46 matches
-
acută. 22. Hernia inghinală și femurală strangulată. 23. Torsiunea de organ. 24. Hemoperitoneul. 25. Șocul hemoragic. BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE: 1. Gastrostomia. - 5 2. Splenectomia. - 2 3. Sutura hepatică. - 5 4. Sutura gastrică. - 5 5. Colecistostomia. - 5 6. Enterografia. - 5 7. Enterectomia segmentară. - 5 8. Colorafia. - 5 9. Colostomia. - 5 STAGIUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE - 3 luni TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ: (50 ore) 1. Politraumatismele - șocul traumatic. 2. Traumatismele părților moi ale membrelor. 3. Fracturile oaselor membrelor superioare. 4. Fracturile oaselor membrelor inferioare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
1 - Tiroidectomii subtotale ......................... 1 - Hernii hiatale .................................. 1 - Gastrostomii .................................... 4 - Gastroenteroanastomoze .......................... 3 - Jejunostomii .................................... 2 - Colonostomii .................................... 2 - Rezecții gastrice ............................... 3 - Vagotomii tronculare și selective ............... 3 - Splenectomii .................................... 1 - Colecistostomii ................................. 2 - Colecistectomii clasice și laparoscopice ........ 5 - Coledocotomii cu drenaj coledocian .............. 5 - Derivații bilio-digestive ....................... 2 - Enterectomii segmentare ......................... 2 - Colectomii segmentare ........................... 2 - Operații Hartman ................................ 1 - Hemicolectomii .................................. 2 - Amputații de rect ............................... 1 - 2 - Rezecții de rect ................................ 1 - Amputații de gambă .............................. 1 - Amputații de coapsă ............................. 1 - Cura hemoroizilor ............................... 5 - Supurații ano-rectale ........................... 5 - Furuncule, hidrosadenite ........................ 5 - Simpatectomii lombare ........................... 1 - Cura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
Torsiunea de organ. j. Hemoperitoneul acut. 1.4.2.1. Baremul activităților practice Numărul minim de intervenții chirurgicale efectuate trebuie să cuprindă: 1. Gastrostomia - 5 2. Splenectomia - 2 3. Sutura hepatică - 5 4. Sutura gastrică - 3 5. Enterografia - 10 6. Enterectomia segmentară - 5 7. Colorafia - 5 8. Colostomia temporară - 5 1.4.3. STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIO-VASCULARĂ - 3 luni 1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore) I. Anatomie 1. Anatomia cordului și pericardului. 2. Mediastinul. 3. Aorta. 4. Venele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
acută. 18. Hernia inghinală și femurală strangulate. 19. Torsiunea de organ. 20. Hemoperitoneul. 21. Șocul hemoragic. BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE 1. Gastrostomia - 2 2. Splenectomia - 5 3. Sutura hepatică - 5 4. Sutura gastrică - 5 5. Colecistectomia - 5 6. Enterografia - 5 7. Enterectomia segmentară - 5 8. Colorafia - 5 9. Colostomia - 5 STAGIUL DE ORTOPEDIE - TRAUMATOLOGIE TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ (50 ORE): 1. Politraumatismele - șocul traumatic. 2. Traumatismele părților moi ale membrelor. 3. Fracturile oaselor membrelor superioare. 4. Fracturile oaselor membrelor inferioare. 5. Traumatismele articulare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
chirurgicale elementare: ● incizia ● sutura chirurgicală ● hemostaza ● puncția abdominală ● drenajul 2. Abordul venos pentru cateterism: ● asistat: 10 ● efectuat: 3 3. Explorarea chirurgicală a abdomenului: ● asistat: 30 ● efectuat: 10 4. Visceroliza: ● asistat: 20 ● efectuat: 5 5. Apendicectomie: ● asistat: 40 ● efectuat: 10 6. Enterectomia segmentară: ● asistat: 10 ● efectuat: 1-3 7. Enterografia segmentară: ● asistat: 10 ● efectuat: 1-3 8. Colorafia: ● asistat: 10 ● efectuat: 1-3 9. Omentectomia (cu sau fără decolare coloepiploică): ● asistat: 10 ● efectuat: 1-3 10. Principii de chirurgie celioscopică: ● asistat: 20 MODULUL DE BIOETICĂ (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
și cronică litiazică 17. Cancerul hepatic 18. Cancerul colic 19. Cancerul rectal 20. Prolapsul genital 21. Tumorile utero-anexiale 22. Sarcina extrauterină 23. Noțiuni de chirurgie laparoscopică Barem de activități practice Cura chirurgicală a herniei inghinale și femurale 25 Apendicectomie 30 Enterectomii segmentare 10 Colectomii segmentare 10 Colecistectomii 20 Splenectomii 5 Colostomie (anus iliac) 10 Hemicolectomie 10 Montare cateter de dializă peritoneală 10 B. Stagiul de Chirurgie Toracică Tematica de pregătire (30 ore) 1. Explorarea imagistică a toracelui 2. Traumatisme toracice închise
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
colonoscopie executată corect putând fi relevantă. Uneori o masă tumorală periombilicală sau anomalii morfologice la nivelul ombilicului sugerează existența diverticulului Meckel. Ulcerul diverticular se poate complica cu hemoragii grave ce pot duce la șoc hemoragic, perforații. Extirpare chirurgicală (diverticulectomie sau enterectomie segmentară). Diverticulita este un proces inflamator cu caracter acut sau subacut, asemănător clinic și anatomo-patologic cu apendicita acută. Simptomatologia e asemănătoare cu cea a apendicitei acute: S-au descris 3 forme: catarală, flegmonoasă și gangrenoasă. Evoluția este asemănătoare cu a
Diverticul Meckel () [Corola-website/Science/313754_a_315083]
-
de abdomen acut, asemănătoare ocluziei intestinale. Nu există semne caracteristice, clinice sau radiologice, care să indice originea diverticulară deci, diagnosticul va fi intraoperator. Indicația chirurgicală: Sindrom ocluziv. Va fi chirurgical-urgent, cu secționare de bride, devolvulare, dezinvaginare, diverticulectomie cu sau fără enterectomie segmentară. Diverticulul Meckel singur, sau însoțit de ansa purtătoare, poate ajunge în sacul herniar (inghinal, femural, ombilical). Poate fi liber sau fixat. Este posibilă strangularea sau procese de diverticulită acută în interiorul sacului scrotal. Aproape întotdeauna este intraoperator. Rezolvarea chirurgicală a
Diverticul Meckel () [Corola-website/Science/313754_a_315083]
-
de ansa purtătoare, poate ajunge în sacul herniar (inghinal, femural, ombilical). Poate fi liber sau fixat. Este posibilă strangularea sau procese de diverticulită acută în interiorul sacului scrotal. Aproape întotdeauna este intraoperator. Rezolvarea chirurgicală a herniei și diverticulectomie cu sau fără enterectomie segmentară a diverticulului Meckel (se obliterează doar segmentul ombilical al canalului, cel distal rămâne pe loc), a fistulei ombilicale congenitale (când persistă întregul canal), a unor tumori solide sau chistice (persistă doar segmentul median al canalului). Sunt rare și cuprind
Diverticul Meckel () [Corola-website/Science/313754_a_315083]
-
sau chistice (persistă doar segmentul median al canalului). Sunt rare și cuprind toate tipurile de tumori intestinale: Este intraoperator cu ocazia complicațiilor: hemoragie, perforație, ocluzie. Este chirurgical: diverticulectomie simplă sau cu rezecție cuneiformă a bazei de implantare și enterorafie sau enterectomie segmentară .
Diverticul Meckel () [Corola-website/Science/313754_a_315083]
-
duodeni digitorum- de 12 degete (lungimea acestui segment intestinal) + gr. έκτομή, -ης s. f. (ektome- "amputare, castrare; excizie); * enterotomie: cf. gr. έν-τερον, -ου s.n. (enter(o)-, enter,- entero- intestin) + gr. τομή, -ης s.f. (tome-tăiere, lovitură, amputație, incizie; separare, rană; deschizătură); * enterectomie: cf. gr. έν-τερον, -ου s.n. (enter(o)-, enter,- entero- intestin), gr. τομή, -ης s.f. (tome-tăiere, lovitură, amputație, incizie; separare, rană; deschizătură); * laparotomie: cf. gr. λαπάρα, -ας s.f. (lapara-flanc; abdomen), cf. gr. τομή, -ης s.f. (tome-tăiere, lovitură, amputație, incizie; separare, rană
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Incizia pararectală (fig. 11.54-B săgeata C) etc. Observăm că structura fiecărui enunț respectă topica limbii S+A+P+C și - într-o măsură minimă - liniaritatea clasică a unei definiții de dicționar. Iată comparativ, definiția unora dintre conceptele subdomeniului chirurgie: • Enterectomie - "Extirparea chirurgicală a unor formațiuni din intestin și suturarea extremităților rămase, cu refacerea circulației și a inervației. Se practică în leziuni intestinale cu ulcerații și hemoragii" (DM, 2007: 449). • Hepatectomie - "Ablația parțială sau totală a parenchimului hepatic. H. parțială poate
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
formulării, informația fiind transmisă în mod clar, chiar dacă se menține în limitele abstracte ale științei. Spre deosebire de discurs, unde hiperonimul este utilizat, de regulă în titlu/ subtitlu/ paragraf, în definiția terminografică, termenul supraordonat este indicat direct ("Segmentectomie - Ablația unei părți limitate// Enterectomie - Extirparea chirurgicală a unor formațiuni din intestin..."). Majoritatea hiperonimelor sunt nume, substantive postverbale etc., în definițiile terminografice, asemenea hiponimelor. În discurs există substantive dar mai ales verbe cu incluziune în sensul hiperonimelor matriciale (-tome- verb în limba greacă): a inciza
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
curativ, include alimentație rațională și practicarea judicioasă a exercițiilor fizice (terapia prin mișcare are scopul stimulării proceselor catabolice și scăderii greutății, dar și îmbunătățirea parametrilor respiratori, circulației sangvine, corectarea tulburărilor statice). La acestea se pot adăuga psihoterapia și tratamentul chirurgical (enterectomii, adipectomii) [49]. Opusul obezității este slăbirea excesivă sau cașexia. Cauzele cașexiei sunt subnutriția, afecțiunile endocrine (cașexia hipofizară), digestive (stenoza pilorică), psihice, toxico- infecțioase, neoplazice. Un alt tip de cașexie este maladia Simonds, în care organismul este într- o stare accentuată
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
bolnavii din lotul A, au arătat:cinci decese (2,73%) postoperator; pacienți cu vârsta între 65 și 75 de ani, cu eventrații ștrangulate, cu necroză de ansă intestinală, cu boli asociate (obezitate, insuficiență cardiacă, diabet decompensat, BPOC); aceștia au suferit enterectomii, urmate de fistule anastomotice, peritonită secundară, MSOF și exitus. hematoame și seroame la 64 de cazuri (34,97%). Aceste complicații s-au datorat probabil drenajului ineficient, prin lipsa aspirației continue, vidate, sau scoaterii precoce a tuburilor de dren; necroze tegumentare
Revista Medicală Română by Iustina Gabriela Pusel () [Corola-journal/Journalistic/92276_a_92771]
-
în aproximativ 32% dintre cazuri (12). A fost folosită cu succes și terapia trombolitică locală, cateterul fiind direcționat în AMS sau vena mezenterică superioară (VMS). Sindromul de intestin scurt a fost întâlnit la pacienții care supraviețuiesc unor intervenții chirurgicale extinse (enterectomii largi) cu pierderea unei treimi din intestinul subțire. Clinic, pacienții prezintă ca simptome principale diareea, deshidratarea cu malnutriție. Rezecția a 50% din intestinul subțire este bine tolerată de pacient. Tratamentul sindromului de intestin scurt este în principal medical, cu administrarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
de studiu s-au mai evidențiat în 5 cazuri (15,6%) fistule colecisto-digestive: 3 colecisto-gastrice și 2 colecisto-intestinale. La pacienții cu peritonită secundară perforației de ansă jejunală, tratamentul chirurgical a constat în: - enterorafie în 2 planuri și drenaj multiplu - 40% - enterectomie segmentară cu enteroanastomoză termino-terminală, lavaj și drenaj multiplu - 40% - evacuare abces, enterectomie cu enterorafie, drenaj - 20%. Pe cazuistica studiată a fost evidențiată preponderent ruptura de ansă jejunală cu peritonită generalizată (40%), din care 1 caz a prezentat și abces entero
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
colecisto-digestive: 3 colecisto-gastrice și 2 colecisto-intestinale. La pacienții cu peritonită secundară perforației de ansă jejunală, tratamentul chirurgical a constat în: - enterorafie în 2 planuri și drenaj multiplu - 40% - enterectomie segmentară cu enteroanastomoză termino-terminală, lavaj și drenaj multiplu - 40% - evacuare abces, enterectomie cu enterorafie, drenaj - 20%. Pe cazuistica studiată a fost evidențiată preponderent ruptura de ansă jejunală cu peritonită generalizată (40%), din care 1 caz a prezentat și abces entero mezenteric. La pacienții cu perforație de ansă jejunală nu s-au înregistrat
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
care s-a reintervenit chirurgical pentru rezolvarea unei ocluzii intestinale prin bride. La pacienții cu peritonită secundară perforației de ansă ileală, tratamentul chirurgical a constat în: - excizie cuneiformă de ileon, enterorafie, lavaj peritoneal, drenaj subhepatic și în Douglas - 14,3% - enterectomie segmentară cu enteroanastomoză jejuno-ileală terminoterminală, lavaj peritoneal și drenaj - 14,3% - sutura perforației, lavaj peritoneal și drenaj multiplu - 28,6%enterectomie anterogradă cu evacuarea abcesului, lavaj peritoneal și drenaj - 14,3% - enterectomie segmentară cu enteroanastomoză termino-terminală, lavaj peritoneal și drenaj
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
tratamentul chirurgical a constat în: - excizie cuneiformă de ileon, enterorafie, lavaj peritoneal, drenaj subhepatic și în Douglas - 14,3% - enterectomie segmentară cu enteroanastomoză jejuno-ileală terminoterminală, lavaj peritoneal și drenaj - 14,3% - sutura perforației, lavaj peritoneal și drenaj multiplu - 28,6%enterectomie anterogradă cu evacuarea abcesului, lavaj peritoneal și drenaj - 14,3% - enterectomie segmentară cu enteroanastomoză termino-terminală, lavaj peritoneal și drenaj - 26,8%. Pe cazuistica studiată a fost evidențiată preponderent perforația traumatică de ansă ileală (28,6%), din care 1 caz a
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
peritoneal, drenaj subhepatic și în Douglas - 14,3% - enterectomie segmentară cu enteroanastomoză jejuno-ileală terminoterminală, lavaj peritoneal și drenaj - 14,3% - sutura perforației, lavaj peritoneal și drenaj multiplu - 28,6%enterectomie anterogradă cu evacuarea abcesului, lavaj peritoneal și drenaj - 14,3% - enterectomie segmentară cu enteroanastomoză termino-terminală, lavaj peritoneal și drenaj - 26,8%. Pe cazuistica studiată a fost evidențiată preponderent perforația traumatică de ansă ileală (28,6%), din care 1 caz a prezentat și abces entero mezenteric. La pacienții cu perforație de ansă
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]