38 matches
-
putea să-l fi atras pe C. Rădulescu-Motru. Apropierea filosofului român de spiritul științei și de metodele experimentale, disprețul față de metodele care nu oferă rezultate verificabile (față de dialectică, de exemplu) sunt categorice și constante. Diferența asumată de el față de explicația energetistă vizează energetismul ca monism ce postulează ideea energiei ca realitate primordială, dar în care personalitatea nu apare decât ca o formă de energie și nimic mai mult. C. Rădulescu-Motru folosește și el modelul monist. Dar este vorba, în cazul lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energia care evoluează către personalitate. În Elemente de metafizică, în capitolul Monismul, de fapt în locul în care apare prima elaborare a ipotezei personalist energetice, filosoful român ne lămurește asupra sensurilor monismului personalist energetic. Aici găsim și o critică a ipotezei energetiste, implicit a explicației de tip energetist. Monismul este luat de C. Rădulescu-Motru tot în două înțelesuri (ca și de W. Ostwald). Există un monism pentru care unificarea fenomenelor (a celor psihice cu cele fizice) este posibilă printr-o evoluție finalistă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Elemente de metafizică, în capitolul Monismul, de fapt în locul în care apare prima elaborare a ipotezei personalist energetice, filosoful român ne lămurește asupra sensurilor monismului personalist energetic. Aici găsim și o critică a ipotezei energetiste, implicit a explicației de tip energetist. Monismul este luat de C. Rădulescu-Motru tot în două înțelesuri (ca și de W. Ostwald). Există un monism pentru care unificarea fenomenelor (a celor psihice cu cele fizice) este posibilă printr-o evoluție finalistă desfășurată potrivit unui plan transcendent (prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
filosofului român: cum poate mintea limitată a omului să se ridice până la dobândirea adevărurilor universale și necesare?), este rezolvată în filosofia contemporană de regulă prin suprimarea unuia dintre cei doi termeni. De aici cele două ipoteze: cea "idealistă" și cea "energetistă", arată C. Rădulescu-Motru. Potrivit celei dintâi, doar conștiința există, iar lumea exterioară ei se originează în constrângerea logică a minții: "mintea omenească este așa constituită încât, prin sistematizarea elementelor sale, ea ajunge să-și constate propria sa unitate proiectată în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din ea se obține, dacă îi urmăm logica până la capăt, ideea că singura realitate este aceea a fiecărui om. Pentru a evita solipsismul este afirmată o conștiință în genere. Prin aceasta însă este atinsă logica internă a ipotezei. Și ipoteza energetistă are inconveniente, socotește Rădulescu-Motru: ea acceptă valabilitatea postulatului uniformității fenomenelor naturii pentru "lumea reală", nu și pentru rațiunea omenească; de asemenea, inconvenient este și totala neexplicare a raportului dintre energia psihică și "energia totală". Așa încât, metafizic, ipoteza energetistă nu este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Și ipoteza energetistă are inconveniente, socotește Rădulescu-Motru: ea acceptă valabilitatea postulatului uniformității fenomenelor naturii pentru "lumea reală", nu și pentru rațiunea omenească; de asemenea, inconvenient este și totala neexplicare a raportului dintre energia psihică și "energia totală". Așa încât, metafizic, ipoteza energetistă nu este superioară ipotezei unității materiei. Ipotezele idealistă și energetistă sunt unilaterale. De aceea ne trebuie o ipoteză care să conserve avantajele acestora, dar care, totodată, să evite unilateralitatea lor. Ipoteza aceasta "nouă" trebuie să facă posibilă o explicație monistă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
postulatului uniformității fenomenelor naturii pentru "lumea reală", nu și pentru rațiunea omenească; de asemenea, inconvenient este și totala neexplicare a raportului dintre energia psihică și "energia totală". Așa încât, metafizic, ipoteza energetistă nu este superioară ipotezei unității materiei. Ipotezele idealistă și energetistă sunt unilaterale. De aceea ne trebuie o ipoteză care să conserve avantajele acestora, dar care, totodată, să evite unilateralitatea lor. Ipoteza aceasta "nouă" trebuie să facă posibilă o explicație monistă; ea va cuprinde, în fundamentele ei, următoarele idei: singurul mod
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
va cuprinde, în fundamentele ei, următoarele idei: singurul mod de cunoaștere pentru om este conștiința sa, prin urmare, doar datele conștiinței decid asupra realității exterioare (singura idee proprie ipotezei idealiste); afirmarea realității unei energii în afara conștiinței (singura idee proprie ipotezei energetiste). Nici una dintre acestea conștiința și realitatea unei energii în afara sa nu poate fi eliminată din unitate lumii fără a cădea în unilateralitate. Iar afirmarea unității lor presupune postularea "realității originare" în care cele două nu erau diferențiate, dar care făcea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de realitate originară (aceasta fiind identificată cu energia; aici doar ar putea fi găsită o anume apropiere între modelul său explicativ și cel al personalismului energetic) și de finalitate (reprezentată de ordinea perfectă a imperativului energetic). Deși prezentă în scenariul energetist, evoluția nu are o semnificație suficient de "tare" pentru a fi reținută între elementele fundamentale ale acestui tip de explicație; ea nu consemnează momente care ar avea demnitate existențială și specific dincolo de "scopul final" ca ordine desăvârșită a imperativului energetic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Estul Europei, p. 135. 308 Kant, Critica rațiunii pure, p. 549. 309 Alexandru Surdu, Vocații filosofice românești, p. 39. 310 Personalismul energetic ar putea institui noi exerciții filosofice. (Ar fi de semnalat faptul că în filosofia românească mai există proiecte "energetiste"; de exemplu, la Ștefan Lupașcu.). 311 Modelul ontologiei umanului este explorat, în filosofia românească, și de Lucian Blaga, Emil Cioran ș. a. 312 Cred că putem vorbi, relativ la spațiul filosofiei europene, și despre un personalism religios, având, printre reprezentanții săi iluștri
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
crede gânditorul, nu este făuritorul destinului său. Nu trebuie să reproșăm abulicului Ibrăileanu o asemenea concepție, căci am păcătui prin incoerență filozofică. Un om care smulge victorii prin chin și zbucium, un om terorizat de boală nu va avea convingeri energetiste, deși va cocheta, va elogia această concepție. Nu e însă primul caz când între deziderat și intimitate ontică se află neconcordanțe. Și concepția sa poporanistă este împrumutată, nu este conformă structurii sale de adâncime. (O idee asemănătoare o exprimă Al.
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
documente subiective deosebit de prețioase.) În fapt, primii noștri avangardiști au preluat din Futurismul italian doar componenta estetică, radical novatoare și „mașinistă”, în vreme ce revoluționarii de dreapta ai „tinerei generații” interbelice vor recupera din el mai ales atitudinea ideologică - războinică, aventuristă și energetistă. Antisentimentalismul, antipaseismul, mitologia „biologistă” a tinereții agresive și purificatoare, pasiunea pentru reportaj, cultul experiențelor extreme rămîn însă atitudini comune. În mod analog, Ov.S. Crohmălniceanu discuta incidențele Expresionismului - în literatura română și aiurea - după afinitățile cu „stînga”, respectiv cu „dreapta” politică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
psihanaliză un pas spre adevărata psihologie. în același moment, curentul „freudo-marxist”, înființat de comunistul german Wilhelm Reich - Matîrialisme dialectique et psychanalyse, 1929 -, recuză subordonarea individului în raport cu economicul. Este aspru criticat de ortodoxia* comunistă, ca și psihanaliza, percepută ca o filosofie energetistă și o sociologie ce transpune fără pertinență fenomenele individuale pe plan colectiv. O asemenea abordare este considerată reacționară, deoarece reduce aspirațiile proletariatului la o problematică de energie a libidoului, la fel ca pe cele ale burgheziei. Psihiatria sovietică denunță psihanaliza
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]