611 matches
-
școlare, în contextul în care, covârșitoarea majoritate a românilor (peste 80%), erau neștiutori de carte. În perioada ministeriatului său (1922-1926), au fost construite nu numai școli gimnaziale, ci și școli normale, care să pregătească învățători. A fost o perioadă de emulație culturală, guvernarea liberală a lui Ion I. C.(Ionel) Brătianu încercând să mai recupereze din handicapul temporal în care se găsea societatea românească. În cursul anului 1938, s-a mai construit încă o sală mare de clasă, pentru ca în anul următor
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
altminteri seara ar fi fost considerată neizbutită. Acolo, la un cataif, o savarină, un ecler sau un doboș se comenta cu însuflețire spectacolul abia terminat, luându-se avântat partea nedreptățiților și ,înfierându-se racilele" nesimțiților, păcătoșilor și ticăloșilor, într-o emulație căreia nu-i punea punct decât ora înaintată și bosumflarea tot mai vizibilă a personalului de serviciu care trebuia să și șteargă pe jos înainte de închidere. Așadar, cu cățel cu purcel, familia se întorcea teleap-teleap acasă, unde la începutul anilor
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
1976; Discursuri, ediție îngrijită de Ștefan Manciulea și Ion Buzași, cu prefața acestuia din urmă, 1984. O antologie reprezentativă realizează Ion Buzași în 1999 în volumul Pagini literare, apărut la Editura Minerva. După cum se vede, din 1970 încoace a existat emulație în jurul operei lui Timotei Cipariu, dacă mai punem la socoteală și cărțile care i-au fost consacrate în mod special de către Jozsef Hajos (1987), Valeriu Nițu și Traian Vedinaș, în colaborare (1988) și Mircea Popa (1993). E un bilanț bibliografic
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
Și-a organizat țara tot așa cum a făcut neamțul rînduială într-un colț de est. A introdus, bunăoară, moneda Kanci, într-o economie, vă dați seama, de sictir. Mai apoi, după cîteva scene proto-urmuziene, în frizerie, sau în capitole numite Emulații ori Elogiul omului uscat, Arghezi începe să-și pună poeziile pe proză (sau invers...), pasionîndu-se, ca de-obicei, după tipuri de estropiați. Amestecă, retușor de rebuturi în parte grațioase, anatomia transpirată cu delicateți de vers. Despre niște fire de păr
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
speriat la gîndul că în Casa Lovinescu se petrec lucruri a căror natură reprobabilă a început să dea de gîndit. În realitate, citind articolul, se vede prea bine că autorul nu are decît lucruri bune de spus despre atmoasfera de emulație culturală din incinta Casei Lovinescu. Și atunci de ce nevoia de a atrage atenția cititorului printr-o tactică inversă a titlurilor ambigue? Se pare că tocmai din simplul motiv, acela de a atrage atenția. Cum procedeul, atît de ieftin și de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
în stăpînirea căruia se află această lume sau despre puterea lui Iisus Hristos. Mai toate conțin citate din Biblie sau fac trimitere explicită la secvențe, parabole sau episoade biblice. Fiind apologetic prin chiar natura lui, textul este totodată misionar prin emulația creștină pe care pesemne că o stîrnea în mintea credincioșilor. Și este cît se poate de probabil ca Fiziologul latin să facă parte din acele texte menite a creștina cultura păgînă de sorginte grecească. Așadar creștinarea se făcea prin preluarea
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
în interiorul câmpului postmodern a tendințelor de "resuscitare" a stării (neo)-avangardiste prin orientările New Simplicity (Die neue Einfachheit, Hans-Jürgen Bose, Wolfgang Rihm, Manfred Trojahn ș.a.), ca replică apărând orientarea New Complexity (Michael Finissy, Brian Ferneyhough ș.a.), în calitatea lor de emulație postmodernă a relației antinomice între principiile complexității (principiul stocastic la Xenakis sau muzică lui Morton Feldman) și simplicității (Cage, Kagel sau Stockhausen) în cadrul ultimei avangarde. Generalizarea procedeului de pastișa și a tehnicii de collage că proceduri legitime de operare cu
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
în lupta pentru succesul comercial. Progresul tehnologic tot mai avansat în materie de hardware și software (echipament electronic de mixaj și generare timbrala, compoziția "computerizată", expansiunea genurilor muzicii electronice - albume de muzică electronică experimentală - Aphex Twin, Chemical Brothers, Amon Tobin, emulații minimaliste precum genul muzicii drum'n'base sau dubstep) permite operarea cu grefe stilistice și crearea imaginii de "palimpsest" muzical prin paletă tot mai diversificata în materie de sinteză. Generalizarea metisajului între muzică electronică, principiul minimalist-repetitiv și genurile muzicii comerciale
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Istoria lui (în fapt, interzisă!) ne oferea scară de valori pentru o literatura care, ea însăși, ieșea acum treptat din ceață groasă a proletcultismului. Profesorul onorific de la facultate umplea amfiteatrul cu verbul lui original, cu știința lui de a stîrni emulație, cu extravagantele și snobismele lui care ne aduceau în pragul revoluției intelectuale. Nu auzisem nimic asemănător de la nimeni. Acest lucru nu trebuie uitat. Îi sorbeam fiecare cuvînt. Cu toții, cînd am început să scriem, i-am copiat pînă și ticurile. Nu
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
interese punctual determinate. Cât de mulți instrumentiști, cântăreți, pedagogi, autori, critici se vor supără rău pentru abaterea mea - teoretică - de la regulă "binelui necesar", regula unanim acceptată! E adevărat. Concursurile internaționale ne-au dat mari satisfacții; e adevărat, au determinat o emulație pozitivă ca rezultat al globalizării care curge pe toate canalele vieții. A fost impus un alt tip de impresariat muzical (citiți: verificare - învestitură). Ele constituie însă și o presiune din ce in ce mai activă greu de evitat. Împotrivirea devine o aventură donquijotesca. Cum
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
inca un semnal că astăzi nivelul mondial al interpretării muzicale nu mai permite afirmări spectaculoase mai târziu de ceea ce numim adolescență. Cei ce vor face bună treaba solistica se arătă devreme. Este și acesta unul din rezultatele de necontestat ale emulației induse de Concursurile internaționale. Tot la această categorie (C.), dar la flaut, am gasit la Mihaela Zamfir (Premiul I) o muzicalitate seducătoare susținută de un riguros ansamblu de oportunități virtuoze. Pe de altă parte, la vârstele foarte mici, sunt de
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
teatru de mare succes ("...au pus cătușe florilor" de Fernando Arrabal și La țigănci de Mircea Eliade). A reușit, totodată, să-i farmece pe mii de cititori cu un mod nemaiîntâlnit de a scrie poezie în limba română, să provoace emulație în mediile literare pe care le frecventa și să facă (încă o dată) din banalul nume Popescu un nume cunoscut. Moartea sa neașteptată nu numai că i-a întristat pe iubitorii de poezie, dar i-a lăsat dezorientați: poetul își trăise
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
de a găzdui și azi rubrica sa, Prepeleac). Vasile Alecsandri, Mihail Sadoveanu, Mateiu I. Caragiale fac parte din ascendența literară a lui Constantin Țoiu, iar Ștefan Bănulescu, Radu Petrescu, George Bălăiță - dintre cei cu care el s-a aflat în emulație. Ceea ce-l distinge pe Constantin Țoiu chiar și printre contemporanii cu care seamănă este un stil boieresc în practicarea literaturii. Nu este vorba numai de estetism, rafinament, voluptate a digresiunii, ci și de o ținută de la care prozatorul nu abdică
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
istoric n-a fost deloc constant în gîndirea critică a ultimelor decenii. Afirmăm în articolul meu de săptămîna trecută că felul în care G. Călinescu a modificat conceptul de istorie literară, în pragul războiului, n-a condus automat la o emulație a ideilor și metodelor în domeniu. Din contră: o oarecare criză a caracterizat cercetarea istorico-literară postbelică. Lăsînd la o parte cauzele pur politice (între care manipularea istoriei de către regimul comunist trebuie socotita esențială), ar fi de spus și că însuși
Spre o nouă istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18033_a_19358]
-
Paradis (Ed. Cartea Românească, 1977). La numai douăzeci și ceva de ani (s-a născut la 4 februarie 1954, la Buzău) cunoștea orientările de ultimă oră din poezia engleză și americană și se situa cu dezinvoltura într-un raport de emulație cu poeții români la modă. În plus, în cercurile pe care le frecvență era întotdeauna o apariție spectaculoasă, un triumf al feminității, cum românii mai aveau ocazia să vadă numai în filmele occidentale, cu piscine și palmieri. Surprinzător și lăudabil
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
mai persistente erori ale criticii noastre este suprapunerea acestor două mituri ale vremii. Până la apariția Dreptului la timp, eroarea a fost profitabilă pentru lirica stănesciană, căci ea ăntretinea confuzia asupra adevăratelor intenții ale seraficului poet. Cartea va stârni o extraordinară emulație printre tinerii scriitori, adevărații critici și an mulțimea cititorilor. Ea inaugurează o altă vârstă a poeziei românești postbelice, liberă de orice prejudecată și ideologie. Cu acest titlu paradoxal, Dreptul la timp este cartea unei experiențe originare a timpului și ea
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
mărește considerabil, tocmai prin faptul că fiecare grupă își stabilește (conform indicațiilor profesorului) un plan de acționare și se autoconduce. Problemele de ordine, disciplină sunt rezolvate în mod corespunzător la nivel de grupă. Demn de remarcat este și spiritul de emulație care se instalează în grupă, interesul și dorința mai mare a elevilor de a reuși. Caracterul ludic și competițional al acestei discipline de învățământ îi apropie pe elevi, îi face parteneri de joc și de întrecere. La jocurile sportive, echipele
STUDIU PRIVIND EFICIENȚA TRATĂRII DIFERENȚIATE A ELEVILOR DE CLASA A X- A ÎN LECȚIA DE EDUCAȚIE FIZICĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Virgil Tudor , Alexandru Avram () [Corola-journal/Journalistic/247_a_536]
-
mărește considerabil, tocmai prin faptul că fiecare grupă își stabilește (conform indicțiilor profesorului) un plan de acționare și se autoconduce. Problemele de ordine, disciplină sunt rezolvate în mod corespunzător la nivel de grupă. Demn de remarcat este și spiritul de emulație care se instalează în grupă, interesul și dorința mai mare a elevilor de a reuși. În partea finală a experimentului elevii au susținut (lunile mai-iunie) o a doua testare, folosind aceleași probe de la testarea inițială din septembrie/octombrie. 5. Analiza
STUDIU PRIVIND EFICIENȚA TRATĂRII DIFERENȚIATE A ELEVILOR DE CLASA A X- A ÎN LECȚIA DE EDUCAȚIE FIZICĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Virgil Tudor , Alexandru Avram () [Corola-journal/Journalistic/247_a_536]
-
ni-l dezvăluie pe George Baciu surprinzător de pesimistă: „Ea nu ia Stănești) mi-a stârnit curiozitatea și suferind de boala poeziei, ca efect al ființă decât în copiii nenăscuți și în m-a determinat să studiez cu mai unei emulații de care suferea și rostul lucrurilor împlinite”(p.6). multă atenție didactică „mirifica „blândul Luceafăr”, când se lansa pe Speranța însă nu moare niciodată, zidire”, construită pe trei cicluri bolta creației: „Și de-aceea beau poetul îndemnând la „cuminecarea” GEORGE
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
cineva: „Dispariția unui om de mare calibru provoacă întotdeauna, în metabolismul comunității sale, o ruptură de continuitate. Se pune întrebarea cine va fi capabil să administreze această ruptură. Căci prestigiul n-a fost - în cazul domnului Coposu - doar născător de emulație. A fost și născător de vid.” De asemenea, sub titlul Politică și onoare, există și un Dosar Corneliu Coposu, coordonat de Andrei Manolescu, unde sunt prezenți cu texte și opinii Elena Ștefoi, Marius Ghilezan, Tudor Călin Zarojanu, Ionuț Gherasim, Radu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2445_a_3770]
-
Un interval important pentru oamenii de teatru este acela pe care îl propune un festival. Atunci energiile se adună altfel, în mod teoretic, se trăiește în atmosfera excitantă a ficțiunii, a irealului, a nocturnului. Agitația celor implicați creează senzația unei emulații spirituale. De multe ori, reală. Oricîte acțiuni paralele, bogate și ofertante, se desfășoară într-un festival, axul este selecția spectacolelor. Ea este miza acestui interval, esența lui, ceea ce atrage, stîrnește discuții, polemici, invidii chiar, dar reprezintă starea mișcării teatrale la
Caragiale și teatrul contemporan (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15698_a_17023]
-
celui care țintește departe, cu clarviziunea constructorului care rostuiește temeiuri dintre cele mai importante. Iancsi a dat consistență, a dat identitate lumii jazzului bucureștean începând cu anii '60. A descoperit și a format, a lansat talente tinere, a creat o emulație a acestora, a descoperit-o și a lansat-o pe Aura Urziceanu, a orientat gustul unui public avid de a cunoaște și altceva decât directivele culturnicilor ideologiei totalitare. Jazz-ul constituia pentru el o veritabilă insulă a libertății; prin jazz
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
Dărăscu, pînă la Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi și Nicolae Titulescu, cel din urmă un apropiat al lui Stoenescu încă din primii ani de copilărie, dar și dintr-o lume privilegiată social și la adăpost de orice problemă economică. În consecință, emulația intelectuală, nonșalanța și o bună stăpînire a codurilor aristocratice, dublate de o anumită detașare pe care i-o permitea spațiul său economic securizat, sînt elementele-cadru ale personalității sale artistice și morale. Însă înaintea acestora, hotărîtoare sînt înzestrarea sa nativă, conștiința
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16178_a_17503]
-
pe care de fapt, credința și viața creștină i-a civilizat. În interior, misiunea se îndreaptă a e predicatorială și scrisă de înalt nivel, care exercită și astăzi o deosebită atracție 47. Părinții, uneori luptători din fire, într-o continuă emulație admirabilă cu ei înșiși, împintenind râvna celor buni spre o epectază a binelui, deveneau mari luptători în numele frumosului, adevărului, binelui și dreptății prin misiunea lor care era aceea de a determina lumea la biruirea răului, la o operă de purificare
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
a omu or două literat m cultura păgână garantându-i în interio lui răscumpărat 61. Cunoscători desăvârșiți ai culturii păgâne, ei citează din literatura elenă. Mai mult decât atât: grație evoluției de câteva secole a literaturii creștine, grație imitației și emulației față de cea profană, dar mai ales grație propriului lor geniu, Sfinții Părinți ai secolului al IV-lea au creat o literatură clasică în stare să înfrunte mileniile și să satisfacă spiritele cele mai alese. Din contactul cel uri a ieșit
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]