2,112 matches
-
cu nas de latex) reușește o performanță memorabilă în chip de Virginia Woolf: un rol de caracter care-i dezvăluie talentul cameleonic, deja întrezărit în Moulin Rouge sau The Others și confirmat definitiv cu Dogville. Dar singura care reușește să emoționeze - în acest film ca o seră, cu motive literare și rime interioare în chip de plante exotice - este Toni Collette: într-un rol de ( altă) gospodină americană din anii ’50, bine machiată, bine-mbrăcată și cu toate mergîndu-i țais, care află
De X ori femeie by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13751_a_15076]
-
Liviu Dănceanu Marile pasiuni sunt rare, precum capodoperele. Și unele și altele purifică, emoționează, însuflețesc, aidoma forțelor ce se opun leneviei și inerției, fiind mereu actuale, întotdeauna ideale. Din păcate, mi-a fost dat să cunosc doar câțiva oameni cu adevărat pasionați, la cei mai mulți dintre noi pasiunea manifestându-se ca un erzat în căutarea
Meseriașul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13776_a_15101]
-
spirale..., gândul e faun, culege vopsite insecte/ În umbră se roagă copilul, fluture/ strivit în scrumieră;/ O clipă din voce rămâne, conturul i se dizolvă în opiu./ Ruginită e aura cu care mă leg, ochii bătătoriți/ de amurguri". Textul dvs., emoționând vers după vers, lăsând în suspensie de atâtea ori sensul, este de tot atâtea ori la un pas de ratare. Verbele preferate a curge și a cădea evitați-le, răriți-le, uitați-le. În foarte puținele intervenții pe vers, pe
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
n-a cedat, și adeseori renunța la cozile de sute de metri la pui sau zahăr pentru pentru a alerga în altă parte a orașului unde „se dădea" hârtie igienică. Astfel de întâmplări, la care am asistat nu o dată, mă emoționează mai mult decât isprăvile cel mai adesea imaginare de pe câmpiile de luptă, transpuse ideologic în manualele de istorie. Am locuit vreo șapte ani într-un mic apartament la etajul patru al unui bloc unde nu urca apa rece. Ea picura
Cu mîinile curate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13890_a_15215]
-
Cronicar Sper că prietenii mei din presă, de la sindicate și din cîteva organizații ale societății civile n-au uitat de campania lor pentru deconspirarea foștilor securiști care au făcut poliție politică. Am fost emoționat de ceea ce au început acești oameni și ar fi mare păcat să nu continue. Asta e o problemă de conștiință pe care n-o putem abandona. Ea ține în egală măsură de istoria noastră, ca și de igiena noastră interioară
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13944_a_15269]
-
Cristian Teodorescu Sper că prietenii mei din presă, de la sindicate și din cîteva organizații ale societății civile n-au uitat de campania lor pentru deconspirarea foștilor securiști care au făcut poliție politică. Am fost emoționat de ceea ce au început acești oameni și ar fi mare păcat să nu continue. Asta e o problemă de conștiință pe care n-o putem abandona. Ea ține în egală măsură de istoria noastră, ca și de igiena noastră interioară
Secretoasa elită de ieri a României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13943_a_15268]
-
tunuri", acolo unde gărzile păzesc zi și noapte flacăra Eroului necunoscut. Este momentul cînd se schimbă garda. N-am mai văzut ceremonia de cîteva luni. Luca se dă jos, ia poziție de drepți și se liniștește. De fiecare dată mă emoționez v-am spus, femeia siciliană, cu temperament și fără autocontrol oriunde aș vedea acest ritual. Soldații cu gura pînă la urechi se dau jos dintr-un fel de ARO din care manelele se aud răspicat. Bat un fel de pas
A fost cîndva în România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13959_a_15284]
-
le-o port, care e tocmai împotriva a ceea ce au vrut și au sperat. Din moment ce ei nu-și mai aparțin, n-am eu dreptul să mi-i apropriez, să fiu pentru ei trădător și sperjur? ș...ț Nimic nu mă emoționează mai mult decît viețile consacrate unui joc care nu face banii, viețile acelora care au ratat totul, arzînd de o credință care i-a dus la autodistrugere, în timp ce în ochii noștri apare ca o simplă trăsnaie. Doar aceștia au dreptul
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
v-am spus eu? Nu multă vreme va trece și va fi cercetată în stare de libertate, fiindcă suferă de claustrofobie, are probleme cu inima a avut cel puțin un preinfarct pe timpul șederii în Israel, n-are voie să se emoționeze, iar de enervat ce să mai vorbim Va fi necesară și o intervenție chirurgicală, poate chiar la cap și-atunci, adio memorie Bani? De unde să aibă ea bani?
Întoarcerea fiicei risipitoare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14024_a_15349]
-
Sotigui Kouyate în Prospero. Mi-am început șederea la ediția din acest an a festivalului sub semnul lui Brook și al prietenului meu, George Banu, la Liceul Saint-Joseph. Acolo, timp de trei ore, am ascultat, am privit și m-am emoționat la una dintre cele mai interesante și consistente dezbateri legată de cele șaizeci de ediții și de istoria lor, a festivalului, a evoluției formelor teatrale, a esteticii, o discuție elaborată și academică despre utopia unei libertăți, despre întîlniri, spații, locuri
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
asociat al ediției de anul viitor - o prelungire a întîlnirii sale cu Japonia. În ultima seară am stat pînă la două noaptea să văd Barbarii la Curtea de Onoare, spectacolul lui Lacascade, care m-a atins, m-a impresionat și emoționat profund.Am plecat fără să pricep ce anume a declanșat un ton atît de agresiv, neacoperit și nemotivat, al unor cronici. Polițe se plătesc peste tot. Am dormit o oră și la patru dimineața am traversat Avignon-ul amorțit ca să iau
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
scăpase ca prin minune de la exterminarea de către naziști, se răstește la vecină: "I-ați omorât pe cei doi frați ai mei, mi-ați ucis părinții, habar n-am unde l-ați transportat pe soțul meu! Pe mine n-o să mă emoționați nicidecum și nu înțeleg ce vreți de la mine!" După plecarea lor, mama stă pe gânduri și, peste o clipă, îi zice băiatului: Poate n-o fi făcut rău nimănui. Numai că războiul e îngrozitor. Ar trebui să le ducem una
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
supraponderală avere ce te implora cu patetice gesturi să n-o lași acolo, în rigolă, la buna voie a cine știe cărui fost proprietar, arțăgos nebun, edentate babe, trăindu-și ultimele săptămâni prin tribunalele avertizate de către dl. Ion Iliescu să nu se emoționeze. Spre a nu mai vorbi de nechemații reveniți din străinătăți, unde calomniaseră decenii de-a rândul patria socialistă, mândrii ei constructori. Ca să vezi forma palpabilă a norocului nerăbdător să fie cât mai grabnic apucat, trebuia doar să-ți pui pe
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
cu Andrei Șerban. O întîlnire puternică. La Cluj, titlurile se acordă după o selecție dură, extrem de riguroasă, în care valoarea și figurile mari, proeminente ale spiritualității, ale culturii adînci, serioase, europene și nu numai, alcătuiesc o galerie cu rezonanțe ce emoționează. Heinrich Zimmer și Cardinalul Ratzinger, actualul Papă, sînt doar două nume mari care au primit titlul de Doctor Honoris Causa. Universitățile mari, cu tradiție continuă să-și țină rangul. Plimbîndu-mă pe coridoarele largi, frumoase, mi-am amintit de marii profesori
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
exhibiționism care cînd nu e fumat, e cam ridicol, vulgar sau de-a dreptul gratuit. Poate că sînt eu un cititor defect de nu m-a sensibilizat ejacularea lașă și egoistă pe burta însinguratei poete și nici nu m-am emoționat cînd mi s-a confesat că se duce la defecare, dar aceasta pare mai degrabă o poezie pentru un cenaclu de puberi. Firește, există cîteva pasaje foarte bune și chiar versuri memorabile (,cînd toată istoria omenirii de dinaintea ta/ nu-i
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
cu suspectă stăruință, amănunte privind date line-ul evenimentului, unde anume va avea loc, cine mai vine, în sfârșit, unde ne vom petrece luna de miere. și, deodată, din senin pur și simplu, m-am surprins să constat că sunt emoționat, o emoție cu totul nemeritată, se înțelege, despre care n-aș putea spune de unde venea și pe care, sincer să fiu, n-aș putea-o traduce-n cuvinte. dar visul oricărei zile de luni e să-i urmeze duminica și
Poezii by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/7829_a_9154]
-
lliescu în mijlocul oamenilor. Jos, unde erau ei! Dar nimeni nu-1 credea. Cacealmaua lui eșuase. Cacealmaua lor, a securiștilor. Pentru care ezitantul lliescu era considerat totuși prea radical. Danusia plângea la telefon. Îi auzeam pe copii: „How are you, grand-father!“ Mă emoționasem și eu, ascultându-i pe nepofii mei care, cu aproape douăzeci de ani in urma, când i-am cunoscut, nu intraseră încă la scoala, si care au astăzi și facultatea, si masteratul. Dar pe care eu nu i-am mai
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
cunoscut-o personal, am fost constrîns să mă limitez la ceea ce mi-a fost permis să descopăr. Aglaja îmi rămîne foarte străină deși o simt foarte aproape. Cred că în film transpare această distanță în pofida faptului că ființa ei ne emoționează, ne mișcă profund mai ales prin sfîrșitul ei... R. B.: Imaginea „filmică” a Aglajei mi se pare a fi foarte apropiată de cea „literară”. Este surprinzător că, deși nu ați cunoscut-o personal, ați reușit prin acest film să refaceți
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
epoci lipsesc în carte, probabil de teama unei posibile, nemeritate, acuzații de “ghid turistic”. Sunt prezente numai Templul Coral și Catedrala metropolitană, a cărei descriere mi se pare însă prea fugitivă. Diagnosticul cade într-o manieră șocantă: “Această Mitropolie nu emoționează” (p.59), fără ca autoarea să explice ce a născut această impresie. Călătorul venit din Occident, obișnuit cu catedralele romanice și gotice, se așteaptă cu siguranță la o biserică impunătoare, de mari dimensiuni și este decepționat de ceea ce vede la București
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
visează să-și crească fetița - crede că va avea o fetiță - în siguranță, undeva departe unde "nimeni n-ar veni să-și bage încălțările lui murdare în existența noastră cu coaiele lui". Sincer să fiu, pe mine povestea m-a emoționat profund și nu caut neapărat să o escortez cu o interpretare psihanalitică, am adăugat cu indiferență jucată. Că tot l-am citat pe Borges, nu spunea el că poveștile au ceva ce va supraviețui întotdeauna!? (va urma)
Orori între copertele Bibliotecii Iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12103_a_13428]
-
superbă, ba nu, de-a dreptul de comă... Ceea ce s-a și întâmplat cu soacra lui Haralampy la ora zero și-un minut după ce a sărutat micul ecran fix în dreptul răcnetelor domnului președinte Băsescu în Piața Universității. Moment care a emoționat-o atât de profund, încât a mai sorbit de două ori din paharul cu vin în care se afla pălincă"de 70", oferit cu parșivenie de Haralampy și a plecat spre casă ieșind pe ușa de la balconul nostru fără balustradă
Revelionul neputințelor televizate by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12145_a_13470]
-
Teatrul Odeon. Spectacolul din el, din limba lui poetică, spiritul unei aventuri cît viața, teatralitatea poemelor sale, a imaginilor, ludicul formelor și formulărilor se amestecau teribil cu ceea ce era, atunci, șocant la Arrabal și fabulos la Eliade, tremura și se emoționa puternic cînd se făceau salturi peste sală, salturi mortale, ca la circ, cînd spectatorii își țineau respirația și nu mai știau unde se află. Și-odată se suie, Doamne, poetu', tocmai sus, sub cupolă. Și toaca începe să bată. Rar
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
al sălii, aidoma unui peisaj de Gauguin, îndrăgostit și el de teritorii exotice. "Care este Tahiti-ul al nostru? Mai există oare vreunul? Pentru cine? Unde?", mă întreb eu în tăcere, singur printre ceilalți, în timp ce în fața tinerilor săi colegi de breaslă, emoționați până la lacrimi, Barba deschide vitrina și îi dă drumul nisipului să curgă: a pus în funcțiune clepsidra care revarsă pe jos grăunții de nisip ca pe niște lacrimi ale unor vremuri ce stau să apună. Timp de trei zile, clepsidra
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
Butnaru, intimi cunoscători ai fenomenului artistic basarabean, nu mai puțin ai literaturii noastre, la care și referă de altminteri operele antologate. Acestor introduceri în temă le răspund postfețele unor critici instituiți în lectori și însărcinați a constata dacă lirica basarabeană emoționează, adică dacă ea există, dacă autori de proze scurte pot fi sau nu judecați după canoanele actuale, însumându-se ca parte componentă a literaturii române în globalitatea ei, în fine dacă, în ce privește tălmăcirile, mari traducători naționali, precum Al. Philippide, Ștefan
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]
-
măsură cochetăriile și temerile femeii, un scris delicat, de o sensibilitate aproape tactilă, vulnerabilă parcă prin implicare și prin dăruire. Recunosc că nu mă atrage ideea de a găsi neapărat neajunsurile acestei poezii. Cartea m-a furat și m-a emoționat (mai ales că sunt un fanatic al Cântării Cântărilor) destul cât să mă trezesc la final că nu am prea făcut notițe de lectură. Dacă o găsiți prin librării, încercați această carte acasă!
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]