133 matches
-
136-146; Cândroveanu, Alfabet, 201-227; Ciobanu, Critica, 81-89, 194-200; Cristea, Un an, 143-149; Martin, Pro patria, 122-130; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 295-307; Petroveanu, Traiectorii, 253-264; Tomuș, Istorie, 205-209; Barbu, O ist., 73-87; Dorcescu, Metafora, 149-152; Mincu, Poezie, 20-29, 48-50; Negoițescu, Engrame, 91-103; Piru, Poezia, II, 120-136; Zalis, Tensiuni, 148-163; Laurențiu, Eseuri, 192-208; Papahagi, Exerciții, 178-185; Nicolae Prelipceanu, Dialoguri fără Platon, Cluj-Napoca, 1976, 157-161; Raicu, Critica, 247-256; Alexiu, Ideografii, 121-124; Felea, Aspecte, I, 22-32, II, 56-61; Martin, Acolade, 106-126; Popa, Dicț.lit.
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
religiilor (Prolegomene), pref. Mircea Handoca, cuvânt înainte Angelo Moretta [Dan Petrașincu], București, 1993 (în colaborare cu Mircea Handoca). Repere bibliografice: Ștefan Giosu, O analiză subtilă a „Istoriei ieroglifice”, CL, 1971, 6; Nicolae Manolescu, Avatarii Meșterului Manole, RL, 1975, 37; Negoițescu, Engrame, 188-189; Dumitru Micu, „Eseu despre etapele creației”, CNT, 1976, 10; Popa, Dicț. lit. (1977), 554-555; Popa, Ist. lit., II, 1 122-1 123; Dicț. scriit. rom., IV, 512-513. C. V.
TANASESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290055_a_291384]
-
rotații libere etc.). Principalele strategii și direcții de acțiune vor urmări îmbunătățirea mobilității, a stabilității, a mobilității controlate și a abilităților motrice prin categorii diverse de exerciții adresate segmentelor și grupelor musculare interesate; b) terapii bazate pe inhibiție - urmăresc antrenarea engramelor motorii de la nivel central, coordonarea și precizia mișcărilor, îmbunătățirea vitezei și cursivității acestora prin intermediul activităților și exercițiilor destinate influențării proceselor de inhibiție a neuronilor motori care nu sunt implicați direct în efectuarea mișcării (se urmăresc astfel inhibarea impulsurilor corticale din
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
195-201; Felea, Poezie, 94-99; Munteanu, Opera, 232-236; Popa, Dicț. lit. (1977), 437; Caraion, Duelul, 115-117; Grigurcu, Teritoriu, 204-209; Stănescu, Poeți, 37-39; Raicu, Structuri, 362-367; Poantă, Modalități, 115-119; Petrescu, Scriitori, 152-154; Cândroveanu, Alfabet, 174-178; Ungheanu, Arhipelag, 251-253; Mincu, Poezie, 113-122; Negoițescu, Engrame, 108-111; Piru, Poezia, II, 253-256; Barbu, O ist., 137-140; Laurențiu, Eseuri, 185-191; Raicu, Critica, 345-347; Alexiu, Ideografii, 49-53; Iorgulescu, Scriitori, 126-129; Simion, Scriitori, I, 234-239; Poantă, Radiografii, I, 239-241; Baltag, Polemos, 227-229; Ruja, Valori, 146-152; Grigurcu, Poeți, 198-205; Alboiu, Un
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
80-83; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 255-263; Iorgulescu, Rondul, 107-114; Streinu, Pagini, III, 138-140; Felea, Secțiuni, 368-371; D. Micu, Periplu, București, 1974, 265-270; Ardeleanu, Opinii, 32-36; Cristea, Domeniul, 218-224; Oprea, Incidențe, 83-90; Ungheanu, Arhipelag, 102-106; Ciobanu, Incursiuni, 139-144; Negoițescu, Engrame, 140-153; Iorgulescu, Al doilea rond, 214-222; Balotă, Universul, 193-211; Tudor-Anton, Ipostaze, 56-61; Vlad, Lectura, 273-288; Ungureanu, Proză, 124-146; Dimisianu, Nouă prozatori, 118-135; Ștefănescu, Preludiu, 201-208; Ardeleanu, Mențiuni, 51-62; Simion, Scriitori, I, 616-625, IV, 202-226; Poantă, Radiografii, I, 41-46, II, 27-30
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
II, București, 1990 (în colaborare). Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Serile-n sat la Ocișor”, CNT, 1971, 34; Al. Călinescu, Fantasticul ironic, CRC, 1971, 37; Dana Dumitriu, „Curente estetice contemporane”, RL, 1972, 34; Al. Călinescu, Autenticitatea viziunii, CRC, 1975, 51; Negoițescu, Engrame, 158-160; Sorin Titel, Note de călătorie, RL, 1977, 9; Popa, Dicț. lit. (1977), 431-432; Cristea, Fereastra, 244-250; Constantin Hârlav, „Crișan”, ST, 1978, 4; Doina Uricariu, „Vitralii”, LCF, 1979, 9; Cornel Munteanu, „Temeri”, TR, 1985, 20; Valeriu Cristea, Ruzalia din Ocișor
PETRISOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
Raicu, Structuri, 339-342; Andriescu, Disocieri, 73-77; Pop, Poezia, 223-244; Poantă, Modalități, 179-187; Tomuș, Istorie, 227-230; Cristea, Un an, 154-159; Iorgulescu, Rondul, 64-74; Martin, Pro Patria, 132-135; Dimisianu, Valori, 87-89; Felea, Secțiuni, 64-68, 101-107; Cândroveanu, Alfabet, 162-173; Zalis, Tensiuni, 172-184; Negoițescu, Engrame, 104-107; Barbu, O ist., 120-135; Ardeleanu, Opinii, 214-218; Piru, Poezia, II, 382-394; Ungheanu, Arhipelag, 107-116; Cristea, Domeniul, 118-123; Raicu, Critica, 306-312; Alexiu, Ideografii, 29-33; Felea, Aspecte, I, 16-21, II, 94-100, III, 107-112; Ștefănescu, Preludiu, 105-111; Ungureanu, Proză, 242-245; Negrici, Expresivitatea
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
centralismul ideologic. Lucrează ca redactor la „Viața românească” (1960-1961), secretar al Uniunii Scriitorilor (1965-1968) și președinte al Fondului Literar (1965-1980), redactor-șef al revistei „Tomis” (1965-1969), director al Editurii Eminescu (1970-1972), de unde - sancționat administrativ din motive politice pentru publicarea volumului Engrame de I. Negoițescu și a altor cărți considerate indezirabile, ca și pentru tentativa de a edita romanul Ostinato de Paul Goma - este mutat ca redactor-șef adjunct (1972-1974) și ulterior redactor-șef (1974-1986) la „Viața românească”; din „lipsă de principialitate
OLTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
floare. Poezia Japoniei, București, 1995 (în colaborare cu Ion Acsan și Dan Constantinescu). Repere bibliografice: I. Negoițescu, Curente noi în poezia din Ardeal, VRA, 1943, 706; Negoițescu, Scriitori, 378-379; Regman, Cărți, 147-151; Balotă, Labirint, 318-341, passim; Negoițescu, Lampa, 51-62; Negoițescu, Engrame, 72-80; Manu, Eseu, 307-310; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 205-207; O nouă etapă în asimilarea lui Esenin: versiunea Ioanichie Olteanu, SXX, 1982, 1-3 (semnează Ștefan Aug. Doinaș, Gheorghe Grigurcu, Leonid Dimov, Elena Loghinovski); Steinhardt, Critică, 222-228; Ștefan Aug. Doinaș
OLTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
comparațiilor ori printr-o anumită tehnică a citatului. Cu toate acestea, originalitatea sa rămâne frapantă, pe unele paliere chiar ostentativă. Cărțile tipărite până la plecarea din țară sunt în majoritate culegeri de studii și articole: Scriitori moderni (1966), Însemnări critice (1970), Engrame (1975), Analize și sinteze (1976), Alte însemnări critice (1980). Simptomatic rămâne faptul că, în timp ce își construia Istoria literaturii române, simte nevoia să facă elogiul foiletonului critic (cronica și recenzia), definit drept expresia cea mai vie, imediată, „a modalității critice în
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
mișcare, Sibiu, 1944; Scriitori moderni, București, 1966; Poezia lui Eminescu, București, 1968; Sabasios, București, 1968; Poemele lui Balduin de Tyaormin, București, 1969; E. Lovinescu, București, 1970; Însemnări critice, Cluj, 1970; Lampa lui Aladin, București, 1971; Moartea unui contabil, București, 1972; Engrame, București, 1975; Analize și sinteze, București, 1976; Viața particulară, București, 1977; Ion Negoițescu - Radu Stanca, Un roman epistolar, București, 1978; Alte însemnări critice, București, 1980; În cunoștință de cauză. Texte politice, Cluj-Napoca, 1990; Istoria literaturii române, I, București, 1991; Scriitori
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
35-40; Piru, Panorama, 50-60, 163-165; Sorianu, Glose, 157-160; Sorianu, Contrapunct, 65-68; Bugariu, Incursiuni, 75-83; Caraion, Duelul, 104-107; Ciobanu, Panoramic, 88-91; Poantă, Modalități, 190-194; Cândroveanu, Alfabet, 153-161; Cristea, Un an, 78-84; Felea, Secțiuni, 140-149; Petroveanu, Traiectorii, 217-220; Tomuș, Istorie, 184-193; Negoițescu, Engrame, 81-82; Zalis, Tensiuni, 265-270; Iorgulescu, Al doilea rond, 255-258; Laurențiu, Eseuri, 164-174; Baltag, Polemos, 200-205; Dorcescu, Embleme, 134-138; Manu, Eseu, 163-165; Poantă, Radiografii, I, 126-130, II, 47-50; Grigurcu, Poeți, 131-133; Cristea, Faptul, 92-95; Grigurcu, Critici, 562-565; Tomuș, Mișcarea, 103-110; Cristea
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
original, VL, 1934, 160; Lovinescu, Scrieri, II, 404-408, VI, 263-264; Streinu, Pagini, V, 191-194; Călinescu, Ist. lit. (1941), 838, Ist. lit. (1982), 924; Pericle Martinescu, „Revoluția”, „Dacia rediviva”, 1943, 2; Dan Petrașincu, O carte mare: „Revoluția”, VAA, 1943, 627; Negoițescu, Engrame, 195-207; Piru, Panorama, 267-269; Crohmălniceanu, Literatura, I, 582-583; Negoițescu, Analize, 173-179; Ion Simuț, Proza insolită a lui Dinu Nicodin, F, 1982, 7, 9; [Interviuri], RRI, II, partea I, 592-599; Elena Zaharia-Filipaș, Un scriitor uitat: Dinu Nicodin, CC, 1991, 6-9; Negoițescu
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
folosirea strategiei axului central (Pásztai 2004 Kinetoterapie in neuropediatrie Ed. Logos pg 130) va fi simțită prin controlul motor si in final cel muscular, (cranio-caudal, caudo-cranial, proximo-distal, disto proximal): Mișcarea voluntară se desfășoară pe baza unui program preexistent a unei engrame întipărite. Contribuția volițională are rol de inițiere eventual de susținere sau oprire al acestui „torent” funcțional. Activitatea motorie a copiilor urmăriți în cursul cercetării (tabel 1.1.) este interesanta în ceea ce priveste înregistrările electromiografice și la interpretarea acestora prin histograme
MERSUL, „PRODUS FINAL” AL MATURIZĂRII NEUROMOTORII. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]
-
torent” funcțional. Activitatea motorie a copiilor urmăriți în cursul cercetării (tabel 1.1.) este interesanta în ceea ce priveste înregistrările electromiografice și la interpretarea acestora prin histograme.( fig 1, 2, 3 ,4,) Kinetoterapia se bazează pe fiziologia neuro-musculară de formare a engramelor, pe principiul repetiției, ca principiu de bază al obținerii unei mișcări, posturi sau poziții coordonate și în final a funcției stato kinetice globale a „produsului final” mersul și alergarea. Indiferent de afecțiunea aparatului locomotor, obiectivele programului de recuperare se fundamentează
MERSUL, „PRODUS FINAL” AL MATURIZĂRII NEUROMOTORII. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]
-
este imprimată în noi pe vecie și mesajul asigurator asociat cu ea ne revine din străfundurile ființei ori de câte ori cineva îndrăznește să ne mângâie sau să ne atingă foarte ușor. Este vorba despre o impresie de reamintire de natură subliminală, o engramă agreabilă din trecutul nostru afectiv. Cei care știu să atingă deliberat transmit o tandrețe care ușurează apropierea. Ei dețin o reală putere. În anumite condiții, seducția beneficiază de interconectarea tuturor simțurilor noastre, care favorizează astfel foarte mult receptarea tandreței. Mesajele
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
luau de subsuori, pentru că nu putea merge noi spre ei. Ne ajutau, ducându-ne în brațe. Senzațiile provocate de mâinile lor pe subsuorile noastre ne-au lăsat pe creier legături sinaptice. Atunci când „ne mănâncă” în zona subsuorilor se naște o engramă legată de noțiunea de ajutor. Gestul declanșat de micromâncărime nu este unul de seducție stricto sensu, dar arată limpede că îi suntem celuilalt cu adevărat foarte simpatici și ar vrea să ne poată fi de ajutor. În ziua în care
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
lor, în funcție de locul de pe față și de pe corp în care apar, vezi La Synergologie, de Philippe Turchet (Les Éditions de l’Homme, 2000, 313 p.) Filosofii și lingviștii George Lakoff și Mark Johnson arată în ce fel produce creierul nostru engrama raportului cu spațiul și în ce mod trăiește corpul această realitate. Vezi: George Lakoff și Mark Johnson, Philosophy of the Flesh, Basic Book, New York, 1999. Pentru informații mai bogate despre procesul emoțional care provoacă micromâncărimile, vezi mai ales: K.M. Heilman
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Șt. Aug. Doinaș, Orfeu și tentația realului, București, 1974, 167-178; Melania Livadă, Inițiere în poezia lui Blaga, București, 1974; Piru, Poezia, I, 44-57; Mircea Vaida, L. Blaga. Afinități și izvoare, București, 1975; Micu, „Gândirea”, 20-206, 217-220, 363-457, 839-857, 905-931; Negoițescu, Engrame, 10-13; Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii, Timișoara, 1975; Bălan, Artă, 121-130; Tașcu, Incidențe, 127-134; Dorcescu, Metafora, 83-98; Zalis, Tensiuni, 28-37; Cristea, Domeniul, 49-65; Pop, Transcrieri, 5-32; G. Gană, Opera literară a lui Lucian Blaga, București, 1976; Balotă, Universul
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Un roman al durerii, RP, 1937, 5 705; Gh. A. Harabagiu, Cu d-l M. Blecher, RRI, I, partea I, 371-377; Ieronim Șerbu, [„Inimi cicatrizate”], RVS, 1937, 3-4; Geo Bogza, Scrieri în proză, București, 1959, 411-414; Sebastian, Eseuri, 426-437; Negoițescu, Engrame, 119-139; Pillat, Mozaic, 105-124; I. Sârbu, M. Blecher și literatura experiențelor limită, CRC, 1970, 37; Georgeta Horodincă, Structuri libere, București, 1970, 41-80; Protopopescu, Volumul, 58-80; Crohmălniceanu, Literatura, I, 506-510; Hector Bianciotti, De-o parte și de alta a geamului, TR
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
1999; Opera lui G. Călinescu, București, 2001; Ioan Alexandru, Brașov, 2002. Ediții: G. Călinescu, Enigma Otiliei, București, 2000. Repere bibliografice: Liviu Petrescu, Ion Bălu, „Cezar Petrescu”, RL, 1972, 21; Piru, Varia, I, 459-462; Grigurcu, Idei, 269-274; Nițescu, Repere, 53-57; Negoițescu, Engrame, 259; Șerban Cioculescu, Biobibliografie călinesciană, FLC, 1976, 10; Nicolae Manolescu, „Eram bărbatul care...”, RL, 1982, 7; Al. Piru, Ion Bălu, „Viața lui G. Călinescu”, LCF, 1982, 8; Z. Sângeorzan, O carte despre Labiș, CL, 1983, 8; Dobrescu, Foiletoane, III, 167-173
BALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285594_a_286923]
-
Petrescu, Scriitori, 85-89; Tomuș, Răsfrângeri, 88-92; Constantin, Prozatori-critici, 35-39; Georgescu, Printre cărți, 232-236; Paleologu, Simțul practic, 102-104; Dimisianu, Valori, 141-144; Nițescu, Repere, 72-84, 160, 161; Martin, Metonimii, 363-366; Ungureanu, La umbra cărților, 65-74; Bălan, Artă, 202-204; Ungheanu, Arhipelag, 370-375; Negoițescu, Engrame, 161-173; Regman, Explorări, 148-158; Baltag, Polemos, 119-122; Dobrescu, Foiletoane, I, 124-128, II, 223-226; Popescu, Cărți, 13-21; Grigurcu, Critici, 455-471; Martin, Paranteze, 149-151; Livescu, Scene, 219-222; Petru Poantă, Nicolae Balotă, „Mapamond literar”, ST, 1983, 6; Sângeorzan, Anotimpurile, 145-158; Gheorghiu, Reflexe, 145-148
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
a efectua corect acțiunile motrice și de a evita eșecul. Sistemul de mijloace utilizat trebuie să-i ofere pacientului posibilitatea de a le executa cu ușurință, eleganță, rapiditate și precizie, în ritmuri variate, alternând judicios exercițiile cu pauze intercalate, astfel încât engrama să se fixeze cât mai bine. Trebuie să se elimine factorii de anxietate, să se stabilească progresiv încrederea în posibilitățile de efectuare corectă a exercițiilor, ceea ce va conduce la evitarea eșecurilor. În desfășurarea procesului de însușire a tehnicilor trebuie să
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
se țină seama de: gradarea comenzilor, care trebuie executate cu ușurință, eleganță, rapiditate, exactitate, în ritmuri diferite (ritm progresiv, ritm impus), ce vor fi repetate până la automatizare; alternarea judicioasă a exercițiilor, fiind repetate, dar cu pauze corespunzătoare, cu scopul ca engrama să se fixeze temeinic. Organizarea procesului de formare a gestului manual se va efectua în funcție de caracteristicile gestului ce decurg din stadiul morfologic al gestului și din cel al ritmului de execuție a gestului manual (Păunescu, Mușu 1990). ACȚIUNE (< fr. action
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
complexitatea aspectelor observate, factori care de fapt influențează performanțele motoare normale la pacienții cu leziuni cerebrale, de neuron motor central: tulburări senzoriale de grade diferite, spasticitate, dezordine a mecanismului postural reflex, lipsa modalităților de mișcare selectivă, adică pierderea abilității, a engramelor motoare. Pentru soții Bobath există patru factori care interferează performanțele motoare normale la pacienții cu leziuni cerebrale, de neuron motor central: a) perturbările senzitive, respectiv limitarea sau blocarea completă a aferențelor sensibilității profunde și superficiale, ceea ce afectează controlul posturii corpului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]