187 matches
-
largă răspândire va cunoaște în această parte a Transilvaniei, "cultura Boian", urmată de "cultura Precucuteni" care după toate probabilitățile se naște în aria Carpaților Răsăriteni, zona de confluență a "culturii Boian" și a ceramicii liniare. În perioada de tranziție de la eneolitic la epoca bronzului pe teritoriul județului a fost răspândită "cultura Coțofeni" urmată de "cultura Schneckenberg", atribuită celei de a doua părți a epocii bronzului. Bronzul mijlociu aparține "culturii Wietemberg" care domină toată Transilvania, pe teritoriul județului Covasna această cultură este
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
e.n. aparținând culturii dacilor liberi și descoperită în zona „Derii de Sus”, în grădina de zarzavaturi a fostului CAP din satul Maxenu; și o altă așezare de tip tell datând din mileniul al IV-lea î.e.n. (aparținând culturii Gumelnița din eneolitic). Conacul Garoflid datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea, din satul Țintești, este al treilea monument istoric, fiind clasificat ca monument de arhitectură.
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
-al X-lea, al X-lea-al XI-lea, al XIII-lea-al XIV-lea și al XIV-lea-al XV-lea; situl de pe „dealul Doamnei”, aflat pe coasta de nord-nord-est, la 2,5 km de Tomești, conține așezări din eneolitic, Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), secolele al VIII-lea-al X-lea, secolele al X-lea-al XI-lea, secolele al XIII-lea-al XIV-lea, și secolele al XIV-lea-al XV-lea. Stema comunei Tomești este formată dintr-
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]
-
județul Iași, reînființat. Șapte obiective din comuna Erbiceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Curtea Boierească” din vatra satului Bârlești conține așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza B), Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), secolele al III-lea-I î.e.n. (perioada Latène), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolele al XVI-lea-al XVII-lea (Evul Mediu); situl de „la Pepinieră” (la 1
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
-I î.e.n. (perioada Latène), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolele al XVI-lea-al XVII-lea (Evul Mediu); situl de „la Pepinieră” (la 1 km sud-est de același sat) cuprinde așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), eneolitic (una aparținând culturii Precucuteni și alta culturii Cucuteni), eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolele al XI-lea-al XIII-lea (Evul Mediu Timpuriu); pe „dealul Sărăturilor” de la 1,3 km nord de satul
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
epoca daco-romană) și secolele al XVI-lea-al XVII-lea (Evul Mediu); situl de „la Pepinieră” (la 1 km sud-est de același sat) cuprinde așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), eneolitic (una aparținând culturii Precucuteni și alta culturii Cucuteni), eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolele al XI-lea-al XIII-lea (Evul Mediu Timpuriu); pe „dealul Sărăturilor” de la 1,3 km nord de satul Erbiceni s-au găsit așezări din Epoca Bronzului Timpuriu
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
Horodiștea-Erbiceni), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolele al XI-lea-al XIII-lea (Evul Mediu Timpuriu); pe „dealul Sărăturilor” de la 1,3 km nord de satul Erbiceni s-au găsit așezări din Epoca Bronzului Timpuriu și din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni); situl de „la Curtea Veche” de pe promontoriul bisericii din Erbiceni (partea nord-vestică a vetrei satului), are în alcătuire urme de așezări din neolitic (cultura Starčevo-Criș), eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Halstatt, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
Erbiceni s-au găsit așezări din Epoca Bronzului Timpuriu și din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni); situl de „la Curtea Veche” de pe promontoriul bisericii din Erbiceni (partea nord-vestică a vetrei satului), are în alcătuire urme de așezări din neolitic (cultura Starčevo-Criș), eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Halstatt, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolul al VII-lea-al VIII-lea (Evul Mediu Timpuriu), secolul al XV-lea și secolele al XVII-lea-al XVIII-lea (Evul Mediu); în sfârșit, la „Poala Catargului
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
VIII-lea (Evul Mediu Timpuriu), secolul al XV-lea și secolele al XVII-lea-al XVIII-lea (Evul Mediu); în sfârșit, la „Poala Catargului”, la 1,4 km sud-vest de satul Spinoasa, mai este un sit cu așezări din paleolitic, eneolitic (cultura Cucuteni, una faza A și alta faza B), Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), perioada Halstatt, perioada Latène (cultura geto-dacică), secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca romană), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și una din
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
Bădeni. La Turda, lângă lacul nr.1 (“Carolina“) de la Durgău, s-a descoperit o daltă de piatră și cca 30 silexuri neolitice. Arheologic, în zona Turda, este bine documentată și perioada de sfârșit a neoliticului, de tranziție spre epoca bronzului - eneoliticul (2000-1700 î.C.). Urme ale acestei perioade (“cultura Coțofeni“) apar în multe locuri din zonă. Epoca cuprului (calcolitic) este reprezentată de obiectele de cupru descoperite la Vâlcele (peste 30 de topoare). Epoca bronzului (1700-1150 î.C.) este atestată mai ales
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
om. Dovezile arheologice indică mai multe perioade de locuire, epoca bronzului - cultura Monteoru, Hallstadul târziu, iar ultima în secolele XVII-XVIII. Cercetări recente demonstrează că grota a început să fie folosită în scopuri culturale cu mare probabilitate în neoliticul tîrziu sau eneoliticul timpuriu. Prima mențiune documentară a apărut în 1639 și ultima în 1733, dar dovezile arheologice indică funcționarea sa pînă în secolul XVIII. Desenele reprezentând pumnalele de tip "akinakes" aparțin secolelor VI-IV î.e.n. Piatra Șoimului I are și II are
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Încă unul dintre ele este un alt sit arheologic, aflat „la Cireadă”, la 200 m vest-sud-vest de același sat Răducăneni. Aici s-au găsit așezări din eneolitic (cultura Cucuteni), Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), perioada Latène (cultura geto-dacică), secolele al III-lea-al II-lea î.e.n., și secolul al IV-lea e.n. (epoa daco-romană). Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1842-1845) din satul Bohotin, și
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
lângă satul Nemțișor, datând din secolele al III-lea-al IV-lea e.n.; și situl de la „Poiana Slatinii” (satul Lunca), unde s-au găsit urmele unor așezări din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș), neolitic (cultura Precucuteni), neoliticul mijlociu (cultura ceramicii liniare), eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Latène, perioada Halstatt (cultura aspectul Canlia), secolele al X-lea-al XV-lea și secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. Cinci sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (secolul al XIX-lea) din satul Mănăstirea Neamț, având
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
istorice din județul Bacău. Unul este un alt sit arheologic, așezarea fortificată de la „Siliște”, aflată la nord-vest de biserica de lemn, pe malul drept al Tazlăului Sărat, în dreptul satului Prohozești, sit unde s-au descoperit urmele unei așezări fortificate din eneolitic (cultura Cucuteni). Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: școala din satul Poduri (1915), biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (secolul al XVIII-lea) din fostul sat Rusăești (astăzi în satul Poduri), și biserica de lemn cu același hram din
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
sud-est de satul Vălenii); situl de „la Șanțuri” (marginea de nord-vest a satului Țibănești); cel de la „Cuibul Hultanului” ( nord-nord-vest de școala generală din Jigoreni); și situl de la „Grindu-Piersicărie” (1 km nord de aceeași școală. Siturile cuprind urme așezări începând cu eneoliticul final și sfârșind cu perioada medievală. Celelalte patru obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1784) din Griești; (secolul al XVIII-lea) din Vălenii; (1813) din satul Jigoreni; și ansamblul conacului Petre P. Carp din Țibănești, ansamblu alcătuit din conacul
Comuna Țibănești, Iași () [Corola-website/Science/301316_a_302645]
-
Buzău. Șase obiective din comuna Cozieni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice, situate în zona satului Bălănești: așezarea din zona „pe poduri”, aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), și necropola din epoca migrațiilor (secolele al VII-lea-al VIII-lea e.n.) aflată în zona „la Făcăiana”, lângă grajdurile fostului CAP. Alte patru obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură, toate biserici. Acestea sunt
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
în limba maghiară Kisfüzes") este un sat în comuna Hida din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea se află pe una din ramificațiile Drumului Național Jibou-Cluj-Napoca. În Repertoriul arheologic al României localitatea Stupini este menționată cu un sit arheologic datat (epoca) „Eneolitic” - preistorie, cultura/fază culturală „Tiszapolgár”. Prin Codul RAN 141517.01 este repertoriata așezarea eneolitică cu numele „Așezarea Tiszapolgár de la Stupini - Dealul Stupinilor”. Tipul sitului este cel de „așezare”, categoria „locuire civilă”, reperul „în apropierea localității, pe un deal”, punctul „Dealul
Stupini, Sălaj () [Corola-website/Science/301835_a_303164]
-
istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Bâra” (aflat la 1,5 km vest-nord-vest de satul Heleșteni); așezarea de pe „Dealul Coasta” (la 2 km nord-vest de același sat) datând din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A); situl de la „Stația de pompare” ( nord-vest de Heleșteni); și movilele din Halstattul târziu aflat la vest-nord-vest de biserica satului Movileni. Situl de la Bâra cuprinde așezări din secolele al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolul al XV
Comuna Heleșteni, Iași () [Corola-website/Science/301283_a_302612]
-
monumente istorice de arhitectură de interes național. Siturile sunt cel de „la Târg” (în vatra satului Gherghița), cu urme de așezări din neolitic și din secolele al IX-lea-al X-lea; și cel de „la Cercelata” cu așezări din eneolitic (cultura Gumelnița), Epoca Bronzului și secolele al IX-lea-al X-lea, ambele în satul Gherghița. Monumentele de arhitectură sunt (1705, refăcută în 1802 și 1888); (1641, refăcută în 1895) ambele din satul Gherghița; și (1790), strămutată din Transilvania, aflată
Comuna Gherghița, Prahova () [Corola-website/Science/299757_a_301086]
-
sfârșitul anului 2006. Din anul 2003 în administrarea Muzeului județean a intrat și Casa memorială a poetului Petre Ghelmez din comuna Gogoșari. Segmentul expozițional afectat descoperirilor arheologice este axat pe rezultatele cercetărilor din siturile Giurgiu-Malu Roșu (paleolitic), Pietrele, Bucșani, Sultana (eneolitic), Mogoșești, Zimnicea, Popești (epoca metalelor), Oinacu, Izvoru (epoca migrațiilor) și reconstituie evoluția materială a comunităților umane din Câmpia Dunării. Piesele din ceramică, podoabele și obiectele de cult, împreună cu diverse mărturii despre ocupații și meșteșuguri conferă expoziției un interes deosebit. Dezvoltarea
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
în 1968, comunei i s-a alipit și satul Zahanaua, după ce comuna Negoești a fost desființată. În comuna Târgșoru Vechi se află situl arheologic de la Târgșoru Vechi, aflat în punctul „la Mănăstire”, unde s-au găsit urme de așezări din eneolitic (cultura Gumelnița), neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș), neolitic (cultura Boian), Epoca Bronzului (cultura Tei), perioada Latène, Halstattul târziu (cultura Ferigile-Bârsești), secolul al II-lea e.n., secolele al V-lea-al VII-lea și secolele al XV-lea-al XVII-lea, precum și
Comuna Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/310701_a_312030]
-
denotă că aici au staționat cete de nomazi. Primul sat a apărut în anii 4000-3500 i Hr. Pe vatra satului au fost identificate fragmente de lut ars, obiecte din cremene, oase de animale, vase de culoare roșie pictate datînd din eneolitic. Un sat de agricultori a existat aici în perioada română care a fost incendiat în anul 376 de huni. În Cucueții Noi au fost găsite 6 movile funerare Primul sat a existat cu 3500-4000 i Hr.Satul a fost ars
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
a fost incendiat în anul 376 de huni. În Cucueții Noi au fost găsite 6 movile funerare Primul sat a existat cu 3500-4000 i Hr.Satul a fost ars, aici fiind găsite locuri de case arse și diferite obiecte din eneolitic. În satul Ivănești au fost găsite 6 movile funerare a cetelor de nomază veniți din stepele asiatice. Epoca de formare a satelor actuale a început în epoca feudalizmului începînd cu secolul 14. Fiecare sat a aparut fondat de cineva, avînd
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
această primă sală a expoziției. Cea de-a doua sală a expoziției încearcă să redea secvențe din istoria și trecutul comunităților din aceste spații ale văii superioare a Ampoiului. Preistoria locurilor este reprezentată de o vitrină cu materiale arheologice aparținând eneoliticului final (cultura Coțofeni), epocii bronzului și primei epoci a fierului - perioade atestate prin descoperiri arheologice fortuite dar și prin cercetări arheologice. Epoca romană este cea mai importantă perioadă din istoria veche a zonei, unde era amplasat anticul oraș Ampelum - centrul
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
Grajduri sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat la „Cetate”, în marginea de nord-vest a satului Poiana cu Cetate, unde s-au găsit urme de așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A) și din perioada Latène. Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (circa secolul al XVII-lea) aflate în pădurea Borosești de lângă satul Grajduri; și aflată în satul Pădureni; și (secolul al XVII-lea) din Poiana
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]