40 matches
-
cum s-a numit la început, are forma de arcă, fără turlă, cu pereți groși de aproximativ 1 metru prevăzută cu ferestre mici în firidele pereților. După secularizarea averilor mănăstirești de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, ulterior anului 1864, biserica devine enorie. La intrarea dinspre sud în satul Lespezi se găsește o ciușmea, monument înregistrat în lista monumentelor istorice Cod LMI VN-IV-m-B-06628. Ziua satului Lespezi este la 8 septembrie, dată ce corespunde cu sărbatoarea religioasă a Nașterii Maicii Domnului, hramul bisericii din
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
bisericii din Satul Mărițeia Mare consemnează o legendă interesantă despre numele așezării. Astfel se arată că: "„Baronul Cârstea a avut numai o singură fiică cu numele de Maria, care a moștenit averea tatălui ei. După numele Maria se numește și enoria această Măriței.”" Cronica mai precizează și modul cum a fost mutată populația din vechea sa vatră în actuala: "„După ce baronul Cârstea prefăcu locurile pământului...și le-a împărțit pământ și pentru aceasta trebuiau oamenii să facă boierescul”". La sfârșitul secolului
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
a promovat și examenul de licență, la care se supuneau doar cei mai buni clerici absolvenți, majoritatea rezumându-se la titlul ce-l acorda promovarea examenelor obligatorii de "absolvent de teologie" sau "teolog absolvent", suficient pentru a deveni preot de enorie. Titlul de licențiat acorda dreptul de a deveni profesor de religie în învățământul mediu și era titlul superior ce se putea obține în învățământul teologic greco-catolic din țară. Licența în Teologie o putea acorda doar Academia de Teologie Română Unită
George Guțiu () [Corola-website/Science/299297_a_300626]
-
o formă slavă distinctă, numită ritul paleobizantin. Ritul bizantin are două origini: una monahală și una catedrală. Mai concret, ritul bizanin s-a format prin contopirea a două rituri vechi, și anume: ritul monahal palestinian și ritul catedral (sau de enorie) constantinopolitan. Delicatețea și amănunțimea ceremoniilor rituale vin de obicei de la Constantinopol, pe când rubricile (tipicul, însemnările cu roșu) de obicei își au originea în Palestina. Ritul bizantin cunoaște trei etape; după unii liturgiști moderni, o a patra etapă e în curs
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
primă eliberare, intervenită la 6 ani de la arestare și detenție în închisoare, fără judecată, s-a așezat în comuna Chiraleș (județul Bistrița-Năsăud), unde locuia sora sa Ana, căsătorită cu profesorul Vasile Țărmure, fost și el până în anul 1948 preot de enorie, reprofilat după ilegalizarea Bisericii. La 12 august 1956 a avut loc la Cluj Liturghia săvârșită de cei doi preoți, greco-catolici, Vasile Chindriș și Izidor Ghiurco, în stradă, în fața Bisericii Piariștilor (Universității), în urma căreia au fost arestați mulți preoți. Între ei
Ioan Cherteș () [Corola-website/Science/305257_a_306586]
-
a lor pomenire. Potrivit unui document, biserica de lemn din Zlodica, "fără tipic", aparținea în 1841 Mănăstirii "Sf. Spiridon" din Iași. Ca urmare a Legii privind secularizarea averilor mănăstirești din 1863, Biserica "Sf. Voievozi" din Zlodica a devenit biserică de enorie, filială a Parohiei Cotnari. În perioada celui de-al doilea război mondial, soldații ruși au transformat lăcașul de cult în grajd, afectând multe icoane, ba chiar au tras gloanțe în crucea Mântuitorului, ca să vadă dacă-l ochesc. Biserica dispune de
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
pag. 2- Plasa de Sus, este menționată la nr. 5 Parohia Amza, cu filiale: Bis. Sf. Vasile, Sf. Nicolae (Tabacu) și Capela Sf. Ion Moldoveni. Așadar, la acea dată, biserica nu mai ținea de M-rea Mărcuța, era biserică de enorie, acest lucru putând surveni fie chiar de la construirea ei din zid, de către Toma Baltă (1847), fie mai târziu, în urma secularizării averilor mănăstirești, din 1860, din vremea lui Cuza. În Anuarul bisericilor din București, de pe anul 1909, parohia Sfântul Vasile figura
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
În vremea președenției d-lui Nicolae Ceaușescu președintele Republicii Socialiste Romînia, episcop al Eparhiei Rîmnicului și Argeșului fiind P.S. Episcop Iosif Gafton, protoereu pr. Ghițu Vasile, preot paroh Banică Vasile prin osteneala și sârguința celor 60 de familii ale acestei enorii. S-a sfințit astăzi 1 iulie 1979 de către P.S. Episcop Vicar Gherasim Piteșteanu".” Biserica este monument istoric, construită în formă de corabie, compusă din altar, naos, pronaos și pridvor, cu o turlă închisă, așezată pe naos și pridvor, acoperită cu
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
de aici că la acea dată biserica nu avea dascăl. Deși slujbele religioase au început să fie oficiate în noua biserică începând din 1798, lăcașul de cult a fost târnosit abia în toamna anului 1805, după cum consemnează Condica cronicală a enoriei Călineștii lui Cuparencu, document păstrat în parohia Călineștilor, sub forma unui registru tipizat, având foaia de titlu tipărită, cu mențiunea „Cernăuți 1890”. După unele opinii, dascălul Vasile Eminovici, bunicul lui Mihai Eminescu, care a venit în sat în anul 1804
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
internați în lagăre de concentrare, fie expulzați, sau în cel mai bun caz le-a fost limitată libertatea în mod serios. În 1990 Japonia avea cca. 1.075.000 de creștini (mai puțin de 1% din populație). Existau 800 de enorii catolice în 16 dioceze, și cca. 7.000 de biserici protestante.
Creștinismul în Japonia () [Corola-website/Science/316910_a_318239]
-
din jurul orașului Reni, intrate sub stăpânirea Imperiului Otoman la 1621. Astfel, un tomos al Patriarhului Ecumenic Dionisie al IV-lea" „Muselimul”" sau „"Seroglanul"”, (), emis în septembrie 1664 în vederea confirmării contopirii exarhatului Tomarovului cu mitropolia Proilavului, arată că Restaurarea statutului de enorie al așezării a avut loc în urma acțiunilor întreprinse de mitropolitul de atunci al Proilaviei, Gherasim. Dacă avem în vedere faptul că Gherasim a fost ales arhiereu al acestei eparhii în octombrie 1655, iar trei ani mai târziu, în 1658, a
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
al acestei eparhii în octombrie 1655, iar trei ani mai târziu, în 1658, a fost ales mitropolit al Târnovului, statutul de exarhie al Tomarovului trebuie să fi încetat pe parcursul acestei perioade de trei ani. De atunci, Tomarovul a rămas o enorie a mitropoliei Proilaviei, acest lucru fiind păstrat în titulatura arhiereului până la 1813. În continuare sunt prezentați preoții care au deținut demnitatea de protopop în diferitele eparhii ale mitropoliei și despre care există mărturii documentare certe. Protopopi de Brăila Protopopi de
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
sediu construit în spatele mănăstirii, pe un teren donat de aceasta. Biserica mănăstirii rămâne doar biserică de parohie, fiind delimitată de restul ansamblului printr-un gard din plăci de beton. În perioada 1950-2000 biserica mănăstirii a funcționat doar ca biserică de enorie pentru parohia Plătărești. La sfârșitul perioadei comuniste, în 1989, mănăstirea ajunsese într-o stare de degradare foarte avansată. Preotul Paul Lepădatu descrie astfel starea în care a găsit mănăstirea, în prima zi a venirii sale la Plătărești, în 1989: Starea
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
la care teritoriul desprins din Moldova a fost pus sub păstorirea Mitropoliei Proilaviei, după cum se vede și din citatul anterior. Documentul menționează în continuare că exarhia "„a fost înlocuită din nou și subordonată celei [mitropoliei] a Proilaviei”." Restaurarea statutului de enorie al așezării a avut loc în urma acțiunilor întreprinse de mitropolitul de atunci al Proilaviei, Gherasim. Dacă avem în vedere faptul că Gherasim a fost ales arhiereu al acestei eparhii în octombrie 1655, iar trei ani mai târziu, în 1658, a
Exarhatul Tomarov () [Corola-website/Science/328844_a_330173]
-
al acestei eparhii în octombrie 1655, iar trei ani mai târziu, în 1658, a fost ales mitropolit al Târnovului, statutul de exarhie al Tomarovului trebuie să fi încetat pe parcursul acestei perioade de trei ani. De atunci, Tomarovul a rămas o enorie a mitropoliei Proilaviei, acest lucru fiind păstrat în titulatura arhiereului până la 1813.
Exarhatul Tomarov () [Corola-website/Science/328844_a_330173]