248 matches
-
Beaumarchais sau Goldoni, si bietul Gheorghe Șincai, cel care își purta Hronica românilor și a mai multor neamuri în straița"? În realitate, această încercare de a îngloba Școală Ardeleana iluminismului nu purcede dintr-o exagerată feblețe pentru Voltaire, Rousseau sau enciclopediști, cu toate ca materialismul, fie și "mecanicist", al ultimilor formă o apetisanta "trufanda ideologică pentru dirijorii propagandei totalitare". Ni se oferă o explicație, care-i implică și pe Spinii... cu barbă ai ierarhiei noastre ortodoxe, intolerante cu greco-catolicii. Dacă s-ar recunoaște
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
nu este altceva decît mișcarea vie de solidaritate și de implicare mutuală a formării de sens și a sedimentelor sensului originar". Căderea în Istorie s-a produs de-a lungul Secolelor al XVIII-XIX și XX-lea, începînd cu "Secolul Luminilor" (Enciclopediștii, Rousseau și Voltaire), Revoluția Franceză, Hegel, Marx și Nietzsche ("Dumnezeu a murit!") și a continuat pînă la Blumenberg și toți filosofii care au pledat pentru secularizare, laicizare și "izgonirea din religios", semnficație, sens și sacru. Transcendența a fost înlocuită de
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
dezinhibată de tratare a unui material care a fost procesat în numeroase rânduri, putând, de aceea, să dea impresia că nu va permite descoperirea unor sensuri sau măcar nuanțe noi. Acest obstacol a fost surmontat de către autor prin spiritul său enciclopedist, care i-a permis închegarea unei viziuni panartistice și cu adevărat mondializate în care să încadreze opera lui Fitzgerald. Este îmbucurător faptul că primul studiu monografic românesc al operei lui F. Scott Fitzgerald oferă atâtea puncte de vedere inedite față de
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
vorbele se voiau un elogiu adus intelectualului pornind de la îndeletnicire cât se poate de ne-intelectuală (legam cu sfoară, obținând o rețea protectoare solidă, un colet), cred, dimpotrivă, că diviziunea muncii e necesară. Nu dau doi bani pe așa-numiții „enciclopediști”, pe indivizii specialiști în orice și în nimic. Îi privesc ca pe niște monștri pe cei care, în emisiunile de tipul „Vrei să fii milionar?”, răspund pe nerăsuflate și corect într-o mulțime de domenii. Cred în specializare, dar nu
Ce meserie n-ați putea practica? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2629_a_3954]
-
consultat-o și Cornel Ungureanu), lui Gaster i s-a făcut „o strălucită primire. În gară, a fost primit de: I. Nistor, rectorul universității, și de profesorii universitari Marmeliuc și Procopovici. Instituțiile publice au arborat drapele”. După dispariția poliglotului și enciclopedistului, Nicolae Iorga, care îl avusese ca oaspete la Vălenii de Munte, scria în revista „Neamul românesc”, din 11 martie 1939: „Cu dr. Gaster, mort în primăvara aceasta, când ajunsese la mijlocul celui de-al 83-lea an de viață, se stinge
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
și istoric care păstra corespondența Ambasadei Române din Lisabona până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Participa la dezbaterile de aici și preotul. Dr. Nicolae Dima, realizator de emisiuni și corespondent la Radio Vocea Amercii sau John Halmaghi, un enciclopedist, și Claudiu Matase. Despre fiecare dintre acești s-ar putea vorbi îndelung. Aici a fost găzduit vreo 2 ani sculptorul Nicăpetre, considerat a fi un Brâncuși al românilor americani. Brăileanul Nicăpetre a realizat statuile Rotondei Scriitorilor Români în exil, care
INTERVIU CU DOMNUL DUMITRU RĂCHITAN, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI CULTURALE ROMÂNE DIN HAMILTON, CANADA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380136_a_381465]
-
Christian Bonrepas a amintit, de pildă, că până în secolul luminilor au făcut oficiu de cultură generală umanitățile, întemeiate pe cunoașterea literaturii și a limbilor greacă și latină. După Revoluția franceză, ele au fost acuzate că făcea jocul Fostului Regim. Influența Enciclopediștilor a favorizat introducerea noțiunilor de știință și tehnologie. În timpul celei de-a Treia Republici dezbaterea a luat o nouă întorsătură prin sublinierea rolului pe care educația trebuie să-l joace în trecerea de la tinerețe la maturitate. Iar mai aproape de noi
Cultura generală - ce se întâmplă cu ea? by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7189_a_8514]
-
ce telefon ai? Atîția oameni penibili, împînziți pe micile ecrane, ne duc spre convingerea că sîntem un popor cam cu prea mulți proști. Dacă în zilele noastre cineva mare tușește, ca să nu spun o grosolănie, se adună moderatorul cu cîțiva "enciclopediști" și despică tușitul în patru. De ce credeți că a tușit, domnule savant nr. 1? Eu mai întîi voi analiza contextul în care s-a tușit... A tușit că-i măgar, dom'le, intervine savantul nr. 2. Nu cred. N-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
nu pot să accept bădăranul cultivat (cum mai găsești chiar la această pagină!) și bădăranul bogat. La omul cultivat bădărănia este îmbrăcată (după mintea lor!) în cele mai parșive mitocănii care se vor "spirituale", pe un piedestal construit de un enciclopedist. La omul bogat bădărănia este stimulată de "ban", element care îi asigură accesul chiar și în elita spirituală. Acest tip de bădăran este convins că cei care "îi mănîncă din palmă" sînt pe locul doi într-o competiție de agerime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
moment doar unele idei: și-a avut începutul în secolul al XVII-lea în Anglia cu freethinkers, care nu voiau să se supună dogmelor religioase, și s-a orientat spre ateism în secolul al XVIII-lea prin libres penseurs și enciclopediștii francezi. În secolul al XIX-lea și în Germania numărul acelor Freigeister sau Freidenker, spiritele libere și gânditori liberii, crescuse în mod considerabil: pe de o parte, în interiorul burgheziei liberale ca efect al materialismului științelor naturale; pe de altă parte
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
acest cuvânt care se repetă de mii de ori în paginile tuturor ziarelor, e un pseudonim eufemic, sub care se camuflează o dureroasă realitate, al căruia nume perfect potrivit ar fi acela de mârlano-pehlivanocratie.“ Un moment semnificativ din activitatea ilustrului enciclopedist și comparatist român Alexandra Cioranescu ni-1 relevă scrisoarea pe care i-a adresat-o savantului Emil Panaitescu, pe atunci directorul Academiei Române din Romă, la 9 iulie 1936. În tinerețe, bucurându-se de o bursă de studii în Franfa, la
Documente literare by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7601_a_8926]
-
Ediția Chivu-Pavel ne oferă toate argumentele necesare lărgirii canonului literar și cultural cu care operăm, în școală și în facultate, ca și în spațiul public. Chiar și cu întârziere de două secole, Ion Budai- Deleanu trebuie integrat seriei noastre de enciclopediști, între Cantemir și Hasdeu, ca și valorilor de primă mărime ale literaturii noastre.
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
trimitere la pasaje din prima parte a Amintirilor din copilărie, consolidând astfel o referință, un patent, un brand l-am numi azi (Creangă - Rabelais-ul românilor) la care Iorga ținea mult, ca la o revelație. În lucrările următoare, intenția vădită a enciclopedistului cărturar este să-l decupleze pe Creangă de "Junimea", ai cărei membri nu l-au înțeles cum se cuvine și nici nu l-au promovat așa cum merita, considerându-l un măscărici bun de glume deocheate, ceea ce constituie desigur o exagerare
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
Notează vise, redactează scrisori de-o politețe astăzi stranie, dă telefoane acasă fiului, Ion, călătorește în virtutea unui destul de precar simț al orientării, face fotografii, comandă cărți speciale de bucate, mai precis de conduită culinară, și așa mai departe. Pentru un enciclopedist al exilului, e destul de ciudat ca într-un astfel de jurnal să nu se regăsească în nici un fel tema expatrierii. Nici măcar întrebările insistente ale cunoscuților nu reușesc să-i stârnească atari preocupări: „După prânz, la ora 14.30, în vizită
Gemütlich by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6118_a_7443]
-
ludică. Circumspecția, blazarea, decepția se înveșmîntă în maniera subtilă a bunei dispoziții ironice. S-a afirmat că Budai-Deleanu ar fi un „democrat prin convingere și necesitate” (Ovidiu Pecican), că acesta „apără egalitatea naturală a oamenilor ca un discipol fidel al enciclopediștilor” (Paul Cornea). Fără a nega unele infiltrații iluministe în meditația scriitorului, să subliniem faptul că dezbaterile taberei țigănești asupra formei optime de guvernămînt (cînturile X și XI) sfîrșesc în coadă de pește. Întrucît, după cum se specifică, „toată povestea e numai
Țiganiada renovata by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5770_a_7095]
-
aprofundarea filosofica a înțelesurilor, ele nefiind interesate cu adevarat de acel efect imediat și superficial asupra receptorului pe care il întâlnim la multe din operele recente. M-a convins din nou de acest adevăr recentă lucrare a unuia dintre adevărații enciclopediști români, George Popa1. Recentă lucrare de eminescologie a Profesorului George Popa, Luceafărul. Treptele spiritului hype rionic 2, are meritul de a readuce în discuție una dintre neprețuitele sale problematici, asupra căreia a stăruit vreme de-o viață, operă emines ciană
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
hotărât că mai poate fi un Ion Barbu, ziarist și scriitor din Râmnicul Olteniei de sub munte, unde s-au născut mulți și mari creatori. De la început, lui Ioan Barbu i-a plăcut să fie ctitor și polivalent. Aflat în categoria enciclopediștilor renascentiști, Nenea (cum îi spun prietenii) și-a mai descoperit un „talent” cu care să ne surprindă, acela de organizator de manifestări omagiale la împlinirea vârstei de 75 de ani. Dacă a chemat atâta lume, dacă a pus atâtea personalități
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
originalității depline : ,Iară mie unuia îmi place mai ales a mă îndruma pe căi nebătute". Născut la Cristeștii Hotinului la o dată controversată (26 februarie 1838 după mitrica bisericii și 16 februarie 1836 după propria-i mărturisire), Hasdeu împărtășește soarta tuturor enciclopediștilor pe linia Cantemir - Heliade : imposibilitatea de a fi asimilați total de cultura căreia ei singuri i-au cercetat pe viu diversele valențe, fără complexul proporțiilor mici, inerente originii și limbii. Chiar dacă după Hasdeu se păstrează mai multe șantiere și schele
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10838_a_12163]
-
și iubitorii de teatru din România. Trandafirii galbeni semnifică prietenie sinceră, fericire și dragoste platonica - fie că așa să fie... pe vecie! Toți cei care o cunosc cu adevărat pe Mihaela o iubesc și o apreciază. Marele actor, filosof, moralist, enciclopedist (nici nu știu cum să-l descriu mai bine - poate că într-un singur cuvânt - Geniu) Dan Puric, prezent la eveniment, a vorbit cu multă căldură și apreciere despre critică teatrală competența și creatoare a Mihaelei, om frumos și extrem de rar - aș
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Ca și cum ați fi avut niște adversari pe măsura ticăloșiei voastre! Edificat abia în aceste clipe, Cervina se apropie de Gilda. - Trebuie să le oferi cuvenitele lămuriri. Doar ești protectoarea animalelor, care are pregătit un discurs adecvat, în orice moment. Înlocuitorul enciclopedistului ambulant îl susținu pe înlocuitorul Primarului General. - Desigur, desigur! Namila își etala podoabele, pubiană și capilară, unite în dreptul ombilicului, sugerând că acolo se făcea joncțiunea între creier și clitoris, în vederea asaltului final. La un semn al ei, valul despuiatelor îngheță
Azilul canin by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/13348_a_14673]
-
la ochi. Drept care criticul adnotează marile scăderi ale marelui cărturar. Cum era de așteptat, d-sa dorește însă a-și disculpa clientul, reliefîndu-i și meritele indenegabile. Lucruri care totuși nu sînt în măsură a lumina suficient figura jenant întunecată a „enciclopedistului”, oricît am răsuci-o analitic. Și nu doar în relațiile sistematic alterate cu mai toți scriitorii contemporani ori precursori, stupefiant sortiți oprobriului, ci și în chiar structura propriei personalități productive, iremediabil destructurată. Marino „ajunge să-și recunoască tot mai limpede
Un iubitor al cumpănirii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2834_a_4159]
-
treilea, după ce - în context - se menționează că ex-ucenicul Prescure și-a petrecut ultimii cinci ani din viața pământeană la Mânăstirea Prislop, în apropierea mormântului duhovnicului său din tinerețe: Arsenie Boca și în duhul acestui mare cititor de suflete, umanist și enciclopedist, acum și în următoarea sută de ani încă prea puțin cunoscut: ,,Și, deși puhoi de lume s-a revărsat în ultimii ani la Prislop, , căci el întru tăcere petrecea și din chilia sa arar ieșea. Iosif (care este fratele părintelui
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
îndelete. Încet. Lent. Ca să aveți răgazul pătrunderii sensurilor ei. Apoi să o recitiți, din când în când... Numai așa veți înțelege duhul gândirii vizionare și trăirea duhovnicească a părintelui meu, Arsenie Boca, în egală măsură om de știință, cărturar... Un enciclopedist, nu doar un erudit... Vă veți convinge.”. Cu bonomie ortodoxă și cu iubire creștinească surâzătoare, abia ținută în frâu, am străbătut, apoi, împreună, curtea Mânăstirii Prislop. Ne-a condus la mormântul Sfântului Ardealului, Arsenie Boca, dându-ne, discret, sfielnic, sfaturile
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
induse de meseriași, ocupă, încă din antichitate, rolul de prim-balerină hipnotizantă. Lăudabile întrutotul, dăruirea, eforturile și harurile creatoare ale domnului Profesor Dorin N. Uritescu ne pun în fața mai multor evidențe: 1.Obsedat de modelele fascinante (strivitoare?) ale erudiților și enciclopediștilor români de talie europeană și mondială - precum Dimitrie Cantemir, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nicolae Iorga, Mircea Eliade -, Dl Uritescu răstoarnă datele ecuației, pare să renunțe la viziunea din perspectiva timpului și la aceea de ansamblu, pentru a se concentra (cu minuțiozitate
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
viață. * Născut în Königsberg, în 1862, Hilbert descindea dintr-o familie de meșteri curelari saxoni, stabiliți în jurul orașului Freiberg. Cea dintâi abatere, de la dreapta linie a unui aspru destin meșteșugăresc, o găsim în străbunicul său, Christian David, care era bărbier. Enciclopedist, ca toți membrii acestei bresle, după ce epuizează posibilitățile de bărbier și mamoș, Christian David se alătură, în calitate de chirurg, armatelor lui Frederic cel Mare, iar după încheierea păcii se fixează la Königsberg, unde dă naștere unei descendențe de doctori și juriști
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]