62 matches
-
și îmbogățiților de rasboi. Această suprataxa va începe cu 1% la averile de 200.000 lei și se va mări cu 0,50% pentru fiecare fracțiune în plus de 300.000 lei pînă la maximum de 5%. Pentru pamantul supus embaticului și expropriat conform art. 7, alin. d) din prezenta lege și stabilește astfel: 1. Pentru pamantul cultivabil dela sate, târguri și orașe, precum și pentru locurile de casă, pentru cari proprietarul primea o sumă fixă anuală, evaluarea se va face înmulțind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
părții de pămînt expropriata, nu le pot exercita decat asupra numerarului și titlurilor de rentă consemnate ca preț. Articolul 73 Orice acțiune de revendicare, urmăriri imobiliare sau de venituri, precum și orice drepturi, ca: privilegii, ipoteci legale sau convenționale, uzufruct, anticreza, embatic sau besman și oricărei altele, de orice natură, chiar cunoscute Statului, rămîn desființate de drept, asupra porțiunii expropriate, din ziua exproprierii; iar pretențiunile de orice natură asupra pămîntului expropriat se vor valorifica numai asupra prețului consemnat la Casa de depuneri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
3 din aceste comune, pe pamantul expropriat din moșiile comunelor învecinate, pînă la o depărtare de 5 km. înaintea îndreptățiților din categoriile 5 și 6 din aceste comune, dacă au muncit în trecut pe moșie. Articolul 82 Pamantul folosit prin embatic precum și locurile cu arenda pe cari sătenii agricultori au clădit case, plantat vii sau pomi roditori se expropriază în folosul locatarilor și embaticarilor. Înstrăinările unor asemenea pamanturi cu începere dela 1916 către alte persoane decat către posesorii lor sînt nule
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
oficial a 33-a localitate urbană a Moldovei, după numărul populației (1.729 locuitori). Până în anul 1864, locuitorii din partea satului erau considerați clăcași și nu îi găsim ca bezmănari decât în cazul când unii au cumpărat locuri cu „drept de embatic” de la târgoveți. La început, târgul era format din barăci simple și aranjate fără estetică. Cu vremea el s-a mărit cu noi parcele pe care s-au făcut clădiri durabile construite din lemn îmbucat, lut, piatră și cărămidă. Burdujeni, deși
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
A doua împroprietărire, cea din 1879, în Burdujeni s-a făcut abia în anii 1881-1882, pentru un număr de 40 însurăței. Cele două împroprietăriri amintite, s-au făcut numai pentru săteni. Locuitorii târgului și mahalalelor aveau în stăpânire „locuri cu embatic” date de egumenii Mănăstirii Teodoreni. După secularizarea averilor mănăstirești sub Cuza Vodă, în anul 1864, târgoveții au rămas chiriași mai departe pe locurile unde se găseau, plătind o dare (bezmăn), fixată de organele în drept. La 12 august 1897, când
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
ce titlu ar fi făcută. O asemenea concesiune nu trece către cesionar nici o proprietate, chiar când s-ar fi stipulat contrariul, ceea ce va fi fără nici un efect. Articolul 1415 Locațiunile ereditare astăzi în ființă cunoscute sub numele de emfiteuze, ori embatic (besman), se păstrează. Ele se vor regulă după legile sub care s-au născut. Pe viitor ele nu se mai pot înființa. Dispoziția art. 1415 alin. 1 nu mai are aplicare, întrucat prin art. 7 al Legii pentru reforma agrara
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
A fost ales deputat și senator pe listele acestui partid și a ocupat funcția de vicepreședinte al Senatului. În ședința Camerei de la 1 decembrie 1878, Andrei Vizanti, ca reprezentant al Colegiului III din Vaslui, a prezentat proiectul de lege " Desființarea Embaticurilor și a tuturor monopolurilor de clasă" care însă nu a fost aprobat. A fost decan al Facultății de Litere și Filosofie al Univestității din Iași. A fost numit președinte al Comitetului teatral al Teatrului Național din Iași, însă, împătimit de
Andrei Vizanti () [Corola-website/Science/328077_a_329406]
-
acestea, înlăuntrul acestei accepțiuni, nu juridice, ci politice, proprietatea imobilului exista în mod latent; se făceau vânzări, cumpărări, cesiuni, moșteniri, procese pentru hotărnicie etc. etc. O analogie a acestui soi de proprietate latentă au fost la noi bunurile încărcate cu embatic. Dacă embaticul, adecă prețul posesiei ereditare, nu se plătea în curs de câțiva ani, bunul retrecea în posesiunea proprietarului originar, a mănăstirii, a domniei, a boierului, dar pe câtă vreme embaticul {EminescuOpX 312} se plătea, proprietarul încărcat cu el avea toată libertatea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acestei accepțiuni, nu juridice, ci politice, proprietatea imobilului exista în mod latent; se făceau vânzări, cumpărări, cesiuni, moșteniri, procese pentru hotărnicie etc. etc. O analogie a acestui soi de proprietate latentă au fost la noi bunurile încărcate cu embatic. Dacă embaticul, adecă prețul posesiei ereditare, nu se plătea în curs de câțiva ani, bunul retrecea în posesiunea proprietarului originar, a mănăstirii, a domniei, a boierului, dar pe câtă vreme embaticul {EminescuOpX 312} se plătea, proprietarul încărcat cu el avea toată libertatea în privirea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
soi de proprietate latentă au fost la noi bunurile încărcate cu embatic. Dacă embaticul, adecă prețul posesiei ereditare, nu se plătea în curs de câțiva ani, bunul retrecea în posesiunea proprietarului originar, a mănăstirii, a domniei, a boierului, dar pe câtă vreme embaticul {EminescuOpX 312} se plătea, proprietarul încărcat cu el avea toată libertatea în privirea bunului; el îl putea vinde, schimba, imposesui fără nici o primejdie. Înțelegem dar ca, admițîndu-se teoria aceasta cu toate efectele ei, să se hotărască o dată pentru totdeauna că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
conversiunile și mistificațiunile politicei dunărene. [13 martie 1881] {EminescuOpXII 101} ["ÎN MAI MULTE NUMERE... "] În mai multe numere ale "Romînului" din luna trecută am văzut susținîndu-se ideea că embaticarul e proprietar al locului ce posedă, că un bun grevat cu embatic sau besmăn e proprietatea aceluia ce plătește embaticul. Vrun advocat desigur o fi scris acele articole, împodobite cu flori de citate falsificate din legiuirile vechi, producând în noi acea silă pe care ne-o face orice cârciocar ce, rumegând paragrafe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
EminescuOpXII 101} ["ÎN MAI MULTE NUMERE... "] În mai multe numere ale "Romînului" din luna trecută am văzut susținîndu-se ideea că embaticarul e proprietar al locului ce posedă, că un bun grevat cu embatic sau besmăn e proprietatea aceluia ce plătește embaticul. Vrun advocat desigur o fi scris acele articole, împodobite cu flori de citate falsificate din legiuirile vechi, producând în noi acea silă pe care ne-o face orice cârciocar ce, rumegând paragrafe, uită că asemenea lucruri au stat totdauna în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
arenzii ce să plătește azi, care în timpul în care a fost stipulată era îndestul de însemnată. Neînsemnătatea actuală a arenzii plătite e cauzată însă prin scăderea ce au suferit-o în valoarea lor metalele prețioase, pe când valoarea proprietății grevate cu embatic, precum și venitul ei, s-a suit în raport direct cu valoarea celorlalte obiecte de consumațiune. Daca proprietarii, fie indivizi, fie persoane juridice, ar fi fixat prin contractele primitive ca arenda sau embaticul să li se plătească în grâu, iar nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lor metalele prețioase, pe când valoarea proprietății grevate cu embatic, precum și venitul ei, s-a suit în raport direct cu valoarea celorlalte obiecte de consumațiune. Daca proprietarii, fie indivizi, fie persoane juridice, ar fi fixat prin contractele primitive ca arenda sau embaticul să li se plătească în grâu, iar nu în bani, s-ar vedea clar raportul între proprietate și rentă. Dar astfel iluzia economică, născută din disproporția între valoarea proprietății arendate și valoarea arenzii actuale, s-au putut preface sub pana
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
obiecte de consumațiune când e vorba de-o serie indefinită de ani. Era în toiul perturbațiunii produse prin mina de argint de la Potosi. Legea datează din anul 1576. Din această espunere se vede lămurit că proprietarii cari au arendat cu embatic proprietățile lor pe generații înainte au comis eroarea de-a crede, ceea ce pentru timpul în care trăiau era adevărat, că valoarea metalului din care erau făcuți banii va rămânea pururea fixă, pururea aceeași, că un galben în secolul al șaptesprezecelea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rămânea pururea fixă, pururea aceeași, că un galben în secolul al șaptesprezecelea va avea aceeași valoare ca și un galben în secolul al nouăsprezecelea. Dar această eroare economică nu schimbă natura dreptului. Se va observa încolo că bunurile încărcate cu embatic au fost în genere proprietăți ale așezămintelor publice, nu ale particularilor. Dacă și particularii ar fi uzat în genere de această tranzacțiune, mai cu seamă pe când moșiile erau încă foarte mari, s-ar fi dezvoltat desigur la noi în țară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
parte ar fi făcut de prisos improprietărirea, iar pe alta ne-ar fi ferit de inconvenientul unei subîmpărțiri în parcele prea mici a pământurilor țărănești, deci ne-ar fi scutit de perspectiva formării unui proletariat agricol. Un loc grevat cu embatic [e] o proprietate arendată pe-o serie de ani indefinită. Posesiunea se moștenește în adevăr, dar, după natura datinei pe care se 'ntemeia acest soi de tranzacțiune, ea nu se putea moșteni decât în aceeași familie. Cu toate aceste vom
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vom vedea că astăzi multe din prăvăliile de prin orașe, proprietăți ale mănăstirilor, spitalelor, bisericelor, sunt în posesiunea unor străini, că în Moldova evreii au pus mâna pe ele, ceea ce e cu totul în contra naturii lucrului. Admițându - se acuma răscumpărarea embaticurilor, acești străini devin proprietarii acelor locuri, din posesori prin uzurpațiune ce fuseseră pîn' acum. Se ia adecă o nouă măsură pentru ridicarea elementelor străine din țară; pe când, în starea actuală de lucruri, acești posesori prin uzurpațiune ar putea fi scoși
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
starea actuală de lucruri, acești posesori prin uzurpațiune ar putea fi scoși din posesiune, iar locurile ar putea retrece în proprietatea statului, pentru a deveni baza unei măsuri generale pentru ridicarea meseriilor între români. Dacă e vorba ca locurile cu embatic să fie o posesiune ereditară, fie încai pentru români, nu pentru străini. Departe de-a le vinde, statul ar face bine să conserve acele prăvălii și locuri de prin orașe, pentru a ușura condițiile de muncă a meseriașilor acelora de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
anii 63, 64, 71 - 74. Dezvoltările celor cinci interpelări și discuțiile la cari vor da loc vor ocupa desigur toată ședința. D. I. Ionescu a rugat biroul să pună numaidecât la ordinea zilii proiectul de lege pentru vânzarea domenielor și răscumpărarea embaticurilor. D. prim ministru se asociază cu cererea d-lui I. Ionescu, deoarece sunt multe petițiuni la minister din partea locuitorilor cari ar voi să cumpere locuri și guvernul nu le poate da satisfacere până ce nu va fi votat acel proiect de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lui d în j (putred, putrejune; veșted, vestejit). Iată câteva numai din sutele de cestiuni de detalii cari merită atenția unui filolog tânăr. Venim la juriști. N-ar fi oare bine ca să cerceteze cestiuni istorice ale dreptului romîn? Ce este embaticul? Ce instituția răzășilor? Cari sânt foloasele și cari defectele instituției breslașilor? Cum erau organizate breslele, ce puteri judecătorești aveau? Apoi vine terenul larg al dreptului canonic, rămas cu totul în desuetudine astăzi. Cari sânt principiile de drept ale "obiceiului pămîntului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și cum se mai numesc espresiile tropice ale vecinic suferinzilor și totuși vecinic înfloritorilor evrei. Pîn-acum ni se pare mai aproape de adevăr versiunea cumcă evreii din Darabani s-ar fi opus cu forța (cu sau fără drept, nu știm) urcării embaticului și că în urma acestei opuneri s-au născut un conflict între grecii servitori ai d-lui Cimara și populația jidovească a târgușorului. D-nul Cimara, care va fi dat vrun ordin în această privire, a fost arestat preventiv la stația
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de la 20 ianuarie 1882, cu o majoritate de 26 voturi, contra 8. După alți ani, la 7 martie 1892 senatul ia în dezbatere, după ce Alex Villner dă citire pentru a treia oară, cum era procedura, a propunerii relative la răscumpărarea embaticurilor, subliniind: „Prin legea rurală s-a tranșat una din chestiunile cele mai importante; pe de o parte s-a emancipat munca prin răscumpărarea clăcei, pe de altă parte s-a emancipat proprietatea de aservirea la care era impusă de-a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
târguri erau rezultatul unor învoiri de bună voie contractate, ele pierd zilnic din gravitatea lor primitivă. Pentru a tranșa această chestiune într-un mod echitabil, propunem a se forma un proiect de lege menit a se răscumpăra drepturile de amfiteoză (embaticuri - formă de arendare a unei proprietăți pe termen lung, în care arendașul se bucura de toate drepturile de proprietate) de către stăpânii locurilor și propinațiunile de către comune". Intr-adevăr, exista inconvenientul că în raporturile dintre locuitorii târgurilor și proprietari, locuitorii după
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
proprietari, locuitorii după așezămintele făcute cu proprietarii prin hrisoave erau obligați a plăti către proprietari diferite accize cum ar fi taxe pentru vin, pentru rachiu, pentru dreptul de tăiere, de căsăpie, dări - unele mai capricioase ca altele. Se țintea ca embaticurile să se răscumpere direct de către deținătorii locurilor, iar veniturile acestea să se răscumpere de autoritatea comunală, și până se achita plata lor ele să devină de drept veniturile comunale și comunele să fie obligate a le vărsa la casa statului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]