203 matches
-
prin foraj-extracție) în geotermie de "joasă entalpie", are temperaturi cuprinse între 25°C și 60°C (în ape de adâncime), iar la geotermia de temperatura medie temperaturile variază de la 60°C până la 125°C ('ape mezotermale'). Resursele geotermale de "joasă entalpie" se utilizează la încălzirea și prepararea apei calde menajere în locuințe individuale, servicii sociale (birouri, învățământ, spații comerciale și sociale etc.), sectorul industrial sau spații agrozootehnice (sere, solarii, ferme pentru creșterea animalelor ș.a.). Limită economică de foraj și extracție pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154903_a_156232]
-
substanțelor chimice, oricare ar fi gradul de puritate al acestora. Măsurarea tensiunii superficiale prin metoda tensiometrului cu inel se limitează la soluțiile apoase care au o viscozitate dinamică mai mică de cca. 200 mPa/S. 1.2. Definiții și unități Entalpia liberă de suprafață pe unitate de suprafață constituie tensiunea superficială. Aceasta se exprimă prin: N / m în unități SI sau mN m în subunități SI 1 N m = 103 dyne / cm 1 nN = 1 dyne / cm în sistemul CGS a
jrc904as1984 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86043_a_86830]
-
a înregistrat o diminuare lentă în ultimul deceniu datorită, între altele, extinderii rețelei de distribuție și a consumului individual de gaze naturale sau GPL. e) Energia geotermala ... În România, temperatura surselor hidrogeotermale (cu exploatare prin foraj-extracție) în geotermie de "joasă entalpie", are temperaturi cuprinse între 25°C și 60°C (în ape de adâncime), iar la geotermia de temperatura medie temperaturile variază de la 60°C până la 125°C ('ape mezotermale'). Resursele geotermale de "joasă entalpie" se utilizează la încălzirea și prepararea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154902_a_156231]
-
prin foraj-extracție) în geotermie de "joasă entalpie", are temperaturi cuprinse între 25°C și 60°C (în ape de adâncime), iar la geotermia de temperatura medie temperaturile variază de la 60°C până la 125°C ('ape mezotermale'). Resursele geotermale de "joasă entalpie" se utilizează la încălzirea și prepararea apei calde menajere în locuințe individuale, servicii sociale (birouri, învăț��mânt, spații comerciale și sociale etc.), sectorul industrial sau spații agrozootehnice (sere, solarii, ferme pentru creșterea animalelor ș.a.). Limită economică de foraj și extracție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154902_a_156231]
-
sensul strict al cuvântului, în timp ce energia termică este o funcție de potențial, căldura este o formă de schimb de energie. În termodinamică, pentru studiul căldurii, în locul noțiunii de "energie termică", greu de definit, se preferă noțiuni ca energie internă, lucru mecanic, entalpie, entropie, noțiuni care pot fi definite exact fără a recurge la noțiunea de mișcare moleculară. Sursele de căldură pe care omul le poate folosi sunt: Vezi și la temperatură. Mărimi folosite în domeniul termic și definițiile lor Pentru transformări termodinamice
Căldură () [Corola-website/Science/306704_a_308033]
-
a recurge la noțiunea de mișcare moleculară. Sursele de căldură pe care omul le poate folosi sunt: Vezi și la temperatură. Mărimi folosite în domeniul termic și definițiile lor Pentru transformări termodinamice în gaze perfecte, modificarea energiei interne, respectiv a entalpiei se pot exprima în funcție de capacitatea termică la volum constant, respectiv la presiune constantă. La volum constant, căldura formula 1, necesară pentru schimbarea temperaturii de la temperatura inițială, "T" la temperatura finală "T" este dată de relația: La presiune constantă, relația este: Pentru
Căldură () [Corola-website/Science/306704_a_308033]
-
funcție de stare" și variația ei este unic determinată de stările inițială și finală ale sistemului. În măsurători calorimetrice "la variabile de forță constante", cantitatea de căldură schimbată se dovedește a fi egală cu variația unei alte funcții de stare, numită "entalpie", care este legată de energie prin relația: Existența schimbului de căldură arată că starea unui sistem termodinamic nu este complet caracterizată de variabilele mecanice formula 40 principiul întâi al termodinamicii indică existența unei noi variabile de stare, energia internă, măsurabilă prin
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
Noțiunea de sistem termodinamic poate fi lărgită, pentru a include astfel de fenomene în care masele componentelor sistemului se modifică. Fie un sistem cu formula 124 componente, de mase variabile formula 125 care se adaugă variabilelor de stare. Alegând ca potențial termodinamic entalpia liberă, aceasta va fi o funcție formula 126 Relațiiile (31) trebuie completate pentru a ține cont de noile variabile: unde Funcțiile formula 131 definite în (35) se numesc "potențiale chimice" ale componentelor respective. În acest formalism masele componentelor apar ca variabile de
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
Mărimile molare de exces sunt proprietăți ale amestecurilor de substanțe care caracterizează abaterea de la starea de amestec ideal. Cele mai frecvente sunt volumul, entalpia și potențialul chimic de exces. e mărimea extensiva exces e mărimea parțială exces Mărimile exces sunt legate de cele de amestecare care sunt definite prin: unde formulă 5 indică componenții puri, formula 6 mărimile (de) exces, formula 7 mărimea de interes. Folosind: prin
Mărimi molare de exces () [Corola-website/Science/323206_a_324535]
-
sunt legate de cele de amestecare care sunt definite prin: unde formulă 5 indică componenții puri, formula 6 mărimile (de) exces, formula 7 mărimea de interes. Folosind: prin substituire: Mărimile exces sunt identice cu cele de amestecare în cazul volumului, energiei interne și entalpiei care sunt nule la amestecurile ideale. Entropia și energiile libere exces sunt nenule pentru amestecurile ideale. Derivatele parțiale cu parametrii de stare Ț, P dau sau sunt incluse în expresiile unor mărimi derivate cum ar fi capacitea termică exces și
Mărimi molare de exces () [Corola-website/Science/323206_a_324535]
-
căldură și lucru mecanic, de exemplu încălzirea fluidului în urma disipației viscoase. Ecuația de conservare a energiei se bazează pe primul principiu al termodinamicii. Deoarece practic toate curgerile formează sisteme termodinamice deschise, ecuația folosită este în formă vectorială: unde formula 15 este entalpia masică, iar formula 16 este gradientul temperaturii. Câmpul de presiuni la curgerea unui fluid nu rezultă din ecuațiile de conservare, el reiese indirect din ecuația de continuitate și este determinant pentru curgere, apărând în termenii sursă din celelalte ecuații. Pentru calcului
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
O turbină cu gaze este o turbină termică, care utilizează căderea de entalpie a unui gaz sau a unui amestec de gaze pentru a produce prin intermediul unor palete care se rotesc în jurul unui ax o cantitate de energie mecanică disponibilă la cupla turbinei. Turbina cu gaze mai este cunoscută și sub denumirea de
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
mai bună soluție este gazeificarea lor prealabilă. De asemenea, gazele care conțin praf trebuie în prealabil desprăfuite. Rolul "turbinei" este de a realiza destinderea agentului termic (de obicei gaze de ardere), realizând transformarea 3 - 4 din ciclul Joule. Turbina transformă entalpia a gazelor întâi în energie cinetică, prin accelerarea prin destindere a agentului termic și transformarea de către palete a acestei energii în lucru mecanic, transmis discurilor turbinei și apoi arborelui. Piesele esențiale sunt "ajutajele turbinei" (a nu se confunda cu ajutajul
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
să alimenteze cu abur un proces tehnologic sau termoficarea, aburul este prelevat (la turbinele cu condensație) respectiv evacuat (la turbinele cu contrapresiune) la parametrii necesari procesului, respectiv termoficării. În energetică, proprietățile fizice care prezintă intres sunt: Capacitatea termică masică (implicit entalpia și entropia), conductivitatea termică și viscozitatea dinamică depind de presiune și temperatură, după legi neliniare. Actual aceste proprietăți fac obiectul activității "Asociației Internaționale pentru Proprietățile Apei și Aburului" ("The International Association for the Properties of Water and Steam" - IAPWS), care
Abur () [Corola-website/Science/302342_a_303671]
-
de 0,2 mJ, iar temperatura de combustie este de 555 °C. Benzenul arde cu o flacără galbenă, formând apă și dioxid de carbon, fumegând, indicând astfel conținutul ridicat de carbon. Puterea calorică a compusului este de 40580 kJ/kg, entalpia molară fiind de 3257,6 kJ/mol pentru starea lichidă și 3301 kJ/mol pentru cea gazoasă. La spectroscopia în infraroșu, benzenul prezintă trei benzi de absorbție ale vibrațiilor de valență la 3003, 3071 și 3091 cm. Vibrațiile de deformație
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
430 °C, 7 atm): formula 1 sau anhidridă maleică (450 °C, 1,5 atm, catalizator de VO): În urma oxidării complete a benzenului rezultă dioxid de carbon și apă, reacția fiind însoțită de o degajare a unei cantități importante de căldură (cu entalpie de reacție:ΔH = - 78 kcal/mol): formula 2 Prin nitrarea benzenului se obține nitrobenzen și apă: formula 3 Pentru prepararea nitrobenzenului se folosește acid azotic fumans căruia i se adaugă acid sulfuric concentrat, amestecul numindu-se nitrant sau sulfonitric. Prin clorurare în
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
în mână, deoarece absoarbe căldură. Cea mai mare parte a transformărilor de stare și reacțiilor chimice, inclusiv ale sistemelor vii au loc la presiune constantă. Când este vorba despre căldura cedată sau absorbită la presiune constantă chimiștii folosesc mărimea numită entalpie, notată cu H. Entalpia de reacție reprezintă variația de căldură a reacțiilor chimice, la presiune constantă. Entalpia unui sistem nu se poate măsura, dar se poate evalua și calcula variația de entalpie, ΔH (variația de entalpie a unui sistem este
Termochimie () [Corola-website/Science/324093_a_325422]
-
căldură. Cea mai mare parte a transformărilor de stare și reacțiilor chimice, inclusiv ale sistemelor vii au loc la presiune constantă. Când este vorba despre căldura cedată sau absorbită la presiune constantă chimiștii folosesc mărimea numită entalpie, notată cu H. Entalpia de reacție reprezintă variația de căldură a reacțiilor chimice, la presiune constantă. Entalpia unui sistem nu se poate măsura, dar se poate evalua și calcula variația de entalpie, ΔH (variația de entalpie a unui sistem este egală cu căldura primită
Termochimie () [Corola-website/Science/324093_a_325422]
-
ale sistemelor vii au loc la presiune constantă. Când este vorba despre căldura cedată sau absorbită la presiune constantă chimiștii folosesc mărimea numită entalpie, notată cu H. Entalpia de reacție reprezintă variația de căldură a reacțiilor chimice, la presiune constantă. Entalpia unui sistem nu se poate măsura, dar se poate evalua și calcula variația de entalpie, ΔH (variația de entalpie a unui sistem este egală cu căldura primită sau cedată de un sistem la presiune constantă): ΔH = Q și ΔH = H
Termochimie () [Corola-website/Science/324093_a_325422]
-
absorbită la presiune constantă chimiștii folosesc mărimea numită entalpie, notată cu H. Entalpia de reacție reprezintă variația de căldură a reacțiilor chimice, la presiune constantă. Entalpia unui sistem nu se poate măsura, dar se poate evalua și calcula variația de entalpie, ΔH (variația de entalpie a unui sistem este egală cu căldura primită sau cedată de un sistem la presiune constantă): ΔH = Q și ΔH = H − H = H − H . Într-o reacție chimică, variația de entalpie este egală cu diferența dintre
Termochimie () [Corola-website/Science/324093_a_325422]
-
chimiștii folosesc mărimea numită entalpie, notată cu H. Entalpia de reacție reprezintă variația de căldură a reacțiilor chimice, la presiune constantă. Entalpia unui sistem nu se poate măsura, dar se poate evalua și calcula variația de entalpie, ΔH (variația de entalpie a unui sistem este egală cu căldura primită sau cedată de un sistem la presiune constantă): ΔH = Q și ΔH = H − H = H − H . Într-o reacție chimică, variația de entalpie este egală cu diferența dintre suma entalpiilor produșilor de
Termochimie () [Corola-website/Science/324093_a_325422]
-
evalua și calcula variația de entalpie, ΔH (variația de entalpie a unui sistem este egală cu căldura primită sau cedată de un sistem la presiune constantă): ΔH = Q și ΔH = H − H = H − H . Într-o reacție chimică, variația de entalpie este egală cu diferența dintre suma entalpiilor produșilor de reacție și suma entalpiilor reactanților: ΔH = Σ H − Σ H. Variația de entalpie a reacției de sinteză a unui mol de substanță compusă din elementele componente reprezintă entalpia molară de formare
Termochimie () [Corola-website/Science/324093_a_325422]
-
variația de entalpie a unui sistem este egală cu căldura primită sau cedată de un sistem la presiune constantă): ΔH = Q și ΔH = H − H = H − H . Într-o reacție chimică, variația de entalpie este egală cu diferența dintre suma entalpiilor produșilor de reacție și suma entalpiilor reactanților: ΔH = Σ H − Σ H. Variația de entalpie a reacției de sinteză a unui mol de substanță compusă din elementele componente reprezintă entalpia molară de formare a substanței respective (se exprimă în KJ
Termochimie () [Corola-website/Science/324093_a_325422]
-
este egală cu căldura primită sau cedată de un sistem la presiune constantă): ΔH = Q și ΔH = H − H = H − H . Într-o reacție chimică, variația de entalpie este egală cu diferența dintre suma entalpiilor produșilor de reacție și suma entalpiilor reactanților: ΔH = Σ H − Σ H. Variația de entalpie a reacției de sinteză a unui mol de substanță compusă din elementele componente reprezintă entalpia molară de formare a substanței respective (se exprimă în KJ/mol). Măsurată în condiții standard, entalpia
Termochimie () [Corola-website/Science/324093_a_325422]
-
sistem la presiune constantă): ΔH = Q și ΔH = H − H = H − H . Într-o reacție chimică, variația de entalpie este egală cu diferența dintre suma entalpiilor produșilor de reacție și suma entalpiilor reactanților: ΔH = Σ H − Σ H. Variația de entalpie a reacției de sinteză a unui mol de substanță compusă din elementele componente reprezintă entalpia molară de formare a substanței respective (se exprimă în KJ/mol). Măsurată în condiții standard, entalpia molară de formare se numește entalpie molară de formare
Termochimie () [Corola-website/Science/324093_a_325422]