118 matches
-
numele polonezilor pe care îi vizita: Adam Czartoryski, Zamoyski, Czajkowski. Democratul J. Lelewel nota, în 1836, contactele sale cu Filipescu, I. Ghica și N. Kretzulescu. Tinerii noștri compatrioți au fost, în felul acesta, introduși treptat în cunoașterea operei și activității emigraților polonezi. Tălmăcirile românești din creația lui Mickiewicz au început nu „în apropierea anului 1848”, cum susținea Wedkiewicz 20, ci mai înainte: „Foae pentru minte, inimă și literatură”, de pildă, publica în 1843 (nr. 15, p. 117-119) Fragmente din cărțile pribegiei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
grupări la Iași, Botoșani, Mihăileni ș.a. și-și găsiseră adăpost la moșiile Cantacuzineștilor și Moruzeștilor, la cele ale lui Vasile Sturdza, D. Rallet etc. Ajuns în Moldova în 1846, Anton Wasniewski constata că, „în anii din urmă, chiar și polonii emigrați caută în număr mare aici adăpostul”. Numărul emigraților polonezi în Principatele Române a sporit însă considerabil după evenimentele anului 1846 din Galiția, când „mulți polonezi au început să treacă în Moldova” - constata consulul rus la Iași, Kotzebue, într-un raport
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
găsiseră adăpost la moșiile Cantacuzineștilor și Moruzeștilor, la cele ale lui Vasile Sturdza, D. Rallet etc. Ajuns în Moldova în 1846, Anton Wasniewski constata că, „în anii din urmă, chiar și polonii emigrați caută în număr mare aici adăpostul”. Numărul emigraților polonezi în Principatele Române a sporit însă considerabil după evenimentele anului 1846 din Galiția, când „mulți polonezi au început să treacă în Moldova” - constata consulul rus la Iași, Kotzebue, într-un raport din 24 ianuarie 1847. Acest aflux, ca și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Române a sporit însă considerabil după evenimentele anului 1846 din Galiția, când „mulți polonezi au început să treacă în Moldova” - constata consulul rus la Iași, Kotzebue, într-un raport din 24 ianuarie 1847. Acest aflux, ca și febrila activitate a emigraților, a îngrijorat cabinetele din Petersburg și Viena. După ce au nimicit republica Cracoviei - scria Codrika lui Guizot la 4 ianuarie 1847 - guvernele care au cooperat la acest act își întorc privirea spre Principate. Sub pretextul că Moldova servește de refugiu unui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fi fost și aceea a activității emigrației polone aici, Nicolae I declarând că „nu va îngădui ca Moldova să devină un focar polonez”. Fapt este că, încă în 1846, austriecii și rușii au trimis în Moldova agenți însărcinați cu catagrafierea emigraților polonezi și că Mihail Sturdza a procedat și el la recensământul lor. Din păcate, nu ne-au parvenit decât date parțiale ale catagrafiilor. Ele sunt însă semnificative, dacă avem în vedere că recensămintele acelei epoci ne-au transmis, de regulă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu românii, ceea ce explică participarea lor insuficient de bine organizată și coordonată la desfășurările din primăvară. Această participare a fost pe deplin dovedită și ar fi de prisos să ne mai oprim asupra ei. Ne interesează însă calea pe care emigrații polonezi au fost atrași la mișcare și ce anume reprezentau ei. Interogatoriile polonezilor, arestați după evenimentele din martie 1848 la Iași, ca și, în general, actele de arhivă ale revoluției române de la 1848 vădesc că participanții polonezi la evenimentele de la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fără misiuni de răspundere în emigrație și că au fost atrași în acțiune de acei fruntași ai mișcării române pe lângă care dețineau diferite slujbe. Leon Manasievici, de pildă, era „slugă” la Zaharia Moldovan, de care era legat și Leon Vyczanski. Emigratul polon Leon Vișinewski avea să mărturisească că a fost chemat „de către boierii amploaiați la duel, la casele unde s-au întîmplat împușcările”, iar un compatriot l-ar fi asigurat că vor fi date „uneltele cuvenite [arme - n.n.] la vreme, de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și Butkiewicz. La 31 martie, Hotel Lambert se adresează lui Michal Czajkowski atrăgându-i atenția asupra importanței executării unor mișcări de diversiune, în primul rând în Caucaz, dar, începând cu luna mai 1848, Adam Czartoryski își îndreaptă atenția către Galiția. Emigrații democrați în Moldova acționau însă de sine stătător și împotriva emigrației aristocratice. Filanowicz reorganizase „legiunea de sud polonă” și se zvonea că intenționa să intre în Galiția. Chiar și în acele împrejurări, emigrația polonă continua nu numai să rămână divizată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Adam Czartoryski în drumul acestuia din urmă spre Berlin, deci înainte de izbucnirea revoluției. Într-adevăr, alesul, colonelul Zablocki, a plecat spre București având la el o scrisoare a contelui Rystizanowski către N. Bălcescu, datată Berlin, 22 aprilie 1848, în care emigratul polonez îl recomanda pe Zablocki și încerca să forțeze mâna lui Bălcescu, avertizându-l că în cazul când cel dintâi nu va găsi la destinație încredere și cordialitate se va îndrepta spre Constantinopol, ceea ce ar „împiedica pentru câtăva vreme toată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unei insurecții în Moldova, acțiune în care au fost amestecați și polonezii și asupra căreia nu ne vom opri, întrucât a fost pe larg înfățișată în istoriografia noastră. Vom menționa doar că proiectul n-a fost îndeplinit. Fapt este că emigrații polonezi s-au concentrat în regiunea Grozești, trecând la acțiuni concrete. În urma cercetărilor întreprinse de autoritățile moldovene, Mihail Sturdza a alcătuit, în octombrie 1848, un raport, din care rezultă că polonezii formaseră două detașamente armate: unul la Grozești (sub conducerea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de polonezi înarmați, de 3.000 de moldoveni cu 40 de tunuri din lemn, iar Zablocki socotise necesar să discute cu Tell și unul dintre Golești (nu se spune care anume) situația acelei tabere. Comandamentul țarist a aflat că acei emigrați polonezi erau în înțelegere cu „nemulțumiții revoluționari moldovalahi”, că acționează în țară etc., generalul Lüders trăgând concluzia că tabăra poloneză punea în pericol țelul operației militare țariste. Numărul celor ce formaseră tabăra poloneză a fost controversat. Cifrele indicate de Tretter
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acționează în țară etc., generalul Lüders trăgând concluzia că tabăra poloneză punea în pericol țelul operației militare țariste. Numărul celor ce formaseră tabăra poloneză a fost controversat. Cifrele indicate de Tretter, menționate mai sus, sunt exagerate. Atunci când (sfârșitul lui septembrie) emigrații polonezi, care au dat ascultare sfaturilor lui D. Cantacuzino, s-au încolonat îndreptându-se spre Muntenia, numărul lor nu trecea cu mult peste 100. Izvoarele ruse pomenesc de 60 de oameni, în vreme ce un membru al detașamentului, Adam Ksiszopolski, prins la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
procesului, apoi frații Lukasiewicz, dintre care unul (Andrei) reuși să fugă din arestul cazarmei din Iași etc. O nouă încercare de catagrafiere a polonezilor din Moldova (septembrie), o comisie specială înființată de Sturdza pentru cercetarea activității emigrației poloneze, liste de emigrați polonezi, ordine de arestare, rapoarte ale urmăritorilor denotă asprimea represiunii. În Țara Românească, Matache Codrescu, devenit subprefect de Buzău al contrarevoluției și Fănică Poenaru (ajutorul celui dintâi) au fost direct implicați în nimicirea detașamentului polonez la Vintilă Vodă și Lopătari
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cifra de 20 pentru toamna lui 1848, dar este posibil ca ea să fie mai mare, de vreme ce arestările în Iași, de pildă, avuseseră ecou până în Franța, fiind denunțate de ziarul „Le Courrier français” din 21 noiembrie 1848. Marea majoritate a emigraților polonezi din Moldova și Țara Românească a putut fi pusă însă la adăpost de represiuni datorită solidarității patrioților români, în unele cazuri chiar a autorităților locale. Semnificativ este că organele de urmărire țariste nu izbuteau totdeauna să obțină de la autoritățile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
deplin la fruntașii emigrației polone, în vreme ce Michal Czajkowski nu înceta să avertizeze, pe Aupick și guvernul otoman, asupra primejdiei alinierii acestuia din urmă la politica țaristă de înăbușire a revoluției române, fără să mai vorbim de deplina audiență pe care emigrații români zvârliți peste granițele țării au găsit-o la șeful agenției generale polone din Constantinopol. Același sprijin și același spirit de colaborare româno-polonă s-au vădit și la Poartă. La 29 septembrie, Hotel Lambert expedia o lungă scrisoare lui Michal
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la Palmerston în vederea primirii lui Golescu și D. Brătianu. În același timp, Golescu și Brătianu au intrat și în redacția lui „Tribune des peuples” a lui Mickiewicz. Sunt de observat, de asemenea, strădaniile agenților lui Adam Czartoryski în scopul influențării emigraților români în stabilirea legăturilor lor, ca în cazul generalului Magheru, pe lângă care Budzynski a stăruit atât de mult să-l convingă să nu se ducă la Paris, să nu ia legătura cu Comitetul de la Frankfurt, ci să meargă la Constantinopol
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
scria la 23 iunie 1849, din Pesta, lui Michal Czajkowski, că Ungaria trebuie să devină un stat federal, în a cărui Dietă slavii și românii vor avea majoritatea. Gândul la rolul preponderent al elementului slav i-a împins pe unii emigrați polonezi pe poziții greșite, de natură să zdruncine încrederea maghiarilor. În această privință, semnificative sunt rapoartele lui Lenoir, începând cu iulie 1848, și cele ale lui Tretter, din decembrie același an, în care se cerea sprijin pentru Jelacici, care ar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
târziu, N. Bălcescu îi comunica lui Ion Ghica: „am aflat de la unii agenți poloni și unguri ce au fost prin țeara noastră că poporul e gata să se ridice”. Întemeindu-se pe aceste constatări, N. Bălcescu, Cezar Bolliac și alți emigrați români s-au străduit să convingă pe Bem și unguri să extindă operațiile militare în regiunile extracarpatice. Ideea a pornit, neîndoielnic, de la români. O spune, de pildă, George Barițiu, la aceeași concluzie ajungând și istoricii noștri, între care, într-un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu puteau și nici nu se gândeau să îmbrățișeze cauza revoluționarilor luptători pentru emancipare socială și națională. Ele îi foloseau în măsura în care îi puteau fi utili contra Rusiei țariste. Poarta nu era pregătită atunci să meargă până unde doreau, de pildă, emigrații polonezi și români, adică până la o angajare militară. De altfel, o atitudine activ dușmănoasă a Porții față de Rusia fusese prevăzută de aceasta din urmă, care luase măsuri preventive. În aprilie 1849, de pildă, generalul Grabbe se afla la Constantinopol cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că „supunerea stăpânilor, uitarea împărecherilor celor pierzătoare, care s-au născut din anarhie, jertfirea cu toate interesurile sale binelui celui de obște, acestea sunt îndatoririle care se pun asupra voastră”. Istoricul bulgar Hristo Hristov susține că, în timpul războiului din 1828-1829, emigrații bulgari din București au depus o foarte vie activitate. Ei ar fi adresat înaltului comandament rus și țarului memorii, prin care cereau autonomia bulgarilor, din ordinul țarului elaborându-se chiar un proiect de creare a unui stat autonom bulgar, proiect
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lumină! 6 Despre cel ce l-ar fi lovit cu o sticlă în cap, cauzându-i decesul, se șoptea că ar fi atât de periculos încât nimeni, dar absolut nimeni, n-a avut curajul să-l denunțe. Deci, povestea cu emigratul peste ocean, s-o lăsăm! 7 Se vorbește că, scârbit de anturajul părintesc, și-ar fi luat lumea în cap și că ar lucra undeva în Africa la o mină de diamante. Unii chiar pretind că ar fi trimis acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
și în Crîm, de unde prinsese a roi, iar parte se mutară în Delta insulelor Dunării. Astfel Moldova, această țară bogată și frumoasă de pajiști și de păduri, era aproape deșartă de oameni; nesupărată de nimeni și necontestată, rămase deschisă în urma emigratului popor de nomazi, o avere a nimărui pentru cel întîi venit care ar fi avut putere de acțiune și ar fi luat-o în posesiune. Înainte de-a se întemeia un singur stat și încă de sine stătător în Moldova
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
romani pe cât timp la ei domnea libertatea disciplinată, care i-a ridicat atât de sus; dar a dărâmat Roma și a umilit-o demagogia în cele două forme ale ei, a maselor și a despoților. Dar ni se vorbește de emigrați, de dizidenți și așa mai departe. Nu cerem și nu putem cere ca cineva să se grupeze decât împrejurul steagului. Aceasta ar fi în contrazicere cu libertatea în discuția ideilor și noi căutăm să convingem oamenii, nu să-i siluim
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Pitt sosind la Downing-Street pe o dimineață însorită și albăstruie de primăvară, îmbrăcat ca totdeauna în negru, cu tricornul sub brațul stâng, sprijinit de mânerul de fier al spadei, urcând cu nonșalanță treptele câte două și privind absent peste capetele emigraților solicitanți; sau regele George al III-lea, nebun, rătăcind singur, ca regele Lear, prin sălile palatului și așezându-se la clavecin să cânte din Haendel. Sute de asemenea imagini sunt smulse vertiginos efemerului și fixate pentru totdeauna în trăsături definitive
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
devenit „flecăreală”, adică o serie de fraze gata întocmite, de locuri comune, de pure indicații. De la bun început, lectura cărții lui Valcarenghi este insuportabilă. Descrierile „distribuției” sunt oripilante prin mizeria și vulgaritatea lingvistică. Despre Paolo Melchiorre Gerbino 4: „Beatnik sicilian emigrat în vremuri îndepărtate în Suedia, nevestică suedeză blondă...”; despre Vittorio Di Russo: „Este «liderul» charismatic al tineretului pletos milanez...”; despre Ombra, alias Giorgio Cavalli: „Se transformă treptat dintr-un studențaș într-un beat de primă mână...”. Despre Pinky („una dintre
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]