944 matches
-
să pleci, puteai să și rămîi, e nevoie de un anume fel de dialog. Spovedania cu public, tip Alcoolicii anonimi, prin care trece fiecare membru al M.L.P.H., e o formă ingenioasă de prolog, doar că alunecă prea lent. Și nici măcar enervant de lent, ceea ce tot ar fi ceva...Apoi, parcă prea apare Caragiale la zi mare, cînd tocmai i se lustruia statuia (căreia-i dispare ba capul, ba mîna dreaptă, ba mîna stîngă). Se plimbă pe Hauptstraße și găsește totul la
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
fi trecut mai mult de vreun sfert de oră până am auzit, într-adevăr, vuiet mare și abia am apucat să ieșim pe balcon ca să-i facem semn Domnului Arafat unde să coboare... -Hi-hi-hi!, am auzit atunci din cameră hlizitul enervant al lui Haralampy. Sunteți niște fraieri, domnilor: nu e elicopterul SMURD-ului, ci duduitul economiei naționale... Hi-ho-ha! Așa vă trebuie dacă nu ascultați ce zice Domnul Prim-ministru!... Într-adevăr, ratasem jurnalele tv cu liniștitoarea declarație a domnului Tăriceanu... Însă
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
din Copou, în amfiteatru" ăla cam mic, da" simpatic, da, sală numită de Danilov "Diotima", mai nainte "Veronica Micle"... că eu m-am și gîndit: uite, domn"e, parcă îmi era mai la îndemînă cu Veronica, damă bună ea, cam enervantă, da buuuună, beton tipa, se culcase și cu Eminescu, și cu Caragiale, și cu... mă rog, nu-și uscase vița-n cîrpe, nu se jenase... îi plăcea un ofițer, pac cu ofițerul, că ce?... păi, chiar!... în definitiv, ce?... o
Poveste de primăvară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12717_a_14042]
-
subiect din lume, comentariul vânătorului de virgule nu va fi niciodată despre conținut, ci despre o nenorocită de virgulă, care ți-a scăpat, undeva pe la jumătatea textului. Ba poți să scrii chiar și despre el (un articol despre cât de enervant și de penibil e, de exemplu), nu i se va clinti nici un mușchi pe față, până nu va găsi o stângăcie de exprimare, pentru care să te admonesteze. Comentatorul agramat, ahtiat după greșeli de gramatică. E vai de mămica lui
Comentatorul paranoic versus comentatorul care nu a făcut sex de mult by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21188_a_22513]
-
compania care bulibășise zborurile. A sunat PR-ul ONG-ului la care lucrează, că n-avea asistentă. Acuma are. Și are și o șinșilă. Șinșila e un animal, inculților! Mă rog, după părerea mea, e un animal absolut insipid și enervant. Dacă nu i l-ar fi lăsat cineva moștenire, aș fi băgat mîna-n foc că și l-a luat fiindcă nu-și ia nimeni așa ceva. Păi, da, oamenii își iau cîini și pisici, papagali și hamsteri, un metro... un übersexual
2358 de cuvinte despre “brandul” Dragoş Bucurenci by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21201_a_22526]
-
vederea “burticii” mele, mai rău, sunt catalogata ca fiind “o burtică”, de parcă atât a rămas din mine de când mi-a crescut circumferință. Îmi dau seama că oamenii o fac cu drag, dar am același soi de reacție că la mătușile enervante care strâng copiii mici de fălci “cu dragoste”... Am uitat ce era mai important, si anume că de-abia aștept să văd emisiunea, mă bucur că soluții alternative sunt prezentate către mass-market. Ar fi mers și o naștere în apă
Cum ne naştem by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82649_a_83974]
-
seama de cum e de a radio, tv, sau de pe atunci când era la divertis. acum m-ai convins că nu m-am înșelat îmi place Monica , în general, mai puțin la radio ...e banală , dar banală cum nu se mai poate ..enervant de banală !.. laudandu-o atât de tare pentru că n-a făcut fitze mi se pare exagerat !...condiția normală a unui om civilizat este să spună bună ziua , să fie disponibil , etc...astea nu sunt calități , asta e educație... apoi , de ce n-
Un om de bun simţ by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82655_a_83980]
-
eu, în cealaltă cameră, în semn de solidaritate, salvîndu-l astfel... era neapărat nevoie să dau semne de neputință acută, să încurc sensurile, să produc versuri ininteligibile, să sparg strofa aiurea, fără nici o grație, să încîlcesc semnificațiile ca pe niște sfori enervante, cu noduri vechi și nefolositoare...să rătăcesc hai-hui pe la periferiile orașului, confuz, diabetic, epileptic, canceros, însoțit tandru de Fascinela, garagața aia cu ochii verzi, veșnic exaltată și cam dili la aparat! Asta căuta să-mi explice, în camera albă de
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
singurele corecte. Ce se va întîmpla cu edítor? Se va impune ca atare? Se va specializa semantic? Mi se pare clar preferabil să se păstreze în uz și în normă accentuarea tradițională editór; deocamdată, edítor are un aer pretențios și enervant. Dar nu se știe niciodată cum vor evolua lucrurile; în evoluțiile limbii, analogia e un factor surprinzător de puternic...
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
le primesc și citesc ziarele pe Internet. Polemicile au grade mai mari sau mai mici de importanță pentru mine. Nu prea știu cine sînt mulți dintre combatanți și de ce stîrnesc o vehemență atît de mare, pentru că la voi există obiceiul enervant de a comenta diverse lucruri nenumite. Citesc cîteodata un întreg articol de ironii fine și atacuri șlefuite dar nu am nici o idee care sînt crimele originare. Polemicile în care am avut și am un interes sînt cele dintre autohtoniști și
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
de marele autor, este aceea de a ne imagina o femeie frumoasă într-un furou a cărui lungime se oprește nu cu mult deasupra genunchilor... Înțelegeți ? - Eu nu, zice fiu-mi-o Jerome. - Liniște! Reiau ideea: acest adevăr este obositor, enervant și hilar pentru zilele noastre când totul plus ceva ni se servește prin intermediul micului ecran zilnic, mai ales la sfârșit de săptămână, când platourile sunt populate consistent de țopăitoare semi îmbrăcate... Ce v-am spus? Nu mai e Haralampy care
"Stela și cu Arșinel nu mai au umor defel" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10527_a_11852]
-
trezit cu temerile că, după filmul său multipremiat, nu mai poate scoate "orice" și că are o imagine de apărat. Oricum, radical în declarațiile sale pe vremea cînd nu era decît un regizor promițător, Criști Puiu pare să fi devenit enervant pentru cinefilii care nu cred că acest regizor are șanse de a deveni profet și acasă la el. În acest an însă, un alt regizor român, Corneliu Porumboiu, da două lovituri la Cannes. Ia Premiul pentru Cel mai Bun Film
Cum au învins românii oculta la Cannes by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10585_a_11910]
-
sau sunt șantajați de interlopii care fac legea. Recenții violatori ai liniștei romantice de odinioară, ne schilodesc prin amputarea lentă a structurilor sufletești, generând consternare, panică și claustrare. Au arme performanțe în mână și drepturile omului în gură. țopia este enervanta prin definitie. Este stridenta și agresivă. A devenit o profesie rentabilă, căutată de jurnaliști și televiziuni. Indiferent genul. Chiar dacă este la feminin sau la masculin, țoapa sau țopârlan, dezastrul este același. Sunt ai noști. Cu ei ne lăudam, cu ei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sau sunt șantajați de interlopii care fac legea. Recenții violatori ai liniștei romantice de odinioară, ne schilodesc prin amputarea lentă a structurilor sufletești, generând consternare, panică și claustrare. Au arme performanțe în mână și drepturile omului în gură. țopia este enervanta prin definitie. Este stridenta și agresivă. A devenit o profesie rentabilă, căutată de jurnaliști și televiziuni. Indiferent genul. Chiar dacă este la feminin sau la masculin, țoapa sau țopârlan, dezastrul este același. Sunt ai noști. Cu ei ne lăudam, cu ei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
uita să se diferențieze disprețuitor de ei și, în sfîrșit, au o părere infectă despre regățeni. Aceștia din urmă îi iau pe ardeleni peste picior, deoarece ar fi înceți la minte și îi privesc pe moldoveni ca pe niște invadatori enervanți. În sfîrșit, moldovenii fac haz la ei acasă de tot ceea ce li se pune în spate, fiind singurii care au o atitudine fundamental pozitivă asupra coeziunii naționale. Apropo de aceste prostii regionaliste: înainte de unirea lui Cuza, moldovenii, boieroși și culți
Oala sub presiune by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10004_a_11329]
-
în aventuri pe coclauri, Cireșarii lui Chiriță își telegrafiază cu furie. Au uneori chiar proprii aparate TFF. Personajele-copii ale lui M. Sîntimbreanu uzează și ele des de telegrame, dar și de scrisori cu efecte comice. Scrisorile sînt uneori plăcute, alteori enervante, ca plachia de sfaturi primită de Povestitor în debutul Crailor de Curtea Veche. Unele sînt ticăloase și vin semnate sau anonime. Mișu Șt. Popescu e vestit de infidelitatea Zoiei printr-o anonimă, dar n-o citește nefiind francată. Moș Costache
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
aparținînd tuturor genurilor. A făcut, la Tomis, ce n-a mai făcut nimeni: o cronică a cronicii literare. A dovedit o luciditate nestinsa de rutină inevitabilă. Indiferent de diagnosticul sau, cronicarul și-l apară totdeauna bine. E un cititor atent (enervant de atent cîteodată), scrupulos și care n-are slăbiciune pentru lumea literară, pe care o frecventează rar și o privește de sus. Nu face nimănui concesii, nici chiar prietenilor cerchiști, cărora le arăta, e drept, mai multă simpatie decît altor
Luciditatea cronicarului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17739_a_19064]
-
G. Călinescu etc., etc. Scriitorul deghizat în publicist Că orice scriitor deghizat în publicist, Costache Olăreanu face o concurență neloială publiciștilor. El își folosește talentul literar pentru a întrece oricând, fără efort, pe simplii ziariști. Într-un fel, este și enervant. Bate la mașină de scris cu un singur deget și tot reușește să o ia înaintea sutelor de tăcănitori ai presei românești. Talentul său literar se evidențiază peste tot, în pasajele narative, în portretistica, în digresiuni. O evocare a lui
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
obiceiurile moldovenești (lesne de extins la cele românești), simțind panica lui, deruta, devii inevitabil conștient de ciudățenia, gratuitatea, ineficiența unei lumi familiare. Nu știu cum vor recepta cititorii britanici această carte, dar pentru un român ea este deopotrivă colosal de amuzantă și enervantă. Tony Hawks - Playing the Moldovans at Tennis, Ebury Press 2000, 249 pagini.
A rîde pe socoteala altora by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17235_a_18560]
-
punctul său de vedere acru și frustrat - răfuindu-se în special cu personaje mai cunoscute (și recunoscute) decît el ale intelighenției românești, cărora le bagatelizează, cînd nu le neagă, orice merit - s-a putut cîți de curînd (în episodul Cărți enervante - 10) că onirismul inițiat de Dimov și Tepeneag e o gogorița, o simplă curiozitate puternic datata, o strategie literară de moment, moartă și îngropată împreună cu momentul. * În FAMILIA nr. 3, într-un grupaj intitulat Leonid Dimov la judecata de apoi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
Tournier în volumul tradus în românește sub titlul Piticul roșu. Simplu ar fi să recunosc că am fost dezamăgită de carte, că așteptările mi-au fost înșelate, că m-a obosit previzibilul simbolism alternat cu sclipiri de geniu ratate în enervante și plictisitoare reflexe didactice. Un Tournier parodiindu-se, parcă, pe sine, dărîmînd sistematic mici bijuterii, ratînd infailibil, banalizînd idei superbe, complicînd inutil intrigi perfecte în simplitatea lor. Însă o astfel de abordare nu ar fi decît parțial corectă, și probabil
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
lor e reală și imaginară deopotrivă. Fata, năluca, e atît de aproape, și totuși inaccesibilă ca orice himeră: în cele din urmă, Pierre moare rănit într-un accident, urmîndu-și năluca în realitatea care o va ține pentru totdeauna ascunsă. Didacticismul enervant din "Refugiul Muguet", prezent și în "Cocoșul sălbatec", altă capodoperă ratată, constă în felul în care Tournier explică simbolistica intrigii și a personajelor, nici măcar prin comentariu direct, ci parazitînd povestirea prin introducerea unor alte evenimente în povestire. Pentru ca nu cumva
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
regretabil că nu apare, odată cu ea lipsește un anumit tip de personaj american, precum și un mod de a gîndi literatura care, bun ori rău, e unic. Motivul pentru care Mary McCarthy și alții că ea nu au fost incluși e enervant de simplu: dimensiunile. Ce este o povestire, așa-numita short-story, în definitiv? Care sînt reperele genetice pe baza cărora o putem identifica? Dimensiunile? Nu neapărat, ele au fost decisive în acest volum doar pentru că trebuiau să intre cît mai multe
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
menționat, cifrele sau în serpentină. Edilii au justificat aceste cotituri nesfârșite sunt într-o permanentă creștere. Despre comunitatea ca fiind importante pentru spargerea curenților violenți. Alte românească din Laval se mai poate spune că este a opta într opinii acuză enervantele îmbârligături ca fiind opera unor un clasament al comunităților, făcut cu cinci ani în urmă: 16000 diletanți. Turiștii, de regulă, se rătăcesc, punându-și inevitabila de italieni, 15000 arabi, 14000 de greci, 8000 de hispanici, întrebare: Oare unde mă aflu
Laval, oraş încărcat de legende. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
și cărturarii noștri care au ales colaborarea fără nuanțe cu inchizitorii culturii și spiritualității românești, ci de o minimă demnitate. În plus, aservindu-și conștiința, ei au ales Academia, în aceeași vreme în care mulți dintre colegii lor preferaseră Temnița". Enervante rînduri, pentru unii academicieni! Azi, termenii contrastanți se schimbă: pe de o parte Academia (cu minime schimbări, aceeași ca-n "epoca de aur"), pe de alta exilul sau (și) marginalizarea, umilința, sărăcia. Nimic nu se pierde, totul se transformă. Cine
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]