445 matches
-
Tempo di hora, solicită o cunoaștere deosebită a rubato-ului enescian, de esență lăutărească), iar finalul, Allegro molto vivace, pare o Ciuleandră îndrăcită, unde umorul se împletește cu ritmul din ce în ce mai trepidant. Spre regretul nostru, dirijorul rus nu a stăpânit partitura enesciană, s-a bâlbâit continuu în marcarea intrărilor la suflători, dar a înțeles să-i lase violonistului întreaga libertate în conducerea discursului orchestral, spre a scoate cu fața curată o lucrare dificilă ce merita o aprofundare temeinică (o singură repetiție la
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
Capriciului, atât de propriu stilului românesc. Spre deosebire de versiunea lui Sherban Lupu, Remus Azoiței a împrumutat Capriciului român o sobrietate concertistică clasică, a eliminat alunecările de sunete lăutărești, a evitat îngroșările ornamentale, obținând astfel o variantă mai apropiată de stilul violonistic enescian. Chiar și renunțarea la acel amplu vibrato lăutăresc, a transmis publicului un aer mai clasicizant, partitura dobândind o strălucire cuceritoare prin limpezimea de cristal a tălmăcirii lui Remus Azoiței. Suplețea instrumentiștilor francezi l-a ajutat pe solist să colaboreze fructuos
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
versiunea surprinzătoare a Capriciului român a încântat publicul care l-a obligat pe protagonist să ofere, în supliment, prima piesă din suita Impresii din copilărie. Aflat în largul său, Remus Azoiței a demonstrat în Lăutarul că stăpânește cu virtuozitate stilul enescian, că rafinata sa tehnică violonistică îi permite să obțină efecte superbe de sonoritate de menestrel popular autentic, dar mai presus de orice ne-a convins, că în momentul de față, proiectul discografic Opera omnia a lucrărilor pentru vioară de Enescu
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
o virtuozitate de-a dreptul cuceritoare prin rafinamentul intervențiilor solistice. În finalul programului am rămas cu bucuria restituirii Capriciului român, într-o relevantă versiune concertantă de autenticitate și farmec autohton, menită să impună pe viitor în repertoriu încă o pagină enesciană, repusă cu brio în circuit de strădania lui Cornel Țăranu și Remus Azoiței.
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
Festivalul internațional „Popasuri enesciene” În perioada 2-7 octombrie 2009 a avut loc prima ediție a Festivalului Internațional “Popasuri enesciene”, organizat de Centrul de Excelență al Universității Naționale de Muzică din București în colaborare cu Romanian Society of Japan (reprezentată de Shimada Kazuko) și Ambasada
Festivalul interna?ional "Popasuri enesciene" () [Corola-other/Journalistic/83601_a_84926]
-
Festivalul internațional „Popasuri enesciene” În perioada 2-7 octombrie 2009 a avut loc prima ediție a Festivalului Internațional “Popasuri enesciene”, organizat de Centrul de Excelență al Universității Naționale de Muzică din București în colaborare cu Romanian Society of Japan (reprezentată de Shimada Kazuko) și Ambasada României în Japonia. Au fost invitați finaliști ai Concursului de Interpretare muzicală “România” de la Tokyo
Festivalul interna?ional "Popasuri enesciene" () [Corola-other/Journalistic/83601_a_84926]
-
artistice supradimensionate. Nu regret alegerea, chiar dacă violonistul solist m-a decepționat, fiindcă « Orga » de pe Neva cu 20 de coarde grave a transformat concertul într-un eveniment de neuitat al Festivalului internațional de la București. Ca martor consecvent al tuturor edițiilor artistice enesciene din 1958 până astăzi, recunosc că trăiesc o satisfacție majoră asistând la consacrarea compozitorului Enescu pe plan interpretativ mondial. Ani de- a rândul formațiile sovietice au abordat lucrările maestrului român cu un respect absolut față de partituri, însă adeseori mai puțin
"Orga" de pe Neva i-a redimensionat pe Enescu ?i Prokofiev by Eugen Vicos () [Corola-other/Journalistic/83544_a_84869]
-
Enescu pe plan interpretativ mondial. Ani de- a rândul formațiile sovietice au abordat lucrările maestrului român cu un respect absolut față de partituri, însă adeseori mai puțin ca stil. De data aceasta, Nikolai Alexeev a pătruns mai adânc în țesătura polifonică enesciană, descifrând în ea substanța personală a lui Enescu, cântând cu dezinvoltură și strălucire Suita nr. 2 pentru orchestră în Do Major, op. 20. Îndrăznesc să afirm chiar mai mult: Alexeev a înțeles caracterul « dansant » al lucrării, fiindcă în Sarabandă, Gigă
"Orga" de pe Neva i-a redimensionat pe Enescu ?i Prokofiev by Eugen Vicos () [Corola-other/Journalistic/83544_a_84869]
-
o armată de sunete sclipitoare care te învăluiau, purtându-te spre înălțimi. Singurul regret la întâlnirea cu acest eminent dirijor, care totuși ne apasă, rămâne faptul că programele sale nu au abordat nici o pagină de Enescu. Miracolul întâlnirii cu polifonia enesciană i-ar fi dat cu certitudine fiori, iar miile de ascultători ce l-au ovaționat în picioare, fără menajamente, minute în șir, l-ar fi purtat pe Jansons «în paradis ». Viorel COSMA
Bavarezii lui Jansons ne-au tranSportat "?n paradis" by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83546_a_84871]
-
această dată, o versiune realizată cu profesionalism și cu un plus de emoție, purtând probabil amprenta lucrului direct cu Copland, iar bisul acordat i-a permis muzicianului nostru să prezinte o adaptare pentru clarinet a unei secvențe dintr-o simfonie enesciană, în care elevația sunetului, frazarea și căldura expresiei în cantilena plină de nostalgie au atras din nou aplauzele spectatorilor. Așteptat a fost și debutul tânărului pianist Teo Gheorghiu (român născut la Zurich, format la școala londoneză) pe scena Ateneului, abordând
Poate mai mult? str?lucire by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83563_a_84888]
-
Un “Oedip” cenușiu Anca FLOREA Interesul a fost sporit și de faptul că, după ce în ediția din 2007, opera enesciană nu a figurat în programul spectacolelor sau concertelor incluse pe afiș, ni s-a oferit acum noutatea vizionării montării realizate, anul trecut, la Teatrul „Capitole” Toulouse, în regia directorului Nicolas Joel (care, chiar în acele zile, a preluat conducerea Operei
Un "Oedip" cenu?iu by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83554_a_84879]
-
Dumitru AVAKIAN Indiscutabil, concertele de muzică românească pe care le-a găzduit recenta formulă a Festivalului enescian s-au dovedit a fi revelatoare în ce privește potența artistică a multora dintre creatorii noștri; cei de azi, cei de ieri. Avem de-a face cu un veritabil tezaur de valori componistice, creații ce ni se dezvăluie - iată! - la nivelul cel
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
de cameră „Preludiu” condus de dirijorul Voicu Enachescu, corala camerală „I.C. Danielescu” condusă de Valentin Gruescu... Așadar, un veritabil serial de concerte camerale și simfonice a fost găzduit la Ateneul Roman, în cadrul primului mare moment al recentei ediții a Festivalului enescian. Generații diferite. Muzică de largă adresare... sau muzică ce pune întrebări, ce propune teme de meditație. Improvizație mai mult sau mai puțin liberă; rigurozitate în construcție, formule instrumentale distincte, de la solo-ul instrumental, de la tradiționalul cvartet de coarde, la orchestra
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
anume Costin Miereanu, Horia Șurianu, regretatul Mihai Mitrea Celarianu... Sunt doar câțiva dintre compozitorii care configurează, la noi, acest spectru larg de valori, de atitudini componistice. Este un spațiu care, pe drept, își găsește loc în marele concert al spiritualității enesciene.
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
în domeniul muzicii lui George Enescu. Aici avem o problemă. Această problemă a existat și în ediția trecută a concursului, însă acum s-a amplificat în mod alarmant. În grade și moduri diferite, condidații au fost deficitari în cunoașterea muzicii enesciene. Am constatat cu mare jenă că reprezentantul României, Sorin Creciun, nu prea știa lucrările. Înotatul prin partituri, aproximațiile de citire, diletantismul afișat nu i-au făcut cinste. Următorul concurent, Amir Tebenikhin, dependent și el de partitură, a făcut față mai
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
fi potrivit să se organizeze un program internațional de masterclass, condus de maeștri reputați ai domeniului. Acesta ar trebui să cuprindă cursuri de interpretare, cursuri de analiză a structurilor și formelor, precum și crearea unui fond de înregistrări exemplare din discografia enesciană de referință. Pentru etapa finală juriul i-a ales pe Amir Tebenikhin, An Jong Do și Violeta Kacikian. Premiul pentru interpretarea lucrărilor de George Enescu a fost atribuit lui Ilia Raskovski. Cei trei finaliști și-au susținut concertele în compania
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
tu ai rămas frate cu stelele luna și lacul cu plopii mereu fără soț ... ieșiți din legi au plecat cu iubirea brodată-n cuvinte marea îmi duce privirea prin zări miruite cu mirosul florilor de tei și albăstrele ... în concert enescian lutul de acasă îmi poartă urmele acolo pe oriunde ... aici ochii tăi mari și adânci devin felinare contopite în cioburi de stea umbli azi hai-hui prin sufletul meu oferindu-mi șoapte din dorurile tale de ducă de lac de drag
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/La_steaua_care_a_rasarit_romeo_tarhon_1389814356.html [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
mari muzicieni, Beethoven, Bach, Rachmaninov, Chopin, Liszt, Prokofiev, dar și compozițiile lui George Enescu. Făcând abstracție de subiectivismul nostru, ca români, compozițiile lui Enescu sunt percepute uneori, ca fiind mai greu accesibile. Care e reacția audienței din S.U.A. în fața muzicii enesciene? Maira LILIESTEDT: Îmi pare rău, dar nu prea pot răspunde. Am cântat, destul de puțin, din repertoriul marelui compozitor român. Dacina DAN: Pe afișul recitalurilor tale, am observat că menționezi „Born in Romania“. România e țara unor „Povești și doine, ghicitori
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/dacina_dan_1470232458.html [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
30, la Centrul cultural Espace Senghor din Bruxelles. ”Dinu Lipatti (1917-1950) a fost nu numai un pianist de geniu, dar și un compozitor ale cărui lucrări ocupă, cu mare cinste, un loc deosebit în istoria muzicii românești. Continuator al stilului enescian, Dinu Lipatti a fost o prezență meteorica în arta muzicală universală și românească și o prezență umană uimitoare. Ne face o deosebită plăcere să cinstim amintirea lui Dinu Lipatti în acest recital care, chiar și după 100 de ani de la
Omagiu lui Dinu Lipatti, la Paris și Bruxelles by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105846_a_107138]
-
Membrii săi, marea majoritate cu vârste cuprinse între 18 și 28 de ani, sunt selectați dintre cei mai buni la nivel național. Pregătirea tehnică și artistică este asigurată de la înființare de maestrul Cristian Mandeal. Proiectul "Orchestra Română de Tineret - spirit enescian și tradiție europeană" a pornit din necesitatea racordării tinerei generații de muzicieni români la exigențele și aspirațiile artistice europene. În utimii ani, în rândul membrilor orchestrei sunt adesea cooptați și cei mai valoroși tineri muzicieni din Republica Moldova. Membră din 2011
Messiah de Haendel cu Orchestra Română de Tineret la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105912_a_107204]
-
La 135 de ani de la nașterea lui George Enescu, Mariana Nicolesco și tinerii interpreți au oferit publicului un Recital dedicat liedurilor sale. Compozitorii și muzicologii Carmen Petra-Basacopol, Octavian Lazăr Cosma, Adrian Pop, Dan Dediu și Mihai Cosma au evocat arta enesciană în cadrul unui pasionant Simpozion Național, iar zeci și zeci de tinere voci s-au întrecut în cadrul Concursului Național al Liedului Românesc. Competiție creată de Mariana Nicolesco la Brașov în 2003 și care a avut loc pentru prima oară la București
S-a încheiat în triumf celebrarea Liedului Românesc by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104309_a_105601]
-
comparativ, atât din perspectivele istoriei, ale ortodoxiei naționale, cât și ale Bisericii creștine universale. Până în prezent, pe Plaiurile mioritice nu a apărut o carte mai bună și mai explicită despre Hristos! Așa cum România a dat lumii inegalabila lirică eminesciană, rapsodiile enesciene, siluetele savante ale sculpturilor brâncușiene ori invențiile tehnice epocale, fără de care nu ne-am putea imagina o viață civilizată - avionul cu reacție, stiloul, sonicitatea, insulina ș.a., unul dintre cele mai complexe și mai profunde studii asupra vieții și operei lui
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1476604635.html [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
Conservatorul "G. Dima", Cluj Napoca, 1987 (ed. a II-a revizuită) Bălan, Th.. - Principii de pianistică, Ed. Muzicală, București, 1966 Bejat, M. - Ce este talentul?, Ed. Științifică, București, 1967 Bentoiu, P. - Imagine și sens, Ed. Muzicală, București, 1974 Bentoiu, P. Capodopere enesciene, Ed. Muzicală, București, 1999 Berger W. Estetica sonatei clasice, Editura Muzicală 1981 Berger, G. W. - Moduri și proporții, București, Ed. Muzicală, 1979 Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București 1970 Berger, G.W. - Muzica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
înțelesul tuturor reprezintă o analiză a celor șapte producții ale operei Oedip de George Enescu realizate în România, Italia și Statele Unite ale Americii. Din dorința de a duce cât mai aproape de public mitul lui Oedip și muzica din interiorul capodoperei enesciene, baritonul Ștefan Ignat propune o formulă de prezentare inedită, aflată la granița dintre concert și conferință, care are în prim plan interpretarea operei Oedip prin prisma melosului popular și a etosului românesc. Compusă între 1921 și 1933, opera Oedip este
Concert extraordinar de celebrare a Centenarului Dinu Lipatti la Praga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105421_a_106713]
-
Ysaÿe, contemporan cu Enescu, cel căruia i-a dedicat Sonata pentru vioară solo nr.3 în Re minor, « Ballade ». Anna Samuil - soprană, George Tudorache - vioară, Ralph Szigeti - alto și Claudia Bara - pian, vor aduce pe scena sălii Filarmonice rafinamentul compozițiilor enesciene, expresivitatea modulațiilor și savoarea sonorităților din folclorul tradițional românesc. Reprezentanți valoroși ai aceleiași generații de muzicieni, legătura dintre cei patru artiști transcede granițele și spațiile geografice, și, nu întâmplător, filonul românesc se regăsește în originile lor, asemenea Rapsodiilor enesciene. Citește
Muzica lui George Enescu pe scena Filarmonicii Regale din Liège, într-un concert de excepție by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104230_a_105522]