107 matches
-
Această colecție, din care se mai pastrează azi doar 715 de piese, este cea mai bogată și mai valoroasă donație primită de ""Muzeul de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din București"" în cursul celor peste 175 de ani de existență. Studiilor entomologice, ornitologice, floristice și etnografice i se adaugă simpatia cu care s-a apropiat de băștinași, ziarele timpului menționând compasiunea pentru indonezienii împotriva cărora luptau. Întors în patrie după 25 de ani, se stabilește la Viena în (1894), verile și le
Ilarie Mitrea () [Corola-website/Science/306481_a_307810]
-
permanente au fost organizate în 1934, 1954 și 1963. Este desființat abuziv în 1974. A fost reorganizat în clădirea fostei tipografii Ramuri. Clădirea este monument de arhitectură datând din 1926 și adăpostește o colecție paleontologică (mamifere cuaternare), colecție malacologică, colecție entomologică, colecție oologică, colecție ornitologică și mamalogică, ierbar, precum și colecții de mineralogie. Închis parțial pentru renovare. Clădirea este monument istoric și de arhitectură (1906), fostă Școală de fete a bisericii Madona Dudu până în 1948. A fost restaurată în 1948, 1962, 1977
Muzeul Olteniei () [Corola-website/Science/331343_a_332672]
-
Baer, în n. 17 februarie 1792 - d. 26 noiembrie 1876) a fost un biolog, geolog, meteorolog, geograf și naturalist german, fondatorul embriologiei. A fost membru al Academiei Ruse de Științe, cofondator al Societății Geografice Ruse și primul președinte al Societății Entomologice Ruse. S-a născut la Rakke, o localitate situată în Regiunea Lääne-Viru din Estonia. A studiat la Universitatea din Tartu, mai târziu și-a continuat studiile la Berlin, Viena și Würzburg și se specializează în domeniul embriologiei. În 1817 este
Karl Ernst von Baer () [Corola-website/Science/312665_a_313994]
-
din București. Din 1955 - Membru al Academiei Române. Cercetări asupra insectelor dăunătoare, în special asupra tizanopterelor („Thysanoptere din România. Studii morfologice”, „Insectele vătămătoare din România și mijloacele de combatere a lor”). Fondator al școlii de entomologie agricolă din România („Rolul stațiunilor entomologice”). A publicat 65 de lucrări științifice în diverse reviste din țară și străinătate. Publică monografia „Thysanoptere din România. Studii morfologice”, și descrie 14 specii noi pentru știință. Alte lucrări importante
Wilhelm Karl W. Knechtel () [Corola-website/Science/307116_a_308445]
-
l-a părăsit însă curând, pentru a se dedica din plin studiilor științifice. După 1900 a călătorit adeseori în Austria de Sus, pentru a cerceta fauna și flora de acolo. Pasionat de științele naturale, începând din 1890 se consacră cercetărilor entomologice. În 1888 scrie articolul „Fauna de coleoptere din Bucovina (Beitrage zur Kaferfauna der Bucovina und Nordrumăniens)”. În anul 1897, la Viena, publică monografia „Fluturii din Bucovina (Die Schmetterlinge (Lepidoptera) der Bukowina)”, în care a descris 834 de specii de macrolepidoptere
Constantin de Hurmuzaki () [Corola-website/Science/307232_a_308561]
-
descrieri și ilustrații pentru unii pe care le-a adăugat în "Beiträge zur Geschichte der Schmetterlinge" (1786-1790), pe lângă alte câteva noi specii descoperite în zona rurală de lângă casa sa din Augsburg. Francis Hemming. "Hübner: Cont sistematic și bibliografic al lucrărilor entomologice ale lui , și al suplimentelor acestea de Carl Geyer, Gottfried Franz von Frölich, și Gottlieb August Wilhelm Herrich-Schäffer." Londra: Societatea Regală de Entomologie din Londra, 1937. 2 volume.
Jacob Hübner () [Corola-website/Science/329450_a_330779]
-
la Facultatea de Fizică-Chimie a Universității din Iași și Facultatea de Farmacie a aceleiași universități (1948). După absolvirea facultății a lucrat ca profesor de fizică și chimie la Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava. A avut contribuții la cunoașterea faunei entomologice a României. A realizat cea mai mare colecție de insecte din țară (circa 250.000 de exemplare). Semnalează, pentru prima dată, peste 300 de specii din fauna României. Identifica 8 taxoni noi pentru știință. Genuri și specii noi îi poartă
Ioan Nemeș () [Corola-website/Science/310423_a_311752]
-
de o ciumă de omide El a întreprins o excursie în această regiune, analizând motivul acesteia, scriind cartea "Nachrichten von einer Raupe so etliche Jahre her an manchen Orten in Sachsen vielen Schaden gethan". Printre lucrările sale cele mai importante entomologice mai sunt de enumerat "Icones insectorum circa ratisbonam indigenorum coloribus naturam referentibus expressae" în trei volume, scrisă în limba latină (1779) precum introducerea pentru "Elementa entomologica" (1789). Schaffer a încercat de asemenea, să îmbunătățească tehnicile de preparare. Ca botanist a
Jacob Christian Schäffer () [Corola-website/Science/335208_a_336537]
-
an manchen Orten in Sachsen vielen Schaden gethan". Printre lucrările sale cele mai importante entomologice mai sunt de enumerat "Icones insectorum circa ratisbonam indigenorum coloribus naturam referentibus expressae" în trei volume, scrisă în limba latină (1779) precum introducerea pentru "Elementa entomologica" (1789). Schaffer a încercat de asemenea, să îmbunătățească tehnicile de preparare. Ca botanist a descris în cartea "Erleichterte Artzney-Kräuterwissenschaft" ( Știința ușurată asupra verdețurilor medicale) din 1759, efectul curativ al plantelor, pentru a oferi medicilor și farmaciștilor un ghid practic la
Jacob Christian Schäffer () [Corola-website/Science/335208_a_336537]
-
Umanistică. În același an, a devenit membru de onoare al Societății de Geografie Munchen. În 1897 a devenit prima femeie care a primit un doctorat onorific de la Universitatea Ludwig Maximilian din Munchen. De asemenea, a fost membru corespondent al Societății entomologica din Berlin.
Theresa de Bavaria () [Corola-website/Science/337420_a_338749]
-
perioadă de timp în viitor", acesta remarcă se referă la primul său volum. În ceea ce privește al doilea volum el a scris: Este un lucru magnific, care va face mai ușoară identificarea speciilor europene". Profesorul Mihai Constantineanu a efectuat în continuare cercetările entomologice inițiate de învățătorul său, profesorul Ioan Borcea, și a creat cea mai puternică școală entomologică în România, având cel mai mare colectiv de ihneumonologiști din lume cu rezultate remarcabile. Printre elevii săi se numără: C. Pisică, R. Constantineanu, V. Ciochia
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]
-
doilea volum el a scris: Este un lucru magnific, care va face mai ușoară identificarea speciilor europene". Profesorul Mihai Constantineanu a efectuat în continuare cercetările entomologice inițiate de învățătorul său, profesorul Ioan Borcea, și a creat cea mai puternică școală entomologică în România, având cel mai mare colectiv de ihneumonologiști din lume cu rezultate remarcabile. Printre elevii săi se numără: C. Pisică, R. Constantineanu, V. Ciochia, I. Petcu, Gh. Mustață, I. Voicu, C. Filipescu, I. Andriescu, I. Suciu. Așa cum a făcut
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]
-
județean din Dorohoi. Clădirea a fost construită în stil baroc, în anul 1887, de către arhitecți italieni, după un proiect francez, cu destinația de reședință a prefecturii fostului județ Dorohoi. Muzeul are bogate colecții de insecte, moluște, minerale, păsări etc. Colecția entomologică a profesorului Ion Nemeș cuprinde aproximativ 250.000 de insecte autohtone (multe specii fiind noi pentru știință) și 4.500 de fluturi exotici obținuți prin schimb cu diverși colecționari din întreaga lume. Colecția de animale exotice - prof. Cătălin Rang și
Muzeul de Științele Naturii din Dorohoi () [Corola-website/Science/331324_a_332653]
-
turiști americani În Europa, Egipt și țara Sfîntă, călătorind cu vaporul cu aburi și telegrafiindu-și articolele către ziarele americane. Turiștii, care trăiesc mai degrabă după ghiduri decît conduși de propriile simțuri, au primit chiar din mîna lui primele analize entomologice. El a Înfipt un ac În spinarea patosului turistic de abia Înmugurind. Dar facilitățile pentru turiști erau, la vremea aceea, măcar mai confortabile decît ce găsești azi Într-un avion comercial obișnuit. Același spiriduș care ne-a dat posibilitatea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
și "fantastică""5, primele încercări literare publicate în Ziarul Științelor Populare fiind Cum am găsit piatra filosofală, numită "schiță "fantastică"" și "fragmentul pseudo-autobiografic", Amintiri din retragere. Au urmat "romanele fantastice" Călătoria celor cinci cărăbuși în țara furnicilor roșii, "roman satiric entomologic" și Memoriile unui soldat de plumb. Specificând că "încercările mele literare au fost de la început și neîntrerupt, "fantastice" și "realiste", și că dificultatea coexistenței "literatură-știință" l-au făcut să înțeleagă faptul că nu poate renunța "nici la una, nici la
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Doctorul Pagès a început cu insectele. Încă de mic, își însoțea bunicul în grădină dis-de-dimineață pentru a scormoni în pământ, într-un colț al lui. Vedeam râme, furnici. Îmi petreceam dimineți întregi privind lumea. Mai târziu, am citit memorabilele Amintiri entomologice ale lui Jean-Henri Fabre și mi-am instalat vivarii acasă, pentru a contempla viața insectelor. Insectele sunt frumoase, pentru că nu aparțin nimănui. Sunt frumoase pentru că nimeni nu le zorește, pentru că nu ascultă de om. Ele își trăiesc propria viață, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
feței care era arhicunoscut și pe care, cu oarecare răutate uneori îl așteptam. Nu avea vocație didactică. La cursul de Entomologie, programat pe două semestre, a făcut un singur desen la tablă: o linie verticală fină, care simboliza un ac entomologic. Era un fin cunoscător și observator al naturii, însă în aplicațiile făcute pe teren nu făcea altceva decât să-i trimită pe studenți cu insectele prinse, să le pună în borcan la Maria; Maria fiind laboranta Catedrei. Totuși, a fost
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
făcute pe teren nu făcea altceva decât să-i trimită pe studenți cu insectele prinse, să le pună în borcan la Maria; Maria fiind laboranta Catedrei. Totuși, a fost un cercetător de elită care a lăsat în urmă o operă entomologică valoroasă. Pe profesorul Sergiu Cărăușu l-am primit cu brațele deschise și cu mult entuziasm. Am făcut împreună cursurile de Hidrobiologie și Ecologie. Cu statura sa atletică, cu fața tăbăcită, asemenea unui lup de mare, cu ochii iscoditori și luminoși
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
unde între studenți era și soția mea. Soția mea avea o colegă, care urma a doua facultate și era însoțită de soțul ei, cadru didactic universitar la Institutul Agronomic. Nu-l cunoșteam. Mergeam cu studenții și culegeam insecte cu fileul entomologic. După mai multe cosiri deschideam fileul și prezentam studenților insectele și păianjenii pe care îi găseam. În urma mea venea cadrul didactic de care am amintit, care cunoștea unele insecte și care se interesa la toți studenții să vadă ce specii
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
mai frumoase. Am rămas impresionat de cunoștințele profesorului Constantineanu. Echipa de cercetare era destul de mare: Constantin Pisică, Victor Ciochia, Elena Gavrilescu, Ionel Petcu, Raoul Constantineanu fiul profesorului, eu și alții. Toată ziua colectam insecte, iar seara le înțepam cu ace entomologice și le puneam în colecții. Și în timpul zilei, dar mai ales seara, făceam schimb de impresii și de insecte și ne etalam capturile. Erau momente de adevărată educație științifică. Atâtea lucruri noi aflam, atât de multe comentarii se făceau, în funcție de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
livezilor de pruni și dușmanii lor naturali, iar Gheorghe Mustață insectele dăunătoare culturilor de legume și complexul de parazitoizi care le limitează populațiile. Astfel s-a conturat așa cum am mai afirmat, cea mai puternică școală de entomologie din România. Școala entomologică de la Iași a fost fondată de titanul zoologiei românești, profesorul Ioan Borcea și a fost continuată și dezvoltată de elevul său, profesorul Mihai Constantineanu. Profesorul Ioan Borcea nu numai că a pus bazele celei mai puternice școli de entomologie din
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
clasă. A abordat cunoașterea afidelor, a zoocecidiilor și a unor insecte dăunătoare împreună cu complexul de entomofagi. De la Ioan Borcea și până astăzi nimeni nu a mai abordat studiul monografic al afidelor. Profesorii Mihai Constantineanu și Petru Șuster au dezvoltat cercetările entomologice inițiate de profesorul Ioan Borcea, făcând cunoscută școala entomologică de la Iași. Prin longevitatea sa și prin marea putere de muncă, profesorul Mihai Constantineanu a dezvoltat, în mod magistral școala de entomologie prin cei 20 de doctori ai săi, unii dintre
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
unor insecte dăunătoare împreună cu complexul de entomofagi. De la Ioan Borcea și până astăzi nimeni nu a mai abordat studiul monografic al afidelor. Profesorii Mihai Constantineanu și Petru Șuster au dezvoltat cercetările entomologice inițiate de profesorul Ioan Borcea, făcând cunoscută școala entomologică de la Iași. Prin longevitatea sa și prin marea putere de muncă, profesorul Mihai Constantineanu a dezvoltat, în mod magistral școala de entomologie prin cei 20 de doctori ai săi, unii dintre ei deveniți profesori universitari și continuatori ai cercetărilor entomologice
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
entomologică de la Iași. Prin longevitatea sa și prin marea putere de muncă, profesorul Mihai Constantineanu a dezvoltat, în mod magistral școala de entomologie prin cei 20 de doctori ai săi, unii dintre ei deveniți profesori universitari și continuatori ai cercetărilor entomologice. Din a treia generație de entomologi ai acestei școli fac parte profesorii Constantin Pisică, Ionel Andriescu, Gheorghe Mustață, Victor Ciochia, și alții. A patra generație este formată din doctoranzii profesorilor Constantin Pisică, Ionel Andriescu și Gheorghe Mustață. Iașul a devenit
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Ciochia, și alții. A patra generație este formată din doctoranzii profesorilor Constantin Pisică, Ionel Andriescu și Gheorghe Mustață. Iașul a devenit organizatorul unor conferințe naționale și internaționale de entomologie, precum și al celui de al doilea Congres Național de Biologie. Școala entomologică de la Iași fiind orientată către studiul entomofagilor și a folosiri lor în combaterea biologică a organizat până acum patru simpozioane naționale cu genericul „Entomofagii și rolul lor în păstrarea echilibrului natural”. Nu prezint aceste simpozioane datorită faptului că sunt inițiatorul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]