42 matches
-
care au condus până odată au disparut, oceanele erau dominate de rechini. Mamifere arhaice au umplut lumea, cum ar fi creodontele și primatele timpurii care au evoluat pe parcursul Mezozoicului și care nu depășiseră 10 kilograme. Mamiferele sunt încă destul de mici. Eocenul a durat 22 de milioane de ani. În Eocenul timpuriu viețuitoarele sunt mici și trăiesc în jungle înghesuite, la fel ca în Paleocen. În continuare nu existau viețuitoare mai mari de 10 kilograme. Printre ele erau: primate timpurii, balene și
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
dominate de rechini. Mamifere arhaice au umplut lumea, cum ar fi creodontele și primatele timpurii care au evoluat pe parcursul Mezozoicului și care nu depășiseră 10 kilograme. Mamiferele sunt încă destul de mici. Eocenul a durat 22 de milioane de ani. În Eocenul timpuriu viețuitoarele sunt mici și trăiesc în jungle înghesuite, la fel ca în Paleocen. În continuare nu existau viețuitoare mai mari de 10 kilograme. Printre ele erau: primate timpurii, balene și cai, împreună cu multe alte forme timpurii de mamifere. În
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
În vârful lanțului trofic erau păsări uriașe ca "Gastornis". Este singura dată în istoria înregistrată când păsările au condus lumea (cu excepția strămoșilor lor, dinozaurii). Temperatura era de 30 de grade celsius cu o mică variație de la pol la pol. În Eocenul mijlociu curenții formați între Australia și Antarctica au perturbat curenții oceanici din întreaga lume și ca urmare a rezultat un efect de răcire globală, aria junglelor micșorându-se. Acest lucru a permis mamiferelor să crească la proporții mamut, cum ar
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
la proporții mamut, cum ar fi balenele, care sunt, de acum, aproape complet acvatice. Mamifere ca "Andrewsarchus" erau acum în partea de sus a lanțului trofic și rechinii au fost înlocuiți cu balene ca "Basilosaurus" în cursa pentru supremația apelor. Eocenul târziu a văzut renașterea anotimpurilor care au provocat extinderea zonelor savană împreună cu dezvoltarea ierbii. Oligocenul a durat 10 milioane de ani. S-a caracterizat prin extinderea ierbii care a dus la dezvoltarea multor specii noi, inclusiv primii elefanți, pisici, câini
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
este un crater de impact în Rusia. Acesta are 25 km în diametru și vârsta este estimată la 49.0 ± 0,2 milioane de ani (Eocen). Craterul nu este expus la suprafață. Acesta este posibil să se fi format în același timp cu Craterul Gusev din apropiere care este mai mic. Six laser total-fusion analyses of the Kamensk impact glass have a weighted-mean age of 49
Craterul Kamensk () [Corola-website/Science/322183_a_323512]
-
spini și una posterioară lungă cu 1 spin și 17-44 raze moi. Înaintea înotătoarei anale sunt doi spini izolați liberi. Înotătoarele ventrale, așezate sub cele pectorale, sunt rudimentare sau lipsesc. Dinții sunt mici sau lipsesc. Fosilele au fost găsite din Eocen. le au o mare importanță economică. Familia cuprinde aproximativ 148 de specii și 32 genuri. Pe litoralului românesc al Mării Negre trăiesc 2 specii: stavridul negru ("Trachurus trachurus") și stavridul mediteranean ("Trachurus mediterraneus"). Carangidele cuprind pești de formă și mărimi diferite
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
din vestul oceanului Pacific. Familia cuprinde aproximativ 148 de specii și 32 genuri. Patru subfamilii sunt recunoscute provizoriu ca urmare a unui studiu amplu făcut în 1984 de W. F. Smith-Vaniz (care le-a catalogat ca triburi). Fosilele datează din eocenul inferior. Pe litoralului românesc al Mării Negre trăiește un singur gen și 2 specii:
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
Prisnel) - este situată în nord estul Munților Meseș, în prelungirea aceastora. Are culmea teșită ca o platformă și povârnișuri abrupte. În mare parte este acoperită de păduri de carpen și gorun. Este formată din șisturi cristaline și petice de calcar eocen sau oligocene, precum și din gresii. "Dealul Mare" este situat la nord de Prisnel și la vest de Preluca. "Dealul Dumbrava" (558 m) - este situat la nord-vest de Preluca . Are aspectul unei cueste cu orientare nordică. "Culmea Preluca" (810 m în
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
10 genuri, 39 specii), "Gempylidae" (16 genuri, 24 de specii), "Scombridae" (15 genuri, 51 specii), "Xiphiidae" (1 gen, 1 specie), și "Istiophoridae" (3 genuri, 11 specii). Resturile fosile se cunosc din paleocenul inferior. Familia fosilă †"Blochiidae" (de exemplu, "Blochius" din eocen și, posibil, "Aglyptorhynchus") este înrudită cu "Xiphiidae". Alte scombroide fosile includ "Abadzekhia" din oligocen și †"Palaeorhynchidae". În apele noastre, trăiesc reprezentanții a trei familii cu 6 specii.
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
mugiliforme ("Mugiliformes"). Într-un studiu critic al relațiilor scombroidelol în 1986, G. D. Johnson a concluzionat că "Sphyraena" este grupul-soră primitiv al scombroidelor rămase și a inclus familie "Sphyraenidae" în subordinul "Scombroidei" . Sfirenidele au lăsat fosile din terțiarul inferior și eocenului inferior. După FishBase familie sfirenide ("Sphyraenidae") cuprinde un singur gen, "Sphyraena", cu 27 de specii: Pe litoralul românesc al Mării Negre se întâlnește o singură specie: "Sphyraena sphyraena" (Linnaeus, 1758) = Luci
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]
-
importanța economică. Unele specii sunt adesea prinse ca o captură accesorie în pescuitul tonilor cu paragatul. Carne este comestibilă dar grasă, cu proprietăți purgative la unele specii. Nu există date statistice privind capturile. Au lăsat fosile din terțiarul inferior și eocenului inferior. După FishBase familie gempilide ("Gempylidae") cuprinde 16 genuri și 24 specii:
Gempilide () [Corola-website/Science/330873_a_332202]
-
apei și mai multe specii sunt obiectul unui pescuit local comercial cu paragatele și traulul. Carnea lor este foarte gustoasă, dar puțin abundentă. Sunt comercializați mai ales în stare proaspătă, sărați sau congelați. Au lăsat fosile din terțiarul inferior și eocenului inferior. Familie trihiuride cuprinde 3 subfamilii, 10 genuri și 44 specii :
Trihiuride () [Corola-website/Science/330883_a_332212]
-
descris de Carl von Linné, pentru prima oară în anul 1753. Familia boletaceelor este răspândită peste toate continentele (în afară de Antarctida). Genul Boletus este o ciupercă de diversificare mai recentă (între 44 și 34 milioane de ani) din timpul perioadei geologice Eocen, în diferență cu Agaricus (între 178 și 139 milioane de ani). Acest tip de ciupercă formează o ecto-micoriză cu rădăcinile diferitor copaci (în mod special cu molizi, brazi, fagi și stejari), care, în unele cazuri, apare ca ecotipuri foarte specializate
Hribi () [Corola-website/Science/335032_a_336361]
-
botul mai dezvoltat, primele 5-6 vertebre alungite și sudate între ele. Reprezentanții acestui ordin sunt pești marini litorali, răspândiți de-a lungul țărmurilor mărilor calde și temperate, unii au devenit dulcicoli. Cele mai vechi fosile de singnatiforme cunoscute datează din eocenul inferior (cu 48-50 de milioane de ani în urmă) colectate din straturile fosile din Monte Bolca, nordul Italiei. Ordinul singnatiforme include 5 familii: Mai mulți sistematicieni au inclus singnatiformele ca un subordin, singnatoidei (Syngnathoidei), în ordinul gasterosteiforme. După Nelson (2006
Singnatiforme () [Corola-website/Science/335727_a_337056]
-
În genere, sunt animale folositoare. Sunt răspîndite în Africa, Europa și Asia, spre nord până la limita pădurilor de foioase, iar spre sud până în insulele din sudul Asiei: Tioman, Sumatera, Jawa, Kalimantan, Mindanao și Filipine. le au lăsat fosile începînd din eocen, cînd trăiau și în America de Nord. Familia erinaceidelor este diferențiate în două subfamilii ("Erinaceinae" și "Galericinae") cu 10 genuri și 24 specii existente. În fauna României și Republicii Moldova există un singur gen cu o singură specie "Erinaceus roumanicus", considerat de unii
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
le (Taeniodonta) este un subordin dispărut de mamifere terestre euteriene patrupede care au trăit în paleocen și eocen în America de Nord și care derivă, probabil, din insectivore primitive (protoinsectivore). le n-au lăsat urmași și au multe caractere care le-ar apropia și de edentate. Înrudirile lor sunt greu de stabilit, deoarece de la ele nu s-a păstrat decât
Teniodonte () [Corola-website/Science/332768_a_334097]
-
considerabile. Cuiburile le fac în arbori (sălcii etc.), pe stânci sau pe sol. Puii sunt nidicoli și ies din ou golași și de regulă orbi, și au nevoie de o îngrijire îndelungată până ce pot părăsi cuibul. Fosilele sunt cunoscute din eocenul inferior (acum 54 milioane ani). Falacrocoracidele cuprind circa 40 de specii. În clasificările mai vechi cormoranii erau incluși în ordinul pelecaniformelor ("Pelecaniformes"), însă în prezent sunt incluși în ordinul suliforme ("Suliformes"). Specii: În România se întâlnesc în Delta Dunării 3
Falacrocoracide () [Corola-website/Science/332070_a_333399]