94 matches
-
de optimizare a abilităților de observare „include recunoașterea patternurilor, identificarea caracteristicilor, dezvoltarea de inferențe și construirea de ipoteze” (apud Campbell, Campbell și Dickinson, 2004, p. 227). După Ioan Cerghit (1997), deosebim următoarele forme: a) observarea spontană și neorganizată; b) observarea enumerativă și descriptivă; c) observarea ca formă de cercetare organizată și sistematică, bazată pe autodirijare sau pe dirijare impusă din exteriorul persoanei; importanța observației rezidă în necesitatea ca procesul de învățare să se sprijine pe cunoașterea pe calea acțiunii directe a
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
au existat poeți care într-adevăr i-au făcut pe cititorii lor să vadă ceea ce citeau. 173 Poate că Lessing a avut dreptate să critice, ca neizbutită sub raportul vizual (deși nu neapărat neizbutită din punct de vedere artistic), descrierea enumerativă a frumuseții feminine în opera lui Ariosto, dar adepții pitorescului din secolul al XVIII-lea nu pot fi lesne trecuți cu vederea ; iar literatura modernă, de la Chateaubriand la Proust, ne-a dat multe descrieri care cel puțin sugerează efectele picturii
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
care aceasta îl menise deriziunii, o punere în oglindă, în termeni genettieni, a hipo- și hipertextului. Din prisma actualității cel puțin, Antichitatea greco-latină pare dominată de un paradox: corpusurile teoretice care conțin evidente încercări de definire, note sumare sau excursuri enumerative cu privire la parodie fac referire, în suficient de multe cazuri încât să se erijeze într-o cvasi-regulă, fie la opere astăzi în întregime sau parțial pierdute, fie la autori despre care documentaristica literară nu comunică prea multe. Dispariția, de-a lungul
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
până la demistificarea eroilor nu mai rămâne decât un pas, pe care Boiardo îl face cu ușurință. Și cu cât numărul celor subjugați de farmecele feminine e în creștere, cu atât mai rapid se transformă ei în niște caricaturi. O prezentare enumerativă a reacției în lanț pe care apariția feminină o stârnește era necesară. Ea se face gradat, tehnica acelui "bulgăre de zăpadă" fiind mai potrivită ca oricând. Orlando tremură sub imperiul fatalității unui destin potrivnic, îngenunchind în fața unui dialog cu sine
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
alcătuit", "Cum am ajuns la" etc., obținerea efectelor comice din descrierea detaliată, având un caracter hiperbolic, a enormelor cantități de mâncare și băutură pe care le îngurgitau "eroii" și obstinația cu care naratorul face precizările numerice atunci când produce un discurs enumerativ cu privire la vestimentație, alimentație ș.a.m.d. ("șapte sute treisprezece colți de mătase albă, o mie cinci sute nouă piei și jumătate de câine") sau integrarea modului specific folcloric de narație introdus prin formule de genul lui "Era pe când", " Cam în aceeași
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a stat la taifas cu Lucifer". Din start, desacralizarea temei Infernului este anunțată prin schimbarea statutului "locuitorilor" acestei lumi, căci "dracii sunt oameni cumsecade" și "n-o duc chiar atât de rău cum își închipuie lumea". O suită de tablouri enumerative, care detaliază condiția fiecăruia numindu-i atribuțiile și funcția infernale, conduce apoi la inversarea percepției obișnuite, apropiind discursul epic al scriitorului francez de modelul senecan din Apokolokyntosis. Infernul se apropie de fapt, prin parodie, de o percepție utopică a restabilirii
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
fantoșe ale idealului de-odinioară. Totul capătă dimensiuni grotești, de la giuvaierurile cu care sunt împodobiți locuitorii acestei lumi și până la festinurile gastronomice încărcate cu slănină peste care curg "pâraie de vin"; hiperbolizate atât ca prezență, cât și ca semnificație, tablourile enumerative de sorginte populară subminează, ca pretutindeni în cele cinci cărți, livrescul modelelor, anticipându-l pe acel "Fay ce que vouldras!" ce tronează pe frontispiciul abației. Nici vorbă aici de egalitarismul rezultat, în mijlocul oceanului unde Morus proiectase insula Utopia, prin abolirea
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
frecvent în textul narativ, secvența descriptivă are rol de pauză, fiindcă întrerupe șirul întâmplărilor și suspendă timpul diegetic. Secvența descriptivă este caracterizată prin organizare spațială, de obicei, sincronică (structură paradigmatică semnalată prin indici spațiali multipli). Frecvent, ia forma unui discurs enumerativ și figurativ. Organizarea tematică este evidențiată prin câmpuri semantice în care predomină substantivele și adjectivele. Ca secvență textuală, descrierea artistică recurge la combinarea imprevizibilă a strategiilor și tehnicilor descriptive: strategia relaționării prin analogie/prin contrast, stra tegia focalizării multiple etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
organizatorii temporali (atunci, mai întîi, pe urmă, apoi, după, ieri, mîine, trei zile mai tîrziu etc.) ordonează părțile reprezentării discursive pe coordonatele timpului. Combinarea organizatorilor spațiali și temporali într-un text facilitează reconstruirea coerentă a mesajului de către cititor; c) organizatorii enumerativi, care selectează și ordonează materia textuală combinînd uneori valoarea de ordine cu valoarea temporală. Aceștia se subclasifică în simpli aditivi (și, sau, de asemeni, ca și, cu aceștia, la fel, în aceeași măsură, mai mult...) și mărci de integrare liniară
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
apărut În discurs prin hazardul asocierilor, dar declanșînd imediat o Întreagă serie metaforică ce plasează obiectul În relații extrem de ramificate. Așa sînt „imnurile” Închinate ceaiului, cartofului, oglinzilor. În partea a cincea a poemului („Te oprești la vînzătoarea de legume...”) abundent enumerativă, momentului numirii (metaforice) a cartofului, În seria „legumelor”, generează acea stare de exaltare caracteristică imnului sau odei: și iată fața de hristos chinuit a cartofului el știe secretele nopții cu burdufe de liniști rădăcinile lui pipăie rărunchii pămîntului albe netede
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
prizonieri în perioada 1941-1945. Spectacolul de circ se suprapune astfel peste spectacolul existenței, subliniindu-i caracterul grotesc. Senzația de univers pustiu, de lume scindată prin bariere invizibile, dar imposibil de trecut este și aici accentuată de contrucția textului prin secvențe enumerative sau repetitive ("lămpile ardeau în gol", "ardeau luminile în gol", "dar nimeni nu intra"). Alternanța ipostazei observatorului neutru cu cea a actantului pune în lumină absorbirea eului în universul fictiv. Poemele declamatorii accentuează artificialitatea lumii descrise, cititorul e ca în fața
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
domnul cu gambetă era ventriloc". Imaginea nebunului este și aici o imagine a omului comun, care se lasă înnebunit, fascinat de fals, de ceea ce e contrafăcut și tinde să confunde spectacolul cu realitatea. Exprimarea lapidară, cu elipsa predicatului în structura enumerativă conduce și ea la impresia de proces-verbal care înregistrează sec informația. Pasărea neagră se transformă dintr-un simbol cultural într-o emblemă a unei lumi răsturnate și titlul descriptiv pune-n evidență destructurarea simbolului, reducerea lui la un element banal
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Chiar ieri suna telefonul// și-ntrebai: cu cine/ doriți? și-o voce// îți răspundea dumneavoastră/ m-ați sunat!" (Gesturi în aer liber). Atunci când își face totuși apariția metafora, ea funcționează ca o simplă redefinire a realului integrându-se în seria enumerativă în care sunt prinse și elementele existentului. O altă modalitate evidentă și în acest text este ruptura sintactică produsă chiar și pe final de strofă, cu același scop de a sugera fragmentarea textului ca modalitate esențială de redare a fragmentării
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
concretizatoare, enunțurile asertive, conectorii (în primul rând... în al doilea rând; pe de o parte... pe de altă parte; întâi... apoi), demarcatorii discursivi (vom discuta în continuare..., până aici am văzut cum..., o altă întrebare care se naște este...), structurile enumerative etc. Prin comportamentul autocentrat (autodezvăluirea) indivizii se dezvăluie celorlalți vorbind despre ei înșiși. Tip de comportament verbal constitutiv pentru anumite genuri și specii literare/jurnalistice (memorialistica, interviurile, cv-urile etc.), autodezvăluirea este o parte constitutivă a relațiilor sociale în măsura în care definește stadiul
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
că elipsa din T4 este semnificativă: cum pronumele ei nu are referent, absența lui îi estompează și mai mult pe agresori. Elipsele verbului au fost exemplificate în cap. 2 (§ 3.3), cu începutul lui T14. Elipsa este frecventă în seriile enumerative. Aici ea are rol de construire și de structurare ritmică a unei porțiuni de text mai lungă sau mai scurtă (cel mai adesea o frază periodică, așa cum vom vedea în cap. 5). De exemplu, cele două "Fraze" de Rimbaud (Illuminations
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Ahile, ei îl tîtîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville, APOI îl azvîrliră. (Fénéon) T47 MAI ÎNTÎI, D-na Barbero din Saint-André-Pradel, lîngă Marsilia, fu ștrangulată, APOI i se dădu foc la haine pentru a deghiza fapta. (Fénéon) • Organizatori enumerativi. Aceștia decupează și ordonează materia textuală combinînd uneori valoarea de ordine cu valoarea temporală. Trebuie să distingem între simplii aditivi (și, sau, de asemeni, ca și, cu aceasta, la fel, în aceeași măsură, mai mult...) și mărcile de integrare liniară
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe urmă, în al doilea rînd, și...) sau închiderea (pe de altă parte, în fine, în ultimul rînd, și, asta-i tot, pentru a încheia, în concluzie...). În T46, seria completă: MAI ÎNTÎI... APOI... ȘI ÎN SFÎRȘIT este mai curînd enumerativă decît temporală. O structură identică, dar pur enumerativă regăsim în publicitatea la automobilul Mitsubishi T48, care comportă în plus un organizator concluziv PE SCURT care operează o sinteză și diferă prin aceasta de ȘI ÎN SFÎRȘIT care marchează doar sfîrșitul
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
închiderea (pe de altă parte, în fine, în ultimul rînd, și, asta-i tot, pentru a încheia, în concluzie...). În T46, seria completă: MAI ÎNTÎI... APOI... ȘI ÎN SFÎRȘIT este mai curînd enumerativă decît temporală. O structură identică, dar pur enumerativă regăsim în publicitatea la automobilul Mitsubishi T48, care comportă în plus un organizator concluziv PE SCURT care operează o sinteză și diferă prin aceasta de ȘI ÎN SFÎRȘIT care marchează doar sfîrșitul enumerației: T48 PAJERO. AVENTURA FĂRĂ FRONTIERE Un Pajero
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
semăna, de a ara și recolta ca să trăiască, și merită astfel să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o. Segmentele A, B, C și D sînt structurate sintactic și ritmic. Formînd patru perioade, ele se sprijină pe serii enumerative și pe repetiția, în aceeași poziție sintactică, a unităților identice morfologic sau apropiate (sintagme nominale, adjective, relative). Avem de-a face cu un ritm simplu în A11>12, A21>22>23, C21>22>23, D11>12>13 și cu un
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ȘI femele A2. răspîndite pe cîmpuri, A2.1. negre, A2.2. învinețite A2.3. ȘI tare pîrlite de soare, A3. legate de pămîntul. A3.1. pe care-l răscolesc A3.2 ȘI-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; Organizatorul enumerativ ȘI joacă de trei ori rolul de marcă de final de serie enumerativă binară sau ternară. Seria ternară A2.1-2.2.-2.3. este atașabilă sintagmatic la animale (la același nivel cu A1, A2 și A3). Totuși, izotopia culorii (negre
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
3. ȘI tare pîrlite de soare, A3. legate de pămîntul. A3.1. pe care-l răscolesc A3.2 ȘI-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; Organizatorul enumerativ ȘI joacă de trei ori rolul de marcă de final de serie enumerativă binară sau ternară. Seria ternară A2.1-2.2.-2.3. este atașabilă sintagmatic la animale (la același nivel cu A1, A2 și A3). Totuși, izotopia culorii (negre, învinețite 3) conferă o unitate semantică acestei serii de trei termeni, încheiate cu
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
C2.2. cu apă, C2.3. ȘI cu rădăcină: Segmentul concluziv, introdus prin cele două puncte, este ritmat în mod simplu (D1.1-1.2-1.3) și complex (D1-2). Cele două ritmuri sînt marcate prin doi ȘI, unul pentru finalul seriei enumerative de trei infinitive, iar celălalt, un fel de ȘI de reluare, însoțește o elipsă a subiectului EI, care confirmă ceea ce am spus despre rolul structurant al elipsei (cap. 4§ 4.1). Același verb la prezent îi permite lui ȘI ASTFEL
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ansamblu. Proprii unui anumit tip de text, aceste planuri ocazionale sunt mai mult sau mai puțin identificabile în funcție de felul în care sunt sau nu subliniate prin semne de segmentare (alineate, titluri și sub-titluri, numerotarea părților etc.) și/sau de organizatori (enumerativi, conectori). În interiorul acestor planuri de texte, așa cum s-a putut vedea mai sus (pp. 33-34), cu excepția cazurilor rare de texte monosecvențiale, secvențele de bază (nivelul 1 de complexitate) se îmbină în funcție de trei moduri care se combină între ele: succesiunea, inserarea
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
frază descrie două obiecte succesive: mustață și melon; fiecare este completată (prin intermediul predicatelor calificative PRq) cu câteva proprietăți: mărimea mustății: mică și pălăria: neagră. Se dau propozițiile descriptive elementare (notate în cele ce urmează cu pd) legate între ele prin enumerativul și: Mustață << PROPR (mărime) PRq antepusă << mică << PROPR (culoare) PRq << neagră ȘI (conector) O pălărie melon << PROPR PRq (comparativ) << de aceeași culoare Următoarea frază cuprinde un segment metalingvistic ("scurtă descriere") și, mai ales, introduce un element nou: numele propriu, tema-titlu
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
franceză despre Praga medievală), fire solitară, ancorată în propria trăire, părându-le unora absentă până la indolență, altora agasant problematică. Cu excepția celor două versiuni ale Istoriei literaturii române contemporane lovinesciene, poeta nu a beneficiat, în lucrările de sinteză, decât de mențiuni enumerative. Conștiința procesului artistic, a „puterilor ce dormitează” în „ideea creatoare” și personalizarea acută a unor motive poetice o extrag pe S. din platitudinea veleitară. Deși acuratețea expresivă oscilantă o reține la cote valorice medii, în plan istorico-literar textele ei atestă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]