31 matches
-
etice” (Stevenson, 1944). În mod evident, ceva nu este în regul]. Nu orice fapt poate fi considerat un motiv care s] susțin] orice judecat]. Faptul trebuie s] fie relevant pentru aceea judecat], iar influență psihologic] nu este neap]rât relevant]. Emotivismul nu este de ajuns; mai avem nevoie de cel putin inc] un adaos pentru a contura o teorie care nu va oferi doar o justificare a leg]turii dintre judecată moral] și emoție, ci și o leg]tur] dintre moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și de alta a principalei diviziuni a teoriilor etice în teorii descriptiviste și nedescriptiviste (vezi mai sus). De aceea folosirea termenului „subiectivism” pentru ambele risc] mari confuzii. Nedescriptivismul poate fi și el subdivizat. Primele versiuni, în mare parte forme ale emotivismului, erau în mod esențial iraționaliste. Dup] respingerea p]rerii potrivit c]reia judec]țile morale sunt echivalente cu afirmații ale faptelor nemorale (naturalism) și a p]rerii c] acestea sunt sui-generis afirmații despre fapte morale perceptibile prin intuiție sau apel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
epitactic] sau prescriptiv] - Etică Nicomahica, 1143a 8) ar fi trebuit s]-i vindece de aceast] greșeal]. Originea prescriptivismului st] în realizarea faptului c] aceast] premis] este fals]. S-a admis la modul general c] exist] ceva nesatisf]c]tor în ceea ce privește emotivismul. Cei ademeniți de premisa fals] mai sus menționat] au reacționat revenind la o form] a prescriptivismului. Prescriptiviștii, pe de alt] parte, au reacționat într-un mod mai pozitiv c]utând un fel de neprescriptivism care nu ar fi supus la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
criterii de evaluare în acest sens. Emoțiile intervin și facilitează procesele de luare a deciziilor. Pentru P. Charaudeau, emoțiile sînt intenționale în măsura în care ele se manifestă la un individ în legătură cu ceea ce acesta își imaginează și se înscriu totodată în problematica reprezentării. Emotivismul lingvistic reprezintă capacitatea de a transmite prin cuvinte elemente de ordin psiho-afectiv, pe lîngă conținuturile conceptuale. Prin procesul de codare, individul transmite emoții în actul de comunicare la nivel suprasegmental (înălțimea tonului, intensitatea vocii, ritmul vorbirii), lexical (cuvinte marcate emoțional
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
esteticii, rolul ei fiind acela de a determina natura artei prin intermediul unei definiții a artei, care ar consta în enunțarea proprietăților necesare și suficiente a ceea ce este definit. Ca urmare, toate marile teorii ale artei, printre care enumeră formalismul, voluntarismul, emotivismul, intelectualismul, intuiționismul și organicismul, ar converge în tentativa lor de a enunța proprietățile determinante ale artei. Punând problema condițiilor de posibilitate ale definiririi artei, Weitz lansează teza potrivit căreia teoria estetică ar fi eronată în principiu, deoarece ar interpreta radical
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
rândul lui, Callicott devine subiect al cercetării critice în Gary E. Varner, In Nature Interest's? Interests, Animal Rights, and Environmental Ethics, Oxford University Press, New York, Oxford, 1998. 194 Merită făcută observația că deși Hume și Smith adoptă programatic un emotivism individualist, ei fac unele referiri și la comunitate ca întreg. Astfel, Hume menționează "interesul societății" și "fericirea societății", iar Smith se referă la relația dintre starea societății ca întreg și aceea a individului. Și Darwin va adopta acest mod de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]