187 matches
-
tipuri, fiind realizată în funcție de modul de articulare în cadrul unei piese, a tuturor variabilelor luate în considerare. Pentru definirea acestor parametri am hotărât adoptarea convențiilor descriptive utilizate de Ovidiu Cotoi și Constantin Grasu în lucrarea despre uneltele de piatră șlefuită din eneoliticul Subcarpaților Moldovei (COTOI, GRASU 2000, 25-26). Toate uneltele identificate în clasa utilajului litic șlefuit, în cadrul așezării de la Hoisești, se încadrează în categoria uneltelor cu tăiș, fiind distinse trei grupe tipologice. Materia primă folosită pentru realizarea uneltelor de piatră șlefuită din
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
medii a relevat și confirmat cultivarea gramineelor. Piesele inserții de seceră, atestate în așezarea de la Hoisești, cunosc un grad înalt de standardizare, lățimea acestora grupându-se în jurul valorii de 1,5-2 cm, fiind identice pieselor cu aceeași utilizare din neo eneoliticul Bulgarei. Pentru aceste din urmă piese au fost realizate teste experimentale cu unelte realizate după modelul celor descoperite în timpul cercetărilor arheologice (în situl de la Karanovo au fost descoperite mânere de corn care mai păstrau inserțiile de silex); testele au confirmat
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
randamentul său fiind doar de 2,5 ori mai mic decât cel al unei seceri din metal (SKAKUN 1993, 364). De altfel, piese identice, atestate în epoca bronzului, confirmă nivelul tehnologic avansat atins de acest tip de unealtă încă din eneolitic. Din punctul de vedere al tipurilor de unelte realizate pe materii dure animale identificate, practicarea unor ocupații de tipul grădinăritului este reflectată doar prin două piese, lipsind cu desăvârșire uneltele care să ateste cu certitudine practicarea cultivării cerealelor. Creșterea animalelor
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
dimensiuni și peste 15 morminte din perioada romană târzie. Cercetările din situl neolitic ne-au permis definirea unui nou grup cultural pe care l-am denumit după această localitate - grupul Foeni - și care a avut un rol deosebit în geneza eneoliticului din spațiul intracarpatic și a fenomenelor etno-culturale ale sfârșitului mileniului al V-lea î.Hr. din acest areal geografic”, a explicat prof. univ. dr. Florin Drașovean, coordonator al proiectului arheologic. „Conștient“ l Underground Organizația Studenților din Universitatea Timișoara - OSUT organizează în
Agenda2006-13-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284894_a_286223]
-
spiritual de "elemente orientalizante" care au devenit parte componentă a tradiției europene. Aceasta, la rândul ei, este element constitutiv al ,,unui fenomen mai extins, cu rădăcini care coboară până la începuturile expansiunii demice și culturale ale Semilunii Fertile din neolitic și eneolitic" (p. 172). Într-un subcapitol special din Istoria credințelor și ideilor religioase, Mircea Eliade invita specialiștii în știința religiilor la o veritabilă elaborare a unei hermeneutici interdisciplinare a tradițiilor populare, a miturilor străvechi și a colindelor, în mod special. Scopul
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Bosinski, 1990, p. 67). Ele nu reprezintă realitatea, ca elemente naturaliste, ci redau doar ideea unor credințe, a unei religiozități, pe care o vom mai întâlni (oranta sau divinitatea om/animal) la alte sanctuare și la alte comunități umane, până în Eneoliticul carpato-dunărean. Sungir, Rusia, reprezintă, în cadrul demersului nostru, o stațiune-reper pentru Paleoliticul superior vechi din Europa de est, atribuită culturii arheologice cu vârfuri foliacee, și datată la 25.000 ± 200 ani BP. Au fost descoperite trei concentrații circulare, cu diametrul de aproximativ 20
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Gravettianului oriental. Ne referim îndeosebi la stațiunea siberiană Malta, cu numeroasele sale statuete feminine, întregi sau fragmentare, cu un mare număr de stilizări ale imaginii feminine, unde putem remarca apariția, pentru prima dată, a “idolilor en violon”, identificați și în Eneoliticul nostru. Acest adevărat sanctuar reprezintă, după opinia noastră, o altă ideologie a religiei vânătorilor siberieni, iar decorul unor astfel de opere de artă este considerat unicat în materie. Evident, dacă am considera fiecare prezență-descoperire de statuetă ce reprezintă divinitatea feminină
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
oriental drept un sanctuar al religiilor imensului spațiu al Câmpiei de Est, ar trebui să adăugăm la lista noastră și alte stațiuni, cum ar fi Mezin (unde am identificat un mare număr de elemente decorative geometrice, identice cu acelea din Eneoliticul nostru), Gagarino, Avdeevo ș.a. Solutreanul Europei occidentale reprezintă apariția artei monumentale, a sculpturii în basorelief pe blocuri de mari dimensiuni, cu peste 20 de milenii în urmă. De altfel, trebuie să precizăm că și utilajul litic se constituie într-o
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
1. Așezare din paleoliticul Comuna Mitoc, satul Mitoc Botoșani superior (în punctul "Malu Galben") a)2. Așezare paleolitică Comuna Ripiceni, satul Ripiceni Botoșani (în punctul "Izvor") a)3. Vestigii de locuire Orașul Băile Herculane Caraș- din epocile: epipaleolitic, Severin neolitic, eneolitic și bronz (în punctul "Peștera Hoților") a)4. Niveluri de locuire Comuna Baia de Fier, Gorj din paleoliticul mijlociu satul Baia de Fier și postpaleolitic cu unelte în special din cuarț (în punctul "Peștera Muierilor") a)5. Niveluri de locuire
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
timp. La Vinderei, lângă izvorul pârâului din partea de nordvest a satului, s-au descoperit vestigii ceramice din secolele VVI și VIII-X. La Brădești, în locul numit „Lacul Ursoaia” de la cota 318, s-au descoperit fragmente ceramice neolitice asociate cu elemente de eneolitic. Tot la cote maxime ale terenului, spre valea pârâului Trestiana, s-au găsit și alte vestigii ceramice, împreună cu piese din silex. La Docăneasa, pe malurile pârâului Jerovăț, în dreptul haltei C.F.R., s-au găsit resturi ceramice aparținând La Tène-ului getic, dar
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a fi declarată „sat turistic”; - animale rare ocrotite de lege - ursul; CORNEA. - m. arh. - biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1775) din satul Crușavăț; - m. de teh. pop. - mori de apă; - muzeu școlar de istorie și etnografie; DOMAȘNEA. - săpături arheologice - vestigii din neolitic, eneolitic romană și prefeudal - feudală; - ruinele cetății feudale; - m. arh.: biserica din piatră Sfîntul Atanasie, secolul XVIII; - muzeu școlar de etnografie; - pasul Domașnea - așa numită Poartă Orientală; - locul nașterii savantului Trăian Lalescu (1882 - 1929), care a publicat primul tratat din lume
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
timp. La Vinderei, lângă izvorul pârâului din partea de nordvest a satului, s-au descoperit vestigii ceramice din secolele VVI și VIII-X. La Brădești, în locul numit „Lacul Ursoaia” de la cota 318, s-au descoperit fragmente ceramice neolitice asociate cu elemente de eneolitic. Tot la cote maxime ale terenului, spre valea pârâului Trestiana, s-au găsit și alte vestigii ceramice, împreună cu piese din silex. La Docăneasa, pe malurile pârâului Jerovăț, în dreptul haltei C.F.R., s-au găsit resturi ceramice aparținând La Tène-ului getic, dar
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
incertitudine. 4.1. Datare prin perioade mari istorice/secole Epoci istorice Cod Epoca 1 Preistorie 11 Paleolitic 111 Paleolitic inferior 112 Paleolitic mijlociu 113 Paleolitic superior 12 Mezolitic 13 Neolitic 131 Neolitic timpuriu 132 Neolitic mijlociu 133 Neolitic târziu 14 Eneolitic 141 Eneolitic timpuriu 142 Eneolitic mijlociu 143 Eneolitic târziu 15 Epoca bronzului 151 Epoca bronzului timpuriu 152 Epoca bronzului mijlociu 153 Epoca bronzului târziu 16 Hallstatt 161 Hallstatt timpuriu 162 Hallstatt mijlociu 163 Hallstatt târziu 2 Protoistorie 21 La Tιne
NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2008 de clasare şi inventariere a monumentelor istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201233_a_202562]
-
1. Datare prin perioade mari istorice/secole Epoci istorice Cod Epoca 1 Preistorie 11 Paleolitic 111 Paleolitic inferior 112 Paleolitic mijlociu 113 Paleolitic superior 12 Mezolitic 13 Neolitic 131 Neolitic timpuriu 132 Neolitic mijlociu 133 Neolitic târziu 14 Eneolitic 141 Eneolitic timpuriu 142 Eneolitic mijlociu 143 Eneolitic târziu 15 Epoca bronzului 151 Epoca bronzului timpuriu 152 Epoca bronzului mijlociu 153 Epoca bronzului târziu 16 Hallstatt 161 Hallstatt timpuriu 162 Hallstatt mijlociu 163 Hallstatt târziu 2 Protoistorie 21 La Tιne 211 La
NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2008 de clasare şi inventariere a monumentelor istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201233_a_202562]
-
perioade mari istorice/secole Epoci istorice Cod Epoca 1 Preistorie 11 Paleolitic 111 Paleolitic inferior 112 Paleolitic mijlociu 113 Paleolitic superior 12 Mezolitic 13 Neolitic 131 Neolitic timpuriu 132 Neolitic mijlociu 133 Neolitic târziu 14 Eneolitic 141 Eneolitic timpuriu 142 Eneolitic mijlociu 143 Eneolitic târziu 15 Epoca bronzului 151 Epoca bronzului timpuriu 152 Epoca bronzului mijlociu 153 Epoca bronzului târziu 16 Hallstatt 161 Hallstatt timpuriu 162 Hallstatt mijlociu 163 Hallstatt târziu 2 Protoistorie 21 La Tιne 211 La Tιne timpuriu 212
NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2008 de clasare şi inventariere a monumentelor istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201233_a_202562]
-
secole Epoci istorice Cod Epoca 1 Preistorie 11 Paleolitic 111 Paleolitic inferior 112 Paleolitic mijlociu 113 Paleolitic superior 12 Mezolitic 13 Neolitic 131 Neolitic timpuriu 132 Neolitic mijlociu 133 Neolitic târziu 14 Eneolitic 141 Eneolitic timpuriu 142 Eneolitic mijlociu 143 Eneolitic târziu 15 Epoca bronzului 151 Epoca bronzului timpuriu 152 Epoca bronzului mijlociu 153 Epoca bronzului târziu 16 Hallstatt 161 Hallstatt timpuriu 162 Hallstatt mijlociu 163 Hallstatt târziu 2 Protoistorie 21 La Tιne 211 La Tιne timpuriu 212 La Tιne mijlociu
NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2008 de clasare şi inventariere a monumentelor istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201233_a_202562]
-
1. Așezare din paleoliticul Comuna Mitoc, satul Mitoc Botoșani superior (în punctul "Malu Galben") a)2. Așezare paleolitică Comuna Ripiceni, satul Ripiceni Botoșani (în punctul "Izvor") a)3. Vestigii de locuire Orașul Băile Herculane Caraș- din epocile: epipaleolitic, Severin neolitic, eneolitic și bronz (în punctul "Peștera Hoților") a)4. Niveluri de locuire Comuna Baia de Fier, Gorj din paleoliticul mijlociu satul Baia de Fier și postpaleolitic cu unelte în special din cuarț (în punctul "Peștera Muierilor") a)5. Niveluri de locuire
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
alt obiectiv din oraș este inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local situl arheologic de la „Cetățuia” de la marginea de nord a satului Vermești, sit ce cuprinde urmele unor așezări din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș), eneolitic (cultura Cucuteni, două așezări corespunzătoare fazelor A și respectiv B), și din Epoca Bronzului. Comăneștiul se află în centrul unui bazin carbonifer care include 34 de sate din împrejurimi, dintre care 7 exploatabile economic. În proporție mai mică există în
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
lipsită de temei ― că „Cernavodă“ ar fi o formă eronată, forma corectă fiind „Cernavoda“). Aceasta se poate corela și cu numele râului Carasu din vecinătate, care în limba turcă are aceeași semnificație de apă neagră. Primele descoperiri aparțin culturii Hamangia (eneolitic timpuriu) - mai multe așezări și o necropolă (cca. 400 de morminte). În anul 1945 au fost descoperite Gânditorul de la Hamangia, alături de perechea sa Femeie șezând datând din a doua jumătate a mileniului V - începutul mileniului IV î.Hr. . Orașul a fost
Cernavodă () [Corola-website/Science/297013_a_298342]
-
de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat în cartierul Podei, la sud-est de oraș, pe malul drept al Trotușului, unde se află urmele cetății Utidava (perioada La Tène, cultura geto-dacică, secolele I î.e.n. - I e.n.), precum și așezări din eneolitic (cultura Cucuteni) și din Epoca Bronzului (cultura Monteoru). Alte șapte obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfânta Treime” (1809) din cartierul Gura Slănicului; casa Borisof (1890); biserica „Sfinții Voievozi” (secolul al XVIII-lea, refăcută în 1849); ansamblul bisericii
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
e.n. aparținând culturii dacilor liberi și descoperită în zona „Derii de Sus”, în grădina de zarzavaturi a fostului CAP din satul Maxenu; și o altă așezare de tip tell datând din mileniul al IV-lea î.e.n. (aparținând culturii Gumelnița din eneolitic). Conacul Garoflid datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea, din satul Țintești, este al treilea monument istoric, fiind clasificat ca monument de arhitectură.
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
o așezare aparținând culturii Boian din neoliticul mijlociu (mileniile al V-lea-al IV-lea î.e.n.) și una din epoca migrațiilor (cultura Cerneahov, secolele al III-lea-al IV-lea e.n.). Situl de la Ulmeni cuprinde trei așezări preistorice una din eneolitic (mileniul al V-lea î.e.n.), una din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) și una din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.); trei necropole una din secolele al II-lea-al III
Comuna Ulmeni, Buzău () [Corola-website/Science/301050_a_302379]
-
izvoare care apar în general la baza versanților, de o parte și de alta a pârâului Sărata. În Sărata-Monteoru, în mai multe puncte s-au realizat descoperiri arheologice atribuite mai multor epoci. Cele mai vechi urme de locuire datează din eneolitic și au fost găsite în partea de sud-vest și în cea de est a localității, aparținând culturii Aldeni II-Stoicani (sit arheologic în punctul numit ). Cele mai importante descoperiri arheologice le reprezintă cele de pe dealul Cetățuia și de pe platoul Poiana Scorușului
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
IIb, straturi folosite de arheologi pentru identificarea perioadelor cronologice ale culturii Monteoru. Arheologii au identificat în această așezare o cetate întârită cu bolovani și cu un șanț de apărare, precum și locuințe care prezintă o oarecare continuitate cu alte urme din eneolitic ce reprezintă extremitatea sud-vestică a culturii Cucuteni B. În complexul sit arheologic de la Monteoru, s-au găsit și urme ale altor culturi arheologice din Transilvania, sudul Munteniei, Basarabia și Ucraina. Pe colinele de lângă dealul Cetățuia se găsesc mai multe cimitire
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
al IV-lea, precum și o așezare medievală din secolele al XVI-lea-al XVII-lea și o necropolă din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea. Situl de la Săhăteni cuprinde, în mai multe locații, o așezare și o necropolă din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), două așezări din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), o necropolă din Epoca Fierului (mileniul I î.e.n.), o așezare medievală timpurie aparținând culturii Dridu (secolul al IX-lea), o altă necropolă
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]