91 matches
-
de către celulele-beta. Sinteza acesteia cuprinde câteva etape: Insulina, ca și alte proteine secretorii, este sintetizată sub forma unui precursor, pre-pro-insulină.Segmentul N-terminal, pre, cu 23 aminoacizi, peptidul semnal hidrofob are rolul de a conduce polipeptidul născând în cisternele reticulului endoplasmatic unde este îndepărtat. Proinsulina, polipeptid cu 86 resturi aminoacidice, cuprinde lanțurile A și B ale moleculei virtuale de insulină legate prin punți disulfurice. Capătul N-terminal al lanțului A este legat de capătul C-terminal al lanțului B prin intermediul unui
Insulină () [Corola-website/Science/307326_a_308655]
-
aminoacidice, cuprinde lanțurile A și B ale moleculei virtuale de insulină legate prin punți disulfurice. Capătul N-terminal al lanțului A este legat de capătul C-terminal al lanțului B prin intermediul unui peptid de legătură. Proinsulina este transportată din reticulul endoplasmatic în aparatul Golgi unde este transformată în insulină. Prelucrarea proinsulinei are loc sub acțiunea unei endopeptidaze care rupe două legături peptidice flancate de resturi aminoacidice bazice.Rezultă trei fragmente asupra cărora acționează o carboxipeptidază care detașează resturile de arginină și
Insulină () [Corola-website/Science/307326_a_308655]
-
anucleate atunci când devin mature. Acestea au nuclee în timpul fazelor timpurii ale eritropoiezei, dar le pierd pe parcursul dezvoltării pentru a oferi mai mult spațiu hemoglobinei. La mamifere, eritrocitele pierd toate celelalte organite celulare, cum ar fi mitocondriile, aparatele Golgi și reticulul endoplasmatic. Deoarece nu au mitocondrii, eritrocitele nu utilizează oxigenul transportat; în schimb acestea produc ATP din glucoză prin glicoliza. Mai mult, celulele roșii din sânge nu au receptori de insulină și asimilarea glucozei nu este controlată de insulină. Din cauza lipsei de
Eritrocit () [Corola-website/Science/309943_a_311272]
-
catenei). Pe măsură ce ARN polimeraza se mișcă de-a lungul catenei de ADN, are loc sinteza ribonucleotidelor complementare (ARNm - ARN mesager). Acest ARN, după cum îi arată și numele, se poate deplasa și în alte părți ale celulei cum ar fi reticulul endoplasmatic sau citoplasma.. Are loc adiția unei grupări 5', grupare dinucleotidică care are rolul de a asigura stabilitatea ARN și de a-l transforma în ARN matur. O secvență de aminoacizi este grefată în poziția 3' terminală pentru protecție dar și
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
și pe uscat: pe sol și pietre, pe copaci etc. Corpul algelor (talul) poate fi unicelular, colonial sau pluricelular. Celula algelor este protejată de un perete din celuloză și pectină. În citoplasmă se află unul sau cîteva nuclee, mitocondrii, reticul endoplasmatic, vacuole, dictiozomi, cloroplaste (cromatofori). Cromatoforii pot avea formă de cupă, panglică, stea, spirală, numărul oscilând de la unul până la câteva sute. Corpul algelor pluricelulare nu este diferențiat în țesuturi și organe. În funcție de dispoziția celulelor, el poate fi filamentos sau lamelar. Cu
Alge () [Corola-website/Science/306824_a_308153]
-
ale izoniazidei, raportate la metabolizarea hepatică a acestui agent chimioterapeutic. Absorbita din circulația generală la nivelul capilarului sinusoid, prin polul vascular al hepatocitului, izoniazida este biotransformată în parenchimul hepatic prin activarea unor sisteme enzimatice specifice, care aparțin în principal reticulului endoplasmatic și mitocondriei. Biotransformarea medicamentului implică reacții enzimatice de acetilare (cu obținere de acetilizoniazidă), de hidroliza (cu obținere de acid izonicotinic), de conjugare (cu obținere de izonicotinil-glicină, izonicotinil-hidrazonă și urme de N-metil-izoniazidă). Se descrie și o heterogenitate genetică interindividuala privind activitatea
CRONOTERAPIA, O NOU? MODALITATE DE OPTIMIZARE A EFECTELOR IZONIAZIDEI by IRINA PINTILIE () [Corola-journal/Science/84122_a_85447]
-
lipidic determină o fluiditate diferită a celor două straturi lipidice. Explicația asimetriei în distribuția lipidelor membranare constă în procesul de biosinteză a lipidelor și se bazează pe mișcarea flip-flop a acestor molecule, care este catalizată de fosfatil-translocaza la nivelul reticulului endoplasmatic. În multe celule, distribuția asimetrică a lipidelor și a proteinelor conduce la delimitarea unor domenii specfice în membranele plasmatice. Astfel, membrana celulelor epiteliale este împarțită în două domenii distincte: apical și latero-bazal, ambele având un conițnut proteic și lipidic diferit
Membrană celulară () [Corola-website/Science/304449_a_305778]
-
vedere funcțional neuronul se împarte în trei regiuni: Neuronii au de obicei un singur nucleu mic, dispus central, care prezintă unul sau doi nucleoli. Aici este sintetizată o cantitate ridicată de ARN, iar cromatina este dispersată. Ribozomii sunt asociați reticulului endoplasmatic rugos și formează substanța tigroidă (corpusculii Nissl). Corpii Nissl se găsesc în corpul celular și în porțiunea inițială a dendritelor, dar niciodată în axon. Ei au rol în metabolismul neuronal. Reticulul endoplasmatic neted are rol în reglarea nivelului de ioni
Neuron () [Corola-website/Science/301524_a_302853]
-
iar cromatina este dispersată. Ribozomii sunt asociați reticulului endoplasmatic rugos și formează substanța tigroidă (corpusculii Nissl). Corpii Nissl se găsesc în corpul celular și în porțiunea inițială a dendritelor, dar niciodată în axon. Ei au rol în metabolismul neuronal. Reticulul endoplasmatic neted are rol în reglarea nivelului de ioni de calciu din neuron. Microfilamentele, neurofilamentele și microtubulii formează citoscheletul neuronului. Trebuie menționat că neurofilamentele (asociate formează neurofibrilele) au rol mecanic, de susținere și în conducerea influxului nervos. Mitocondriile se găsesc în
Neuron () [Corola-website/Science/301524_a_302853]
-
și a fost dezvoltată în colaborare cu colegii Philip Siekevitz, Lewis Greene, Colvin Redman, David Sabatini și Yutaka Tashiro; această abordare a dus la caracterizarea granulelor de zimogen și la descoperirea segregării produșilor de secreție în spațiul cisternelor din reticulul endoplasmatic (RE). Al doilea mod de abordare a utilizat în principal metode de radioautografie și a implicat experiențe pe animale 'intacte', cu secțiuni din pancreas. Acestea au fost efectuate în colaborare cu Lucien Caro și îndeosebi cu James Jamieson. Această serie
George Emil Palade () [Corola-website/Science/297374_a_298703]
-
una centrală bogată în granule-granulomerul (FIG 1.31). Membrana trombocitelor prezintă numeroase invaginații care se continuă cu un sistem canalicular deschis care servește preluării Ca2+ și eliberarea produșilor intracelulari. Există de asemenea un sistem tubular dens constituit dintr-un reticul endoplasmatic neted care nu comunică cu exteriorul dar se întrepătrunde cu sistemul canalicular deschis. Cele 2 sisteme tubulare constituie suportul reglării mișcărilor Ca2+ foarte importante pentru activarea trombocitelor. La suprafața trombocitelor există receptori specifici pentru diferite substanțe (colagen, ADP, serotonină, factorul
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
apoptoză se contractă de o manieră impresionantă, studiile de microscopie electronică evidențiind o citoplasmă extrem de condensată, dar cu organite celulare aparent normale. Nu au fost evidențiate leziuni specifice ale organitelor plasmatice, poate cu excepția creșterii de volum și a „bombării” reticulului endoplasmatic. Sinteza de proteine și de ARN scade dramatic, iar celula le degradează, dar corelația în timp dintre aceste evenimente și modificările morfologice nu este bine codificată. Locul unde se desfășoară evenimentele cele mai importante ale acestui program este nucleul. Acesta
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
apoptoză se contractă de o manieră impresionantă, studiile de microscopie electronică evidențiind o citoplasmă extrem de condensată, dar cu organite celulare aparent normale. Nu au fost evidențiate leziuni specifice ale organitelor plasmatice, poate cu excepția creșterii de volum și a „bombării” reticulului endoplasmatic. Sinteza de proteine și de ARN scade dramatic, iar celula le degradează, dar corelația în timp dintre aceste evenimente și modificările morfologice nu este bine codificată. Locul unde se desfășoară evenimentele cele mai importante ale acestui program este nucleul. Acesta
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
din butonul terminal. Veziculele au proprietatea de a concentra neurotransmițătorul, datorită unui dispozitiv membranar de pompaj prin schimb ionic (fig. 36). Fracția veziculară odată constituită este protejată de degradarea enzimatică de către peretele membranar. Constituenții membranei veziculare se formează în reticulul endoplasmatic, de unde trec apoi în diferite compartimente ale aparatului Golgi. Veziculele provenind din corpul celular migrează de-a lungul axonului, prin transport anterograd, încărcându-se cu substanță mediatoare. Ajunse în teritoriul presinaptic, are loc fuzionarea și încorporarea unor vezicule în membrana
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
receptorului colinergic nicotinic, cât și al receptorilor GABA (de tip A), glutamatului (de tip NMDA, AMPA, Kainat), glicinei și serotoninei (de tip 3). Cuplajul cu calciu se realizează cu ionii respectivi fie din mediul extern, fie din organitele intracelulare (reticul endoplasmatic, mitocondrii sau vezicule). Mobilizarea calciului este consecința depolarizării canalelor de calciu, voltaj-dependente sau a activării unuia din sistemele de transducție (proteina G via fosfolipaza C). Se știe că variațiile concentrației de calciu liber în celulă sunt fundamentale și că deplasarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cartilajul, glandele sero-mucoase și nodulii limfatici, iar epiteliul devine cubic, cu sau fără cili. Celulele caliciforme scad numeric și dispar spre porțiunile distale. Devin mai abundente celulele neciliate, proeminente în lumen, denumite celule Clara. Acestea au aparat Golgi și reticul endoplasmatic bine reprezentat și conțin numeroase granulații exocrine dense. Ele sunt implicate în elaborarea mucusului și surfactantului pulmonar. Unitatea funcțională a plămânului este acinul pulmonar, sau unitul respirator, format din structurile ce încep la nivelul bronhiolei respiratorii. La acest nivel, epiteliul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
schimburilor gazoase, prin adaptarea perfuziei la ventilație și, deci, pentru menținerea constantă a concentrației sanguine a gazelor respiratorii. Stimulii principali sunt O2 și H+. Celulele musculare netede din pereții vasculari au proprietățile morfologice generale ale musculaturii netede: dimensiuni reduse, reticul endoplasmatic puțin dezvoltat, capacitate mare de a sintetiza elastină, fibre elastice și colagen. Miozina are o activitate ATPazică scăzută, contracția fiind lentă, prelungită. Inervația adrenergică și colinergică se întâlnesc la toate speciile animale. Receptorii alfa sunt mai bine reprezentați ca cei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dezvoltă o infecție cronică activă, cu cicluri necroză-inflamație-regenerare, această replicare continuă a hepatocitelor realizând un context propice pentru acumularea și propagarea mutațiilor, cu instabilitate genomică consecutivă [175];un alt mecanism propus se bazează pe interacțiunile dintre virusul hepatitic și reticulul endoplasmatic care ar provoca stresul reticulului endoplasmatic și ar induce stresul oxidativ care stimulează căile de semnalizare ale creșterii și supraviețuirii, iar prin generarea de specii reactive (ROS) ar determina mutații și ar activa celulele stelate hepatice;s-a sugerat că
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
cicluri necroză-inflamație-regenerare, această replicare continuă a hepatocitelor realizând un context propice pentru acumularea și propagarea mutațiilor, cu instabilitate genomică consecutivă [175];un alt mecanism propus se bazează pe interacțiunile dintre virusul hepatitic și reticulul endoplasmatic care ar provoca stresul reticulului endoplasmatic și ar induce stresul oxidativ care stimulează căile de semnalizare ale creșterii și supraviețuirii, iar prin generarea de specii reactive (ROS) ar determina mutații și ar activa celulele stelate hepatice;s-a sugerat că VHB ar putea induce hepatocarcinogeneza și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
interacțiunilor dintre VHC și/sau proteinele virale și hepatocite în tumorigeneza hepatică. În acest sens au fost avansate următoarele explicații: VHC și/sau proteina virală core interacționează cu celulele dendritice, importante pentru activarea celulelor T;VHC poate cauza stresul reticulului endoplasmatic cu efecte procarcinogene asociate;procesul inflamator cronic asociat infecției persistente cu VHC determină ,,comutarea” activității TGF-β de la funcția de supresor tumoral la cea de promovare a fibrogenezei prin intermediul activării căii JNK/Smad3, ceea ce duce la accentuarea fibrozei hepatice și creșterii
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
A sau B (Trowsdale et al., 1980). Nivelul de expresie al moleculelor HLA de clasa I este foarte mare în cazul celulelor sistemului imun. În ceea ce privește biosinteza propriu-zisă, aceasta are loc la nivelul ribozomilor atașați pe fața citoplasmatică a cisternelor reticulului endoplasmatic rugos. Produsul primar de sinteză, atât pentru lanțul greu ? cât și pentru β2-microglobulină, prezintă o extensie semnal la capătul N-terminal (denumită peptid leader) care are rolul de a direcționa lanțurile polipeptidice nascente către suprafața luminală a reticulului endoplasmatic
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
endoplasmatic rugos. Produsul primar de sinteză, atât pentru lanțul greu ? cât și pentru β2-microglobulină, prezintă o extensie semnal la capătul N-terminal (denumită peptid leader) care are rolul de a direcționa lanțurile polipeptidice nascente către suprafața luminală a reticulului endoplasmatic (Ploegh et al., 1979; Klein și Sato, 2000). Glicozilarea lanțurilor polipeptidice are loc concomitent cu translația. După pătrunderea în reticulul endoplasmic, peptidul leader este degradat enzimatic și are loc cuplarea lanțului ? cu β2-microglobulina care este esențială pentru transportul moleculei
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
pacienții cu DZ tip 1 etc. În ceea ce privește biosinteza moleculelor de clasa a II-a, aceasta este oarecum asemănătoare cu cea a moleculelor de clasa I. Lanțurile ? și ?, pe măsura sintezei la nivelul ribozomilor de pe fața citoplasmatică a reticulului endoplasmatic, sunt inserate în canaliculele acestuia (spre fața luminală) prin intermediul segmentului de semnal N-terminal (peptidul leader). Ulterior are loc clivarea peptidului leader, glicozilarea lanțului aminoacidic și asocierea celor două lanțuri (? și ?). Asocierea celor două lanțuri este obligatorie pentru
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
obligatorie pentru expresia moleculei pe suprafața celulară (Owen et al., 1981), după cum este și legarea antigenului care va fi prezentat către limfocitele T helper. În cazul moleculelor de clasa a II-a, o particularitate o reprezintă asocierea acestora în interiorul reticulului endoplasmatic cu o moleculă de tip chaperone care a primit denumirea de „lanț invariabil” (invariable chain - Ii) (Klein și Sato, 2000; Nepom și Taurog, 2005). Acesta are rolul de a bloca preluarea de către moleculele HLA de clasa a II-a nascente
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
direcționa moleculele de clasa a II-a către compartimente citoplasmatice post-Golgi denumite endozomi. Astfel, asocierea moleculei HLA de clasa a II-a cu peptidul ce va fi prezentat la nivelul pungii de legare a antigenului nu are loc în reticulul endoplasmatic și nici în cisternele aparatului Golgi, ci după fuziunea veziculelor care conțin moleculele de clasa a II-a cu endozomii care furnizează peptidele exogene prelucrate enzimatic (Parham et al., 1999; Turley et al., 2000). 6.5. FUNCȚIA MOLECULELOR HLA Una
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]