1,706 matches
-
Nicolae Manolescu Dintre cele 1222 de fișe cîte cuprinde Opisul emigrației politice (românești), publicat recent de dl Mihai Pelin la Editura Compania, un mare număr sînt ale unor scriitori. De altfel, scriitorii au dat o parte semnificativă a disidenței anilor '70 și '80, și, totodată, a emigrației politice. Autorul a avut
Securitatea și scriitorii transfugi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15038_a_16363]
-
fișe cîte cuprinde Opisul emigrației politice (românești), publicat recent de dl Mihai Pelin la Editura Compania, un mare număr sînt ale unor scriitori. De altfel, scriitorii au dat o parte semnificativă a disidenței anilor '70 și '80, și, totodată, a emigrației politice. Autorul a avut acces la cîteva dosare ale fostei Securități, aflate astăzi în custodia SRI, pe care le trece în revistă într-un preambul, dar n-a avut la altele, tot așa de importante, dacă nu cumva chiar mai
Securitatea și scriitorii transfugi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15038_a_16363]
-
la închisoare) și a colectărilor (cărora le-a micșorat dimensiunile), despre foștii luptători în Spania și în Rezistența franceză (pe care i-a sprijinit), despre Lucrețiu Pătrășcanu (la a cărui condamnare s-a împotrivit, deși nu se simpatizau) și despre emigrația evreiască din anii '50 (pe care o aproba; fratele ei era sionist). Nu era cu siguranță o sfîntă, a plîns la moartea lui Stalin, deși doar moartea lui a salvat-o de la un proces cu rezultate imaginabile, și a crezut
Ana Pauker, nici sfîntă, nici diavol by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15262_a_16587]
-
fapte penale. Din noua generație face parte și Vladimir Makanin al cărui roman intitulat Underground sau Un erou al timpului nostru a stîrnit aprecierile unanime ale criticii. Se conturează o tendință nabokoviană și în scrierile unor autori care au transformat emigrația în diasporă. Între aceștia figurează Vladimir Kraminer, al cărui ultim roman tradus în germană - Propria mea carte a junglei - a urcat în aceste ultime săptămîni în Germania pe lista succeselor de librărie unde se află și Ludmila Ulițkaia, cu romanul
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
Chifu s-a referit în expunerea sa la confruntarea deseori violentă dintre “eu” și „celălalt”, despre tentativa de excludere („sau eu sau celălalt”), caracteristică lumii fără Dumnezeu. Rodica Binder s-a referit la „codurile identitare” și la „simptomatologia literaturii de emigrație”, iar Brenda Walker la egoism și la prejudecata după care „diferit înseamnă mai puțin valoros”. Despre problema identității au discutat Carme Riera (Spania), Ory Bernstein (Israel), Lucian Alexiu, Marius Tupan, Pia Tafdrup (Danemarca), Riri Manor (Israel), cu o inspirată evocare
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
e și critic și autor dramatic (piesa Una palida felicità - Un anno nella vita di Giovanni Pascoli, scrisă în colaborare cu Luigi Guarnieri, a primit medalia de aur pentru dramaturgie italiană). Romanul distins acum cu Premiul Strega are ca temă emigrația italiană în America, la începutul secolului XX și e povestea bunicului scriitoarei, Diamante Mazzucco, cel care, fugind de sărăcia de acasă, ajunge la New York în 1903, împreună cu verișoara lui, Vita. Mizeria și aventurile emigranților italieni de acum un secol constituie
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
Diamante Mazzucco, cel care, fugind de sărăcia de acasă, ajunge la New York în 1903, împreună cu verișoara lui, Vita. Mizeria și aventurile emigranților italieni de acum un secol constituie o temă evitată de prozatorii din Italia, fiindcă memoria colectivă a resimțit emigrația ca o rușine. „Ceea ce frapează în Vita - scrie „Corriere della Sera” - este amploarea documentării nu doar asupra celor zece ani petrecuți de Diamante la New York, ci și a vieții rudelor rămase acasă, în satele sărace din sudul Italiei, drama colectivă
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
seama că slujba îl îndepărtează de adevărata lui vocație și demisionează, petrecîndu-și apoi timpul în marile biblioteci londoneze, în căutarea unor modele pentru opera lui literară. Cînd i se pare că a găsit un model în Samuel Beckett, biroul de emigrație îl anunță că nu mai poate rămîne în Anglia dacă nu are un loc de muncă. Așa că se reangajează ca informatician, amînînd realizarea visului de a deveni scriitor. Sînt așteptate cu mare interes și celelalte volume ale memoriilor. Nume de
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
ar fi epopeea fondatoare a nostalgiei. La capătul digresiunii, Milan Kundera strecoară subtil (invocînd cazul compozitorului Arnold Schönberg, și el un exilat, refugiat din calea nazismului) o întrebare care stă și la originea romanului său: să fie oare adevărat că emigrația îi face pe artiști să-și piardă forța creatoare și că inspirația sleiește deîndată ce rădăcinile ei nu mai sunt hrănite de solul patriei? În a treia secvență de început a romanului, autorul aruncă dezinvolt încă o punte între eposul
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
schemei narative, destul de artificioase, a romanului său. Cartea poate fi însă citită și ca un tratat al exilului. Și tocmai de aceea, această ultimă scriere a lui Milan Kundera nu-i poate lăsa indiferenți pe cei care au traversat experiența emigrației. Dincolo de componentele antropologice și culturale ale exilului (abordate deja strălucit între alții de Julia Kristeva sau mai recent de Sorin Alexandrescu, ale căror scrieri îmi sunt acum cel mai la îndemînă), romanul lui Milan Kundera este și o suprafață de
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
scena istoriei europene figura Emigrantului, a marelui Trădător sau Martir. Anul 1989 a scos de pe scenă personajul și astfel scrie Kundera „marele cineast al subconștientului colectiv a pus capăt uneia din cele mai originale producții ale sale, cea a viselor emigrației". Timpul devine „o imensă mătură invizibilă care de mii de ani transformă, desfigurează și șterge peisajele". Mișcările acestei „mături" s-au accelerat în ultima perioadă așa încît autorul se întreabă dacă astăzi Odissea ar mai putea fi concepută și dacă
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
portretul lui M.Eliade, al lui Eugen Ionescu de G.Tomaziu, autoportretul lui Peter Neagoe, fotografia lui Miron Kiropol ș.a.), enciclopedia înglobează în cele peste șapte sute de pagini de text aproape opt sute cu indicii finali o întreagă viață a unei emigrații diverse, răspîndite în patru continente, pe care cifrele și enunțurile lapidare, caracteristice unor formulări de dicționar, sînt totuși capabile să o sugereze: nenumărate încercări de publicare a unor reviste, multe cu o viață efemeră ca și resursele din care se
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
binecunoscută despre Caragiale, ci și prozatorul care-și regizează savant construcțiile epice din Misterul camerei închise... Autorul explică în Introducerea enciclopediei sale principalele criterii de alcătuire și structura articolelor, inclusiv motivul pentru care include autori din Israel, dar nu și emigrația etnică din alte țări precum Germania (justificarea este că autorii din Israel scriu în limba română, în timp ce germanii plecați din România, deși legați încă de țara de origine, scriu nemțește) și opțiunile sale, inclusiv aplicarea lor, nu ridică probleme. Sigur
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
etnică. Deocamdată, doar experimentul american pare să stea ceva mai bine: acolo, etnia este secundară, identitatea fiind o chestiune de aderare, în spirit civic, la valorile constitutive ale statului american. În Europa, situația e mult mai încurcată și pentru că rana emigrației decurge din câteva secole de colonialism. Săracii periferiilor au năvălit peste metropolă, culpabilizând-o și obligând-o la o defensivă permanentă. "Pacifisimul" european își are, desigur, explicațiile lui: cum să mergi la război împotriva arabilor, când tu, în Germania, Italia
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
mișcare, nu se mai oprește. După ce ai plecat nu-ți mai rămîne decît să te stabilești acolo unde ai ajuns. Dacă nu reușești să rămîi acolo unde ești - probabil nu vei mai putea rămîne niciunde definitiv... R.B.: Cred că între emigrație (Auswanderung) și călătorie, plimbare (Reise, Wanderung) pot fi stabilite unele asociații semantice dar și cîteva disocieri relevante... Ce este un scriitor aparținînd minorității germane din România atunci cînd emigrează: un Reisender (drumeț, călător), un Auswanderer (emigrant), un Einwanderer (imigrant), un
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
distrugerea completă a culturii, a istoriei, a memoriei și a spiritualității unui întreg popor. Deosebit de semnificativ este un veritabil îndreptar al scrisului din exil, mărturisit în Cuvânt înainte din numărul 1 al revistei ,,Destin” (Madrid, iunie 1951), în care fenomenul emigrației este descris ca un proces de dezintegrare istorică și spirituală. Cât despre elitele intelectuale românești, aruncate de circumstanțele istorice tragice, prin care trece neamul nostru, dincolo de Țară, se afirmă că ele constituie, pe măsura autenticității lor, nu simple mănunchiuri de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
a sensurilor suferinței și experiențelor exilului. Edificatoare din această perspectivă sunt paginile publicate de Mircea Eliade din „Luceafărul” (Lauda culturii românești și Două tradiții spirituale românești). Dar - în egală măsură și nu fără un anume patos - se scrie și despre emigrația politică și despre misiunea scriitorilor români din exil, despre tipologia spirituală a emigrației românești, despre valorile exilului, apoi despre limba română și caracterul național. Numeroase articole apar sub semnăturile unor George Uscătescu, Constantin Ghidel, Ștefan Teodorescu. Demersurile de promovare a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
de Mircea Eliade din „Luceafărul” (Lauda culturii românești și Două tradiții spirituale românești). Dar - în egală măsură și nu fără un anume patos - se scrie și despre emigrația politică și despre misiunea scriitorilor români din exil, despre tipologia spirituală a emigrației românești, despre valorile exilului, apoi despre limba română și caracterul național. Numeroase articole apar sub semnăturile unor George Uscătescu, Constantin Ghidel, Ștefan Teodorescu. Demersurile de promovare a valorilor culturii naționale și ale esenței sufletului românesc vor căpăta însă o deosebită
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
dintre auditorii de vază prezenți la Cotroceni, nedezbărați mental, pentru toată viața, de ideea rolului crucial jucat de comuniști la 23 august 1944. Discursul nu evită calificările dure atunci când este cazul să fie respinse texele acelora care, mai întâi în emigrație iar după '89 și în țară, consideră că înlăturarea Mareșalului a fost o trădare și o greșeală, pentru că acesta ar fi putut negocia cu aliații o pace mai convenabilă pentru români și chiar i-ar fi putut opri pe sovietici
Un discurs istoric by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12173_a_13498]
-
să fac un pas din bancă, să mă duc la catedră și să spun, domnule profesor, haideți să discutăm despre estetica lui Kant, și lucrul acesta să pară absolut firesc. M.C.: Vreau să spun că lucrurile se vedeau altfel în emigrația română. Vianu era considerat un colaboraționist, un intelectual care își renegase complet trecutul, cînd, de fapt, trecutul lui intelectual revenea în toate cursurile lui sau în discuții personale, cum am avut cu el, atîtea. Eu cred că, dacă avem o
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
consecințele imediate și pe termen lung ale unificării țării (care a creat briganzii, haiducii italieni, declanșînd cruzimi de ambele părți), condițiile economice în mediul agrar, formarea conștiinței de clasă, răspîndirea iluziilor comuniste, represaliile fasciștilor (de la uleiul de ricin la omucideri), emigrația economică, dar și politică, războaiele, evoluția instrucției, a instituției matrimoniale, schimbarea mentalității, contradictoriul '68, agresivitatea stilului modern de viață, plaga pedofiliei, a drogurilor, a răpirilor de persoane pe mapamond, distrugerea speciilor protejate, parabola dialectului (prezent în vorbirea directă a unor
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
fie publicată (...), Gallimard va putea exploata în publicitate faptul că romanul a fost refuzat... b) Manuscrisul să fie publicat. Aceasta atrage următoarele: - nu va mai putea fi publicat în Occident decît cu asentimentul editurii care l-a publicat în țară; - emigrația reacționară nu va mai putea folosi în propagandă ŤP. G. este scriitor interzis în Româniať, iar (...) Gallimard (...) nu va mai manifesta același interes pentru lucrările sale. Chiar el ca persoană va fi dezavuat în Occident, mai ales că este suspicionat
Lecția de onoare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11600_a_12925]
-
I. Ulterior, am crezut că m-a uitat, dar după aproape 15 ani, În Florida fiind, am primit un telefon din Palm Beach În care cineva din cercul lui m-a rugat să fac un raport cu ceea ce Îi reproșează emigrația română. M-am adresat deîndată dlor Nicolae Chirani și Stelian Stănicel, foști legionari, care mi-au umplut foi Întregi cu detalii. Le-am trimis În două plicuri separate ca nu cumva să se piardă, dar nu am primit nici o confirmare
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
că mărturiile anchetelor, declarațiile și "informațiile" se făceau sub amenințări, bătăi și tortură, sau în cazul cel mai "fericit" prin... dictare? Am avut curiozitatea și răbdarea să verific veridicitatea unor astfel de aserțiuni dintr-un document tipărit în 2002: Opisul emigrației politice de Mihai Pelin. Destine în 1222 de fișe alcătuite pe baza dosarelor din arhivele Securității. Fiind autor și editor al câtorva cărți de Eliade al corespondenței și documentelor, am pretenția că sunt familiarizat cu biografia lui spirituală. Am descoperit
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
cu fericiri de-aiurea, cu trișări, iubiri sau pătimi, Legi nescrise lângă care zi de zi ne răstignim. Dus În pribegie lăsând râuri și Carpații, Nu ne căutați pricina, codrii, doinele-s cu noi; Numai dorul ne apasă navigând prin emigrații Și ne pierdem după soarta, printr-al timpului șuvoi... (Exodul) Așadar Poetul există Într-un cerc de efluvii astrale emanate de personalitatea să lirica, stăpân pe o imensitate de cuvinte urcând pe creste de timp, pentru că nici cu divinitatea nu
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]