântăreața de muzică populară, romanță, de estradă, Ana Barbu, s-a stins, cu flori de lăcrimioare și nenoroc în soartă. Cânta ca pasărea raiului rănită de avatarurile lumii, îi zbura vulturul dorului pe elitre de glas, îi cânta sufletul luptat de cruzimile bolii... Se zbătea eroic în brațele sugrumătoare ale unei suferințe corporale ce-o măcina cu fărâma și nu se vedea: ea cânta, surâdea, iubea, spera și iar cânta... poate nu știa, poate
ANA BARBU SUFLET LUPTAT DE CRUZIMILE BOLII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362984_a_364313]
-
carte de vizită și câteva mănuși desperecheate îmblânzitor al inimii poate fi numai corpul ceresc acoperit într-o spumă de carne unii cred ca e un festin cu supă de efemeride și că fiecare nod în aripă este ciot din elitră fie la ei eu mi-am vazut îngerul în toată splendoarea lui îngăduitoare în plutire pe apa sâmbetei din toate lucrurile ies aripi numai mâna mea rămâne intactă. rostuiesc un culcuș între ape trupul se golește de râsul homeric un
CARMEN TANIA GRIGORE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367352_a_368681]
-
devenise celebru în salon îl împrumutam și celorlalți și cumva și nouă ne era ceva mai bine oricum un zâmbet timid ni s-a ițit în colțul gurii pe care-l purtam fiecare ca pe Steaua Republicii Vasile crescuse mare elitrele îi străluceau printre paturile de fier și umplea toată încăperea trei zile și trei nopți am muncit să-i fac un locaș confortabil o vizuină puțin decadentă într-o crăpătură din zid acum nu mai se ducea din pat în
de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347624_a_348953]
-
Din palmele mele unse cu siropul de mentă Al primăverii în care abia am încăput. Ce vrajba contagioasă a cuprins terenul de joacă? Copiii din fașă-s adulți Și își scuipa năduful de pe scuterul care Zumzăie că un greier cu elitre tocite de drum. APRILE Pure i vecchi topi oggi squittiscono dietro îl cibo promesso. La stanza degli ospiti puzza di fumo di sigarette e quiete. Tiro l'angolo del merletto con becchi d'inchiostro E la stradă și vede bianca
MONADE (4) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366001_a_367330]
-
palmi unti di sciroppo di mentă Della primavera dove sono appena entrata. Che odio contagioso ha cinto îl terreno da gioco? I bimbi în fasce sono adulți E sputano la rabbia dallo scooter che Ronza come un grillo con le elitre consumate dalla stradă. EXPERIMENTAL Dacă degetele mele nu ar avea bătături de creion, Aș reuși să redau locul acesta perfect sincronizat Cu sonatele lui Chopen. O saptămână întreaga am umblat în paltonul vechi Și am uitat să-i deschid ușa
MONADE (4) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366001_a_367330]
-
argintii lângă țurțurii stropi, stalactite așteptând stalagmitele bolților trainice, am globurile verzi țepoase ale învelișurilor castanelor necăzute, pe cele albe pictate de marțipanul migdalelor decojite, iar în sân, păstrate să nu se spargă, le am pe cele roz strânse buchet elitrelor străvezii, dansatoarele țipirigului. Mă eliberez, umplu cu toate parchetul, scot bradul în balconul rece, las covor globurile și-mi zic, acum ai unde te hârjoni, dacă-ți faci și un tobogan vopsit, ești ca la McDonalds, avanti! Mă ridic greu
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]
-
spre Înalt, spre vibrația universală, spre dragostea fără de limite a lui Dumnezeu pentru oameni. De la macedonskianul „Rondelul florilor ce mor” - Vera Crăciun a ajuns la Spectacolul florilor, la care asistăm astăzi împreună. Îi dorim poetei Vera Crăciun să-și potrivească elitrele și să-și ia avânt către zborul pe care, doar pasărea măiastră îl străbate, pe acele culmi unde aerul e cât se poate de curat și promițător. CEZARINA ADAMESCU 3 noiembrie 2012 Referință Bibliografică: SPECTACOLUL FLORILOR - STRUNE DE DOR - DE
PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351284_a_352613]
-
pasăre, mai ales dacă e și măiastră. Chiar și “c-o aripă șchioapă” putem zămisli un colind de iertare. Dar cui să-i trimiți dis-de-cu-iarnă, o “scrisoare de păpădie?” Cine mai are timp să citească în umbreluțele ei ca niște elitre de libelule? Poeziile sunt “îngeri de vânt” pe “hârtie din abur”...”lacrimi/ anonime / de toamnă”...”frunze / de oameni”. Toate acestea se regăsesc în volumul de față în care aflăm cum plâng fluturii. Cum altfel să devenim, “o mână de oameni
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
am și spus-o, că o femeie ca ea avusese atîtea speranțe prăbușite în hăul cel fără de fund al deziluziilor, și ea mă privea, parcă fără să mă vadă, și cuvintele mele treceau pe lîngă ea ca niște libelule cu elitrele strălucitoare. Și îmi spunea că își retrăia continuu toate viețile posibile și imposibile, dar că nu înțelegea de ce era nevoie să-și repete păcatele și greșelile și speranțele și visurile, buzele ei ar fi trebuit să fie pecetluite cu sigiliul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
în paralel cu inconfundabilele-i reliefuri lirice, și un valoros filon publicistic / reportericesc-aurifer (înalt-frecventate fiind speciile reportaj, interviu, satiră etc.), din care i s-au încorolat în opera-i de până acum - mai în aval de cea cu „aurul din elitre / scoarțe“ - cărțile: La paradisul mineral Gruescu, Editura Timpul, Reșița, 2000; De o sută de ori Banat. Patina și pătimirile unui publicist în pustie, Deva, Editura Călăuza, 2003; Cămila din Bucegi. Veghind la căpătâiul cărții, eseuri, Timișoara, Editura Marineasa, 2005; Și
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
răspunzând la rechemarea istoriei. Într-o zi binecuvântată, fetele noastre au trăit splendoarea visurilor lor, văzând Prințesa, nu din ceramici, cristale, porțelanuri și picturi, ci aievea, frumoasă, răpitor de frumoasă, ce, trecând prin fața ochilor nu clintește nicio aripă de privighetoare. Elitrele diafane de fluturi zburau ca o grindină în jur, împrimăvărând țara în ziua sfântă de Paște când Familia Regală a României a străbătut-o până la sanctuarele Putnei. S-a întors primăvara ! S-a întors în țară Familia Regală a României
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
ea ca pe o dușumea așternută cu macaturi înflorite, aduse din zestrea de acasă, de la Adjud, se înmlădiază cântând, ca o salcie, unduiește, cântând, brațele-i subțiri, firave, albe, într-o gestică de balerină, într-un zbor de libelulă cu elitre diafane! Totu-i levitație sufletească atunci când cântă Angela Gheorghiu! Aplauzele, pentru Angela Gheorghiu sunt voioase și deopotrivă solemne. E o frenezie unde cântă! Într-o atragere alegră, magnetizantă sunt chemate inimile și sunt înrobite de iubire! Angela Gheorghiu inundă cu
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
Gheorghiu de la Bacău nu a fost o întâmplare, ci mângâierea lui Dumnezeu, ce învelește nisipul de supărări cu surâsul gurii din care izvorăște iubirea. Invitatul adorabilei Angela Gheorghiu a fost maestrul care a prins cu fireturi corzile pianului, de ovalele elitre de mătase ale notelor muzicale, Dan Grigore, cel despre care Sergiu Celibidache a spus, așa cum a consemnat pentru memoria muzicii universale, jurnalista și scriitoarea Marilena Rotaru: „Excepțional! Tu nu ești un al doilea Michelangelo. Tu ești primul Dan Grigore! Ești
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
și dor, vă iubesc și vor așterne în oda lor lirică pe care o meritați, splendoarea urărilor, când gerul iernii va crăpa stânca, dar căldura iubirii va învălui cedrul scenei, care sunteți! La mulți ani, Medeea Marinescu, de aici, de pe elitrele cuvântului, care e înstelat de iubire atunci când vă oglindește! Scena e aliatul cuvântului acesta, iar spectatorii de oricând și de oriunde îi sunt martori! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Seară de mai cu artista fără ani
MEDEEA MARINESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357471_a_358800]
-
convorbire cu inegalabilul Benone Sinulescu...! Pe măsura cântecelor sale nepieritoare e și ființa sa, a unui om de valoare, a unui om de omenie care evocă în toate povestirile afective, crâmpeie, oameni, locuri, fărâme de trăiri, ca o bătaie a elitrelor diafane ale fluturilor aducerilor-aminte, răsunetul pașilor și cuvintelor, râsul, surâsul, sunetul ceresc al viorii lui Ion Drăgoi și pe Ion Drăgoi, violonistul drag lui, ca un frate!... O viață retrăită estetizat, în cântec Artist cu o cantabilitate vocală autentică, deținător
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
cu macaturi înflorite aduse din chivotul cu zestre de acasă, de la Adjud ; Angela Gheorghiu se înmlădiază cântând, ca o salcie; Angela Gheorghiu unduiește cântând, brațele-i subțiri, firave, albe, într-o gestică de balerină, într-un zbor de libelulă cu elitre diafane! Totu-i levitație sufletească atunci când cântă Angela Gheorghiu! Aplauzele pentru Angela Gheorghiu sunt voioase și solemne, publicul este împresurat într-un tumult, spectatorii bat frenetic din palme, nu ca și cum și le-ar scutura de praf. E o frenezie unde
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
Gheorghiu de la Bacău nu a fost o întâmplare, ci mângâierea lui Dumnezeu, ce învelește nisipul de supărări cu surâsul gurii din care izvorăște iubirea. Invitatul adorabilei Angela Gheorghiu a fost maestrul care a prins cu fireturi corzile pianului, de ovalele elitre de mătase ale notelor muzicale, Dan Grigore, cel despre care Sergiu Celibidache a spus, așa cum a consemnat pentru memoria muzicii universale, jurnalista și scriitoarea Marilena Rotaru: „Excepțional! Tu nu ești un al doilea Michelangelo. Tu ești primul Dan Grigore! Ești
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1364 din 25 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Dintotdeauna, muzica noastră folclorică poartă pe elitrele ei ușoare și diafane bucuria unei exaltări responsabile de schimbările stării sufletului și pasiunii lui. Prin ea, ca printr-o fereastră curată, neperdeluită, cu mușcată în canat și chihlimbar fluid îmbelșugând lumina scursă pe sticlă, se vede larga zare a
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
între care cel mai dens și însorit gen este cel clasic, ce întrece în frumusețe și fericire pe toate celelalte, prin regina sa, opera! Ea călătorește melomanul într-acolo unde doar imaginația răzbate, preluând faptul vieții și comutându-l pe elitrele muzicii, dincolo de zidul real, în vis! Acțiunea petrecută în operă, pe firul muzical, include și agerime și meditație, din care se împrăștie o ploaie de scântei ce se concentrează în lumina ochilor nedezlipiți până la căderea cortinei de scena vastă pe
FELICIA FILIP. TIMPUL CÂNTĂ...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341069_a_342398]
-
o urma de dragoste-n priviri Cronos avea totuși pe brânci setea să-și stingă se reîntorcea cu ultimile fire de nisip ce în clepsidra aruncată peste cap amețitor se legănau. și între dinții scrâșniți cu trosnet scurt am rupt elitrele sâcâitorului bondar gând al cărui zbor împiedicat ițele visului mi-a încurcat. Referință Bibliografică: REVERII / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2060, Anul VI, 21 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
REVERII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379163_a_380492]
-
moșule, viața-ți terminată, Nu mai cuprinde femele ce-s curtate. Zâmbeam în somn, de lupta masculină, Pentru căldura ta de sân sexagenar, “Trecuți” ce mai sperau c-o să mai vină, Vreme cu scăpărări ca de amnar. Mâini aspre ca elitrele de greier, Ce freac-o aripă de alta ca arcușul, Prinse de mine, văzduhul îl cutreier, Le simt catifelate precum puful. Citește mai mult INSOMNIETe-am sărutat în vis pe colțul gurii,Revin la simțuri cam demult trecute.Simțeam în dans zglobiu
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
moșule, viața-ți terminată,Nu mai cuprinde femele ce-s curtate.Zâmbeam în somn, de lupta masculină, Pentru căldura ta de sân sexagenar,“Trecuți” ce mai sperau c-o să mai vină,Vreme cu scăpărări ca de amnar.Mâini aspre ca elitrele de greier,Ce freac-o aripă de alta ca arcușul,Prinse de mine, văzduhul îl cutreier,Le simt catifelate precum puful.... X. CONCERT DE TOAMNĂ, de Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția nr. 2167 din 06 decembrie 2016. Nu sunt decât
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
moșule, viața-ți terminată, Nu mai cuprinde femele ce-s curtate. Zâmbeam în somn, de lupta masculină, Pentru căldura ta de sân sexagenar, “Trecuți” ce mai sperau c-o să mai vină, Vreme cu scăpărări ca de amnar. Mâini aspre ca elitrele de greier, Ce freac-o aripă de alta ca arcușul, Prinse de mine, văzduhul îl cutreier, Le simt catifelate precum puful. Mă iartă, Doamne, nu sunt în păcat Și nici nu știu dacă aș vrea să fie. Dar chinul dulce din
INSOMNIE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380988_a_382317]
-
și de aceea fapta rarisimă a unui scriitor care vorbește despre Dida Drăgan e aceea de a reflecta cu fața oglinzii orientată la văzduh luminele stelelor din scena românească. Printre ele, Dida Drăgan e o artistă care are pe umeri elitre diafane ale muzicii, are în sân izvorul armoniei și metaforei cântecelor alese, ale căror fântânițe șopotesc în vis, are o raclă sufletească în care începe priveliștea cerului, are un munte care încleștează între creste și poală, pământul și cerul, tânjitori
DIDA DRĂGAN. NU CÂNTĂ CA NIMENI, CÂNTĂ CA EA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347926_a_349255]