31 matches
-
putut s] explice dezacordul moral deoarece, odat] ce a interpretat judec]țile morale ca fiind declarații despre atitudini, dezacordul a disp]rut. Emotivismul a reprezentat, f]r] îndoial], un progres fâț] de subiectivismul simplu. Ins] povestea nu ia sfârșit aici. Emotivismul s-a confruntat cu problemele sale, care au fost destul de serioase, astfel încât majoritatea filosofilor resping teoria. Una dintre problemele principale a fost c] emotivismul nu a putut s] justifice locul rațiunii în etic]. O judecat] moral] - sau orice fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reprezentat, f]r] îndoial], un progres fâț] de subiectivismul simplu. Ins] povestea nu ia sfârșit aici. Emotivismul s-a confruntat cu problemele sale, care au fost destul de serioase, astfel încât majoritatea filosofilor resping teoria. Una dintre problemele principale a fost c] emotivismul nu a putut s] justifice locul rațiunii în etic]. O judecat] moral] - sau orice fel de judecat] de valoare - trebuie s] fie susținut] de motivele potrivite. Dac] cineva îți spune c] o anumit] acțiune ar fi greșit], ai putea întreba
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu realizeaz] o judecat] moral]. De aceea, orice teorie adecvat] cu privire la natură judec]ții morale ar trebui s] poat] oferi o justificare a leg]turii dintre judec]țile morale și rațiunile care le susțin. Or, tocmai în această const] ezitarea emotivismului. Ce poate s] spun] un emotivist despre motive? Amintiți-v] c], pentru emotivist, judecată moral] este în primul rând un mijloc verbal prin care încearc] s] influențeze atitudinile și comportamentul oamenilor. În mod firesc, rezult] c] motivele sunt orice considerații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etice” (Stevenson, 1944). În mod evident, ceva nu este în regul]. Nu orice fapt poate fi considerat un motiv care s] susțin] orice judecat]. Faptul trebuie s] fie relevant pentru aceea judecat], iar influență psihologic] nu este neap]rât relevant]. Emotivismul nu este de ajuns; mai avem nevoie de cel putin inc] un adaos pentru a contura o teorie care nu va oferi doar o justificare a leg]turii dintre judecată moral] și emoție, ci și o leg]tur] dintre moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și de alta a principalei diviziuni a teoriilor etice în teorii descriptiviste și nedescriptiviste (vezi mai sus). De aceea folosirea termenului „subiectivism” pentru ambele risc] mari confuzii. Nedescriptivismul poate fi și el subdivizat. Primele versiuni, în mare parte forme ale emotivismului, erau în mod esențial iraționaliste. Dup] respingerea p]rerii potrivit c]reia judec]țile morale sunt echivalente cu afirmații ale faptelor nemorale (naturalism) și a p]rerii c] acestea sunt sui-generis afirmații despre fapte morale perceptibile prin intuiție sau apel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
epitactic] sau prescriptiv] - Etică Nicomahica, 1143a 8) ar fi trebuit s]-i vindece de aceast] greșeal]. Originea prescriptivismului st] în realizarea faptului c] aceast] premis] este fals]. S-a admis la modul general c] exist] ceva nesatisf]c]tor în ceea ce privește emotivismul. Cei ademeniți de premisa fals] mai sus menționat] au reacționat revenind la o form] a prescriptivismului. Prescriptiviștii, pe de alt] parte, au reacționat într-un mod mai pozitiv c]utând un fel de neprescriptivism care nu ar fi supus la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]