92 matches
-
acestei tehnici este acela că, atunci când proba suferă o transformare fizică cum ar fi transformările de fază, mai mult (sau mai puțin), căldura va trebui să treacă prin probă, apoi să fie menținută la aceiași temperatură ca martorul. În funcție de proces, endoterm sau exoterm, o cantitate de căldură mai mare sau mai mică trece prin probă. Dacă o probă solidă se topește într-un lichid, va necesita o cantitate mai mare de căldură pentru a crește temperatura la același nivel cu cea
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
probă solidă se topește într-un lichid, va necesita o cantitate mai mare de căldură pentru a crește temperatura la același nivel cu cea a martorului. Aceasta se datorează absorbției căldurii de către probă, ceea se petrece în tranziția de fază endotermă din solid în lichid. De altfel, când proba suferă un proces exoterm (cristalizare) este necesară o cantitate de căldură mai mică pentru a crește temperatura probei. PROCEDEE DSC prin flux de căldură, flux energetic, flux termic (Heat Flux DSC) DSC
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
materialelor polimerice, furnizând informații referitoare la cristalinitate, conținutul de plastifiant, tratamente termice anterioare, etc. Polimerii amorfi prezintă o cristalizare exotermă, care poate fi analizată din punct de vedere cinetic în vederea stabilirii tratamentului termic necesar obținerii proprietăților dorite ale materialului. Topirea endotermă este o măsură a cristalinității, parametru care influențează în mod hotărâtor proprietățile mecanice ale polimerului. Temperatura la care începe descompunerea exotermă într-o atmosferă oxidantă este utilizată pentru studiul stabilității la oxidare în prezența/lipsa unor stabilizatori specifici. De asemenea
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
tranziția vitroasă (a) și topirea materialului la cca. 120șC (b) (fenomene puse în evidență prin DSC), curbele TG pun în evidență etapele inițiale a unei reacții exoterme de vulcanizare (c) care determină și o scădere a masei de 7%. Descompunerea endotermă a acestei rășini are loc, conform curbei TG, la cca. 430șC (d), valoare ce este folosită la calculul căldurii de vulcanizare. Calorimetrele cu scanare sunt echipamente în care proba este supusă unui program de modificare a temperaturii, cu evitarea variației
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
pot astfel măsura și analiza: entalpia, temperatura de tranziție vitroasă, temperatura de topire/solidificare, stabilitatea termică, stabilitatea la oxidare, puritatea materialului, transformări de fază sau polimorfice. Din curba DSC este posibilă nu numai caracterizarea unui proces ca fiind exoterm sau endoterm, ci și definirea tipurilor de tranziții implicate. În cadrul acestei metode de analiză, o probă din materialul de studiat, care mai întâi a fost curățată de impurități și cântărită, este introdusă în interiorul unui creuzet, care, la rândul său, este așezat în interiorul
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
m)/dt. Astfel, pe baza curbei de analiză calorimetrică (figura 17) și a datelor experimentale numerice rezultate, pot fi caracterizate modificările de fază și/sau poate fi determinată căldura specifică a materialului analizat. Dacă pe diagrama apar mai multe peak-uri, endoterme sau exoterme, acestea se raportează la peak-ul endoterm ce reprezintă topirea materialului probei, peak care este cunoscut. În cazul suprapunerii peakurilor, pentru a avea o bună rezoluție a acestora, experimentele ulterioare trebuie realizate în condiții în care sunt variate masa
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
calorimetrică (figura 17) și a datelor experimentale numerice rezultate, pot fi caracterizate modificările de fază și/sau poate fi determinată căldura specifică a materialului analizat. Dacă pe diagrama apar mai multe peak-uri, endoterme sau exoterme, acestea se raportează la peak-ul endoterm ce reprezintă topirea materialului probei, peak care este cunoscut. În cazul suprapunerii peakurilor, pentru a avea o bună rezoluție a acestora, experimentele ulterioare trebuie realizate în condiții în care sunt variate masa probei sau viteza de încălzire. Reproductibilitatea datelor obținute
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
în opoziție , iar temperaturile probei printr-un termocuplu în contact cu proba. Principiul de măsurare a temperaturilor în analiza termică diferențială este prezentat în schema de mai jos: Orice transformare de fază a probei , exotermă ( cu degajare de căldură) sau endotermă ( cu absorbție de căldură) care duce la încălzirea sau răcirea probei în raport cu etalonul , se poate pune în evidență prin apariția unei diferența de temperatură T între cele două creuzete . Termograma ( în-registrarea grafică T =f(TĂ) constituie o indicație asupra energiei
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
în monostrat, calculată pe baza modelului Langmuir (Bernardin Jr, 1985; Harry, 1989). În timpul adsorbției au loc anumite modificări structurale ale colorantului și adsorbentului. Procesul de adsorbție poate fi caracterizat prin parametrii termodinamici ΔG0, ΔH0, ΔS0. Valorile pozitive ΔH0 indică natura endotermă a adsorbției și posibilitatea adsorbției fizice. Dacă gradul de adsorbție crește cu creșterea temperaturii sistemului, aceasta indică posibilitatea chimiosorbției. Valorile pozitive ΔS° arată creșterea dezordinii la interfața adsorbent-soluție. În literatura de specialitate există un număr relativ restrâns de studii termodinamice
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
cele ale adsorbatului și deci ar trebui să crească odată ce temperatura crește. Aceasta se poate explica prin creșterea vitezei de difuzie a adsorbatului în pori. La temperaturi mai mari adsorbentul poate contribui la adsorbția colorantului, deoarece difuzia este un proces endoterm. Valoarea variației entalpiei standard de 0,212 kJ mol-1 indică faptul că adsorbția este un proces endoterm. Annadurai (2002) a constatat că adsorbția Basic Blue 9 pe chitosan crește cu temperatura. Cestari și al. (2005) au indicat că adsorbția unor
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
creșterea vitezei de difuzie a adsorbatului în pori. La temperaturi mai mari adsorbentul poate contribui la adsorbția colorantului, deoarece difuzia este un proces endoterm. Valoarea variației entalpiei standard de 0,212 kJ mol-1 indică faptul că adsorbția este un proces endoterm. Annadurai (2002) a constatat că adsorbția Basic Blue 9 pe chitosan crește cu temperatura. Cestari și al. (2005) au indicat că adsorbția unor coloranți anionici este dependentă de temperatură. Cu cât este mai mare dimensiunea porilor, cu atât este mai
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Procesul este spontan și favorabil la concentrații mai mici de colorant. Valorile negative ale ΔG0 indică natura spontană a procesului de adsorbție a trei coloranți pe chitosan și chitosan grefat (Singh și al., 2009). Valorile pozitive ΔH0 indică un proces endoterm de adsorbție, deci implicarea unor legături chimice între colorant și adsorbent. Valoarea pozitivă ΔS0 arată dezordinea crescută la intefața solid-soluție în cursul fixării moleculelor de colorant la situsurile active ale adsorbentului. Deoarece procesul de adsorbție este endoterm, înseamnă că în
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
indică un proces endoterm de adsorbție, deci implicarea unor legături chimice între colorant și adsorbent. Valoarea pozitivă ΔS0 arată dezordinea crescută la intefața solid-soluție în cursul fixării moleculelor de colorant la situsurile active ale adsorbentului. Deoarece procesul de adsorbție este endoterm, înseamnă că în aceste condiții procesul devine spontan, datorită variației pozitive a entropiei. În Tabelul 3.6 sunt prezentate valorile parametrilor termodinamici în cazul adsorbției unor coloranți pe chitosan. 3.3.6. Mecanismul de adsorbție Mecanismul prin care moleculele de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
metilen capacitatea de adsorbție este 6,8 10-5 și 7,9 10-5 mol g-1 la 30, respectiv 50°C, iar pentru Rodamina B 2,1 10-5 și 2,8 10-5 mol g-1 la aceleași temperaturi, studiul termodinamic indicând un proces endoterm. Adsorbentul poate fi regenerat în procent de 60% prin calcinare și oxidare Fenton. Modificarea unui zeolit natural din Turcia (clinoptilolit) cu o amină cuaternară (bromură de hexadecil trimetil amoniu HTAB) a îmbunătățit capacitatea de reținere a materialului pentru o serie
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
în opoziție , iar temperaturile probei printr-un termocuplu în contact cu proba. Principiul de măsurare a temperaturilor în analiza termică diferențială este prezentat în schema de mai jos: Orice transformare de fază a probei , exotermă ( cu degajare de căldură) sau endotermă ( cu absorbție de căldură) care duce la încălzirea sau răcirea probei în raport cu etalonul , se poate pune în evidență prin apariția unei diferența de temperatură T între cele două creuzete . Termograma ( în-registrarea grafică T =f(TĂ) constituie o indicație asupra energiei
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
vibrație, de rotație, energie cinetică și potențială a electronilor. Se produce o variație a energiei interne a unui sistem atunci când acesta primește sau cedează căldură sau lucru mecanic. Prin convenție, căldura Q sau lucrul mecanic W acceptate de sistem (proces endoterm) se notează cu (+) iar căldura și lucrul mecanic cedate sau produse de sistem (proces exoterm), se notează cu (-). Orice stare a unui sistem este caracterizată printr-o energie E, iar orice variație a unui sistem, deci orice proces, prin diferența
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Dacă sistemul este format dintr-o singură substanță, ∆H=H2 H1. Dacă sistemul este compus din mai multe substanțe, ∆H = ΣHproduși ΣHreactanți. Într-un sistem ce evoluează exoterm, deci pierde sau produce căldură, ∆H < 0. Dacă sistemul absoarbe căldură (proces endoterm), ∆H > 0. Deoarece reprezintă un conținut caloric, entalpia se măsoară în calorii (cal/mol sau kcal/mol). 33 2.2.1. Aplicații ale principiului I al termodinamicii Aceste aplicații fac obiectul termochimiei, ce studiază efectele termice care însoțesc reacțiile chimice
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în calorii (cal/mol sau kcal/mol). 33 2.2.1. Aplicații ale principiului I al termodinamicii Aceste aplicații fac obiectul termochimiei, ce studiază efectele termice care însoțesc reacțiile chimice. Reacțiile care au loc cu absorbție de căldură se numesc endoterme iar cele care se produc cu degajare de căldură se numesc exoterme. Reacțiile pot avea loc la volum constant sau, mai des, la presiune constantă. La volum constant, QV ≠ 0 și reprezintă diferența între energia internă a sistemului înainte și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și a celui entropic la producerea sau consumul de lucru mecanic, electric sau chimic. La reacțiile care au loc între substanțe solide sau lichide, ∆S este mic. Dacă și temperatura este scăzută, termenul T·∆S poate avea valori neglijabile. Reacțiile endoterme, de exemplu, nu pot avea loc decât la temperaturi mai mari și preferabil cu formare de compuși gazoși. Aceștia cresc valoarea termenului T·∆S, deci posibilitatea ca ∆G să fie negativ. 38 Toate sistemele tind spre o energie liberă minimă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
teoria stării de tranziție. Doar moleculele cu energie superioară celei de activare pot forma complexul activat. După descompunerea acestuia, energia suplimentară este degajată sub formă de căldură în reacțiile exoterme sau este absorbită pentru formarea produșilor de reacție în reacțiile endoterme. 3.2.1.3.2. Cataliza eterogenă Se produce între reactanți și catalizatori care constituie faze diferite: solid - gaz, solid - lichid, lichid - gaz, lichid - lichid. Cinetica acestor procese este în principiu aceeași cu cea a reacțiilor catalitice omogene în privința formării
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
2) Variația temperaturii Viteza unei reacții chimice este influențată de temperatură. Exemplu: descompunerea carbonatului de calciu CaCO3 ↔ CaO + CO2 Q Reacția are loc cu atât mai repede cu cât temperatura este mai ridicată. Descompunerea carbonatului de calciu este o reacție endotermă, iar prin creșterea temperaturii se favorizează formarea acelor compuși care absorb căldură. În reacțiile care decurg cu degajare de căldură (exoterme), scăderea temperaturii duce la deplasarea echilibrului în sensul formării compușilor care degajă căldură. Transformarea monoxidului de azot în dioxid
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dioxid de azot este o reacție exotermă și necesită răcire. Cu cât căldura degajată în reacție este îndepărtată mai repede, cu atât mai mult este favorizată formarea produsului dorit, NO2. Concluzie. Creșterea temperaturii duce la deplasarea echilibrelor în sensul reacțiilor endoterme, iar scăderea temperaturii duce la deplasarea echilibrelor în sensul favorizării reacțiilor exoterme. 3) Variația concentrației reactanților Dacă se mărește concentrația uneia dintre substanțele participante la reacție, atunci echilibrul se deplasează în sensul consumării acestei substanțe, pentru a se menține aceeași
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
legăturii ionice sunt: Energia de ionizare (I, EI) Un cation (C Z+) se va forma pornind de la un atom aflat în stare gazoasă cu atât mai ușor cu cât energia de ionizare este mai mică. Procesele de formare sunt întotdeauna endoterme cu atât mai ridicate cu cât Z+ va fi mai mare (numai primul potențial de ionizare al elementelor chimice din sistemul periodic prezintă o variație periodică, restul nu). Afinitatea pentru electroni (A, EA) reprezintă energia absorbită la prinderea sau captarea
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
ionic. Ionii formați nu rezistă decât foarte puțin în fază gazoasă, cu cât încărcarea lor este mai mare cu atât rezistă mai puțin. ΔH0f = căldura de formare standard ΔH0f (NaCl)= EI(Na) + EA(Cl) = + 496 - 349 = 147 kj/mol → reacție endotermă Cu toate acestea se cunoaște faptul că reacția de formare a clorurii de sodiu în stare solidă este puternic exotermă: Na(s) + ½ Cl2 (g) = NaCl(s) ΔH = 411 kj/mol Exotermicitatea reacției este datorată energiei elaborate la cristalizarea produsului de
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
Presiunea influențează compoziția sistemelor chimice aflate în echilibru în care cel puțin un component este în fază gazoasă și care au loc cu variația numărului de moli de gaz. c) Temperatura: la creșterea temeperaturii echilibrul se deplasează în sensul reacției endoterme; la scăderea temperaturii echilibrul se deplasează în sensul reacției exoterme. Echilibre în sisteme omogene gazoase a) Reacții fără variația numărului de moli Fie reacția : A2 + B2 2AB reacția în sensul formării compusului AB are loc prin ciocnirea unei molecule de
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]