30,738 matches
-
mai unic cu putință. @Mircea, este doar un început, pentru faptul că facem parte din rețeaua lor, o să avem access la informații unice, poze și mai ales posiblitatea de a merge la “auto shows”. Știu că tineretul din România știu engleză, sau cel puțin, majoritatea dintre ei, dar eu zic că este bine să avem și bloguri cat mai multe în limba română, sau măcar, “aproximativ” limba română Eu te întreb: de ce Promotor? De ce BusinessMagazin? etc..toate știrile le poți citi
Mai mult ca frecventul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82779_a_84104]
-
faci când o să fii mare! Căutăm un lider, nu un administrator de bloc... Și nu ne spune nici că iubești natură, pentru că ne insulți inteligență... Crezi că ești în stare? Intra aici! atenție! e “business”, nu “bussiness”. Bucurenci nu stie engleză, nu-l mai certă. Poate doar a scris un pic greshit Deși nu este mare englezit, i se poate ierta pt citatele din marele will..cel care agită o lance/ sulița ..știți voi.. Am râs cu lacrimi, pe care le-
Eşti tânăr? Te crezi deştept? Cumpăr! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82901_a_84226]
-
noul lui loc de muncă: - Is there a dressing code? Răspunsul rezumă politică acestui site privind comentariile: - No, and there won’ț be one aș long aș you behave aș if there were one! Pentru cei care nu stiu limba engleză, puteți înțelege foarte simplu. Aruncați o privire în coșul de gunoi și asigurați-vă că nu scrieți la fel. Sau, mai bine, uitati-va pe comentariile de pe acest blog (cele de dupa 19 martie 2007) și încercați să rămâneți în spiritul
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
era și timpul. Interesantă ideea cu “coșul de gunoi”. Dacă are succes, o includ și eu în blog. Din “respect” pentru cititori redai esență regulamentului într-o limbă care nu este cea oficială a blogului tău. Cu alte cuvinte știi engleză bine, nu știi, esti discriminat. Trecând peste asta, regulamentul în sine rămâne învăluit în mister sub umbrela unor bancuri de “political correctness”. Poate ar trebui să fie lucrurile mai explicite să nu te poți ascunde în spatele eufemismelor când trimiți oamenii
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
aranjate într-o dezordine atent studiată, secțiunile nu erau clar delimitate și fiecare “trecea” în cealaltă prin câteva titluri strecurate “accidental” între ele. Librarul ignorase cu bună știință barieră de limbă: una lângă alta, conviețuiau volume în iataliana, franceza sau engleză. Între cărți și printre cărți, mici obiecte, ca un despre preocuparea librăriei nu pentru cartea în sine, ci pentru cartea ca obiect. Deja din prima încăpere, senzația de librarie-muzeu-instalatie se strecura în aer, insidioasa că umezeală venețiana. Librarul, un italian
Carte la Venezia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83039_a_84364]
-
anacronice pe post de obscenități absorbante: când scrierea originală e suculenta, traducerea abundă de astfel de tampoane lingvistice. Ultima oară l-am întâlnit pe prietenul meu, cuvantul care începe cu «f», în traducerea unui autor român care scrie în limba engleză. Puteam să jur că, la origine, mizerabilă «fofoloanca» fusese o foarte asumată «cunt». Exasperat, aș vrea să le spun acestor traducatori-tradatori o vorbă din Povestea poveștilor. Când văduva, care tocmai se pregătea să achiziționeze o «scârnăvie», vorbeste pe ocolite despre
Obscenitati absorbante by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83064_a_84389]
-
au de-a face cu o cultură de elită, că între iubitorii muzicii electronice se află cremă consumerismului, genul de tipi orientați spre construirea în triple-sec a propriei imagini, gagici care devora numai branduri de top și complimente în limba engleză, puști cu gândire cosmopolita și ochelari de soare polarizați. Ceea ce uit să adaug este că oamenii ăștia sunt și cel mai îngăduitor public pe care-l cunosc, iar organizatorii de evenimente profita din plin de docilitatea încă needucata a acestui
Igrasia noii Ibize a Europei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83078_a_84403]
-
uriașe pe care le gestionează, este singurul centru național credibil al managementului dezvoltării durabile a României. Dar misiunea în dezvoltarea durabilă poate fi susținută cu instrumente conceptuale adecvate și existente la stadiul dell’arte (‚state of the art’, în limba engleză), concepte care țin seama de realitate, concepte asimilate în acele universități care s -au transformat deja în veritabile comunități epistemice, asimilînd paradigmă raționalității instrumentale. În această paradigmă, instrumentele sunt mijloacele raționale folosite pentru atingerea unei ținte prestabilite. Aceste instrumente intelectuale
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
numite și ‚principiile Brundtland’): - o chestiune ambientală ; - o chestiune economică ; - o chestiune socială. Raportul Brundtland definește “dezvoltarea durabilă drept dezvoltarea care împlinește necesitățile prezentului, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a împlini propriile lor nevoi.” Formularea exactă în limba engleză este : “Sustainable development is development that meets the needs of the present without compromising the ability of future generations to meet their own needs.” Să observăm că în acord cu economistul britanic John Maynard Keynes (1883-1946), întotdeauna ideile practice din
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
tradițional al raționamentului efectuat judecând strict în termenii reducerii poluării la sursele punctuale (care pot fi modelate în spațiu că un punct geometric), acționându-se deci numai la ‚capătul țevii’ (‚end of pipe’ acesta este chiar termenul consacrat în limba engleză) sau la „sursă de încărcare ambientală”, într-o abordare strict « ecologistă », indiferență la costurile economice și condițiile sociale. Dezvoltarea durabilă ori ’sustenabilitatea’ cere și respectarea integrității ecologice a naturii și a biodiversității sale, alături de o considerare a eficienței economice, precum și
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
în gândire a faptului că toate deșeurile au valoare economică pentru alte moduri de producție, astfel încât fiecare deșeu este fie refolosit, fie reciclat. Devine pentru noi imperativ să imaginăm o cultură economică și comercială cu un cianotip (‘blueprint’, în limba engleză) atât de inteligent proiectat, încât natură biologică este imitata la fiecare pas, realizându-se o simbioza între agentul economic, persoana umană consumatoare și ecologie.” Idealul în obținerea sustenabilității sau dezvoltării durabile, idealul definit în raportul Brundtland, ar fi obținerea decuplării
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
au trecut granița fraudulos cât și la cum sunt românii priviți în Occident. Toate personajele sunt pitorești și reprezentative ( în ceea ce privește modul în care a fost înțeleasă și aplicată democrația la noi). Vreischte, care are mereu ceva de împărțit cu polițiștii englezi (probabil în amintirea relațiilor afectuoase cu milițienii români) și cu balamucul, vorbește anapoda, se isterizează, creează din proprie inițiativă situații absurde (absurde în acest context dar reale pe vremea comunismului mioritic, cum ar fi interogatoriile de la miliție). Autorul-personaj, sau autorul
Satir dansând by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14717_a_16042]
-
astăzi, unii îi refac o formă identică grafic cu a substantivului echivalent din engleză. Forma cu m nu aduce nici o diferență semantică: cel mai probabil, e o simplă greșeală a celor care, nesiguri asupra scrierii corecte românești, au preluat grafia engleză doar pentru că au văzut-o mai des în ultima vreme. într-adevăr, vrînd să verific frecvența erorii în uzul actual, am căutat-o în Internet, cu ajutorul "motorului" Google - și rezultatele au fost în primul moment înspăimîntătoare: comfort apărea ca înregistrat
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
Sărbătorit de o reclamă agresivă (la concurență cu campania electorală din Germania, ce se apropie de sfârșit), cu panouri, postere în mărime naturală și chiar steaguri - toate anunță "Welcome, Sir Simon" -, promovat de emisiuni Radio-Tv într-un ton duios-entuziast, dirijorul englez și-a intrat pentru cel puțin zece ani în atribuții. Dacă toată această acțiune managerială putea deveni la un moment dat iritantă (cel puțin pentru cineva care a trăit perioada cultului personalității), orice obiecție dispare în fața incontestabilului geniu al muzicianului
Jurnal berlinez (1): Operă în piscină by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14732_a_16057]
-
șef de orchestră din Birmingham cuprindea Asyla de Thomas Ades (englezul deja celebru la 31 de ani) și Simfonia a 5-a de Gustav Mahler. Concertele vor continua pe același principiu al combinării marii tradiții muzicale europene cu noua muzică engleză sau finlandeză, Rattle programând piese din repertoriul deja promovat și lansat de el cu mare succes la Birmingham. Am ascultat apoi Gran Duo pentru ansamblu de suflători de Magnus Lindberg (născut la Helsinki în 1958), încadrat de Simfonia nr.88
Jurnal berlinez (1): Operă în piscină by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14732_a_16057]
-
dintre limbile tratate. Subsectiuni speciale urmăresc succesiunea fazelor puriste din istoria culturală respectivă, diferențele regionale și de registru stilistic în acceptarea englezismelor, limbile care au servit drept intermediar, fenomenele de învechire și ieșire din uz, locul pe care îl ocupă engleză ca limbă străină în diferitele sisteme de învățămînt. Capitolele următoare sînt consacrate structurilor lingvistice afectate de fenomenul influenței lexicale engleze: pronunțarea și scrierea, morfologia și semantica. în continuare sînt tratate diferențele de uz, calcurile care concurează uneori împrumuturile lexicale; pornind
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
acceptarea englezismelor, limbile care au servit drept intermediar, fenomenele de învechire și ieșire din uz, locul pe care îl ocupă engleză ca limbă străină în diferitele sisteme de învățămînt. Capitolele următoare sînt consacrate structurilor lingvistice afectate de fenomenul influenței lexicale engleze: pronunțarea și scrierea, morfologia și semantica. în continuare sînt tratate diferențele de uz, calcurile care concurează uneori împrumuturile lexicale; pornind de la situațiile actuale, se lansează unele ipoteze asupra viitorului influenței engleze. în final, se prezintă stadiul cercetărilor în domeniu și
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
sînt consacrate structurilor lingvistice afectate de fenomenul influenței lexicale engleze: pronunțarea și scrierea, morfologia și semantica. în continuare sînt tratate diferențele de uz, calcurile care concurează uneori împrumuturile lexicale; pornind de la situațiile actuale, se lansează unele ipoteze asupra viitorului influenței engleze. în final, se prezintă stadiul cercetărilor în domeniu și bibliografia minimala pentru fiecare limbă (bibliografia detaliată și comentată formînd obiectul celui de al treilea volum al seriei, apărut tot în 2002 - An Annotated Bibliography of European Anglicisms). Articolul despre influență
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
în final, se prezintă stadiul cercetărilor în domeniu și bibliografia minimala pentru fiecare limbă (bibliografia detaliată și comentată formînd obiectul celui de al treilea volum al seriei, apărut tot în 2002 - An Annotated Bibliography of European Anglicisms). Articolul despre influență engleză în română - aparținînd autoarelor care au colaborat și la dicționar, Ilinca Constantinescu, Victoria Popovici și Ariadna Ștefănescu, - prezintă într-o formă sintetică, clară și densă, trăsăturile esențiale ale situației (cele mai caracteristice privesc ponderea în trecut a intermediarului francez, condițiile
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
asemănătoare, care se repetă aproape în toate limbile luate în considerare: în primul rînd cele legate de distribuția stilistica a anglicismelor moderne - în registrele tehnic și colocvial. E aproape generală în momentul de față tendința de a păstra integritatea cuvintelor engleze, mai ales in scriere și - pe cît e posibil - în pronunție. Posibilitatea de a confrunta evoluții paralele demostreaza, de exemplu, că nu numai în română sînt refăcute formele originare ale unor cuvinte care păreau total adaptate grafic (speaker e readus
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
diferite că amploare, fiind de obicei determinate de tradiții locale). Mă opresc asupra unuia dintre aspectele pentru a caror descriere comparația între mai multe limbi mi se pare utilă: integrarea morfologica manifestată prin atribuirea altor desinențe de plural decît cele engleze. Fenomenul e foarte evident în română, mai ales datorită alternantelor fonetice produse inevitabil de desinența -i: bos / boși, steward / stewarzi, racket / rackeți. Se produc astfel forme hibride, în care tendința de a păstra scrierea și pronunția din limba de origine
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
ale romanei, substantivele preluate din engleză se păstrează în genere invariabile (i leader - față de liderii), pentru că articolul e antepus iar relațiile sintactice se exprimă nu prin flexiune, ci analitic. Desigur, există în toate limbile tendințe culte de păstrare a pluralului englez: favorizate în limbile fără flexiune și cu desinențe asemănătoare (de pildă în spaniolă), limitate și constrîngătoare în limbile cu flexiune (în care crește riscul de apariție a unor plurale tautologice - de tipul linksuri, sticksuri, tenismeni).
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
sub egida Uniunii Scriitorilor și UNESCO, în urmă cu cîteva luni la Neptun, delegația literaților de limba galeză a atras la un mod dramatic atenția asupra pericolului pe care l-ar putea reprezenta folosirea oficială a unei singure limbi, limba engleză, nu numai pentru culturile mici, ci și pentru țări cu mare tradiție.... Iată ce spunea, în acest sens, poetul Will Roberts: "Intrarea țărilor est-europene în UE nu va face, cred eu, decît să întărească poziția limbii engleze în cadrul acestei organizații
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
singure limbi, limba engleză, nu numai pentru culturile mici, ci și pentru țări cu mare tradiție.... Iată ce spunea, în acest sens, poetul Will Roberts: "Intrarea țărilor est-europene în UE nu va face, cred eu, decît să întărească poziția limbii engleze în cadrul acestei organizații. Acest fapt nu amenință doar țările sau limbile cu circulație mică, ci și limbi de mare circulație ca germana, spaniola, franceza, italiana. Ele simt că teritoriul lor este călcat în picioare de o armată întreagă de sintagme
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
organizații. Acest fapt nu amenință doar țările sau limbile cu circulație mică, ci și limbi de mare circulație ca germana, spaniola, franceza, italiana. Ele simt că teritoriul lor este călcat în picioare de o armată întreagă de sintagme străine. Limba engleză pătrunde sub toate formele, și pe cale pașnică, și prin violență, în aceste limbi, schimbînd structura vocabularului, violînd sintaxa, sensurile și chiar modul de gîndire autohton. Noi, cei din Țara Galilor, cunoaștem acest lucru de 800 de ani. E o chestiune care
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]