90 matches
-
solitare au la origine maladii maligne, ce constituie în majoritate, sfera de preocupare a chirurgiei toracice. Se poate spune, fără a greși, că un chirurg toracic „accesează” cavitatea pericardică mai frecvent decât este abordată cavitatea pleurala de către un chirurg cardiac. Epanșamentele lichidiene pericarice maligne adevărate apar la un pacient cu cancer cunoscut sau necunoscut (formă primă de manifestare clinică - revărsat pericardic) și se caracterizează prin prezența celulelor maligne în revărsat și prin țesut malign pericardic. Absența celulelor canceroase încadrează epanșamentul pericardic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
cardiac. Epanșamentele lichidiene pericarice maligne adevărate apar la un pacient cu cancer cunoscut sau necunoscut (formă primă de manifestare clinică - revărsat pericardic) și se caracterizează prin prezența celulelor maligne în revărsat și prin țesut malign pericardic. Absența celulelor canceroase încadrează epanșamentul pericardic în grupa pericarditelor paramaligne, precum și imposibilitatea evidențierii malignității în piesele de biopsie pericardică. ETIOPATOGENIE Între cauzele pericarditelor maligne pe primul loc se află cancerul bronho-pulmonar (NSCLC), urmând cancerul de sân și limfomul, care reprezintă majoritatea cazurilor. Interesarea pericardului mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
Venele pulmonare reprezintă o cale directă de propagare a tumorii primare către cord (atriul stâng). Cancerul de sân metastazează pe cale hematogenă, dar și prin invazie directă, precum și pe cale limfatică. Limfomul, melanomul, sarcomul (părți moi sau osos) predominant metastazează pe cale hematogenă. Epanșamentul pericardic se poate acumula lent, progresiv sau rapid și se poate datora interferării celulelor canceroase cu funcția normală, de secreție și resorbție, a seroasei pericardice. Astfel, poate să crească capacitatea de secreție a celulelor mezoteliale și/sau să scadă ritmul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
3, 13, 14]. TABLOUL PARACLINIC Radiografia toracică Radiografia toracică de față relevă mărirea opacității cardiace și dispariția arcurilor sale, iar din profil se poate observa pensarea spațiului transparent retrocardiac [4]. Tot prin examenul radiologic clasic se pot pune în evidență epanșament pleural asociat uni- sau bilateral, opacitate sau opacități pulmonare parenchimatoase, mărirea opacității mediastinale. Aceste aspecte pot sugera cauza revărsatului pericardic: cancer bronho-pulmonar, tumoră de mediastin (limfom) etc. [14] (fig. 5.56). Figura 5.56. Radiografie toracica postero-anterioară. Revărsat lichidian pleural
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
Abordul pe partea dreaptă este mai ușor, neexistând paniculi adipoși la locul de elecție pentru fenestrare (anterior de nervul frenic). Stabilirea căii de abord aparține chirurgului, care va avea în vedere topografia și grosimea lamei de lichid pericardic, precum și coexistența epanșamentului pleural, asociat uni- sau bilateral. Se va interveni pe partea cu revărsat pleural, iar în caz de bilateralitate lichidiană, pe partea unde cantitatea de lichid este mai mare. Controlateral se va face o pleurotomie minimă, pentru ca bolnavul să poată suporta
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
fi complicate cu empieme și fistule bronșice. Se practică extragerea materialelor de proteză și toracoplastia. Recent a fost reconsiderată o tehnică chirurgicală mai veche a piotoraxului tuberculos, fenestrația tip Eloesser. Tehnica constă în deschiderea peretelui toracic în zona declivă a epanșamentului. Cavitatea pleurală se tratează zilnic cu pansamente și antibiotice. Metoda poate fi aplicată când reexpansiunea pulmonară întârzie sub drenaj. Aproape aceeași evoluție o pot avea și pneumotoraxele extrapleurale la care pentru corectarea sechelelor pleurale și a disfuncției respiratorii se utilizează
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
în stabilirea diagnosticului (fig. 6.100). Puncția percutanată are o rată semnificativă de rezultate fals-negative (15-25%). Toracoscopia Poate fi efectuată în maniera clasică, sau video-asistată. Înainte de 1990 a fost rar folosită în diagnosticul CBP. Cea mai frecventă indicație a fost epanșamentul pleural la care examinarea citologică a lichidului obținut prin puncție era neconcludentă. O dată cu apariția toracoscopiei videoasistate, inspecția toracoscopică a spațiului pleural și excizia leziunilor mici periferice solitare au început să fie practicate pe scară largă. Se recomandă chiar rezecții atipice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
stâng se transportă: -gravidele (trimestrul 3 de sarcină). g) În decubit lateral se transportă pacienții cu: -pacientul comatos neintubat (PLS)(fig.25); AVC (= Accident vascular cerebral) (PLS pe partea cu paralizie - risc de vărsătură și aspirație); pleurezie (pe partea cu epanșament pleural) (fig.26); -traumatism toracic + comă (pe partea cu pneumotorax / hemo-pneumotorax). h) În decubit dorsal, solidarizat de brancarda rigidă se transportă pacienții cu: -fracturi ale coloanei vertebrale, fracturi de bazin. i) Poziții forțate: -„cocoș de pușcă”: pacienții cu meningită; -„rugăciunea
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
Lucido și Wall în 2% din cazuri). Ruptura viscerelor cavitare abdomino-pelvine asociată rupturilor diafragmului nu este frecvent întâlnită. Ruptura acestora se poate produce atât în cavitatea peritoneală cât și în cea pleurală (stomac, colon) și conduce la apariția peritonitei sau epanșamentelor pleurale, cu posibilitatea unei evoluții foarte grave. După Moreaux ruptura stomacului este întâlnită în 1,8% din cazuri, a intestinului subțire 1,2%, colonului de 0,8%, iar a vezicii urinare în 1% din cazurile urmărite. Z. Popovici găsește lezarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
Strangularea se produce foarte rar în faza imediată a hernierii viscerelor. Prin afectarea suportului vascular al organelor herniate, strangularea duce la necroza și perforația acestora. În statistica efectuată, Z. Popovici apreciază că 17% dintre cazuri ajung la această complicație [69]. Epanșamentul pleural sero-hemoragic este constant prezent în hernia diafragmatică posttraumatică strangulată, iar lichidul pleural poate avea un miros putrid sau fecaloid, indicând o leziune avansată. În ceea ce privește tipul leziunilor viscerale identificate, gangrena localizată numai la nivelul șanțului de strangulare este mult mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
și intestinul subțire (12,5%). Am depistat necroza viscerului strangulat în 4 situații (intestin subțire, stomac, colon, marele epiploon), iar perforația în 2 cazuri (stomac; intestin subțire). Leziunile ischemice reversibile le-am întâlnit astfel: stomac - 3 cazuri; colon - 3 cazuri. Epanșamentul pleural a fost sero-hemoragic în 6 cazuri și urât mirositor în 2 cazuri. Empiemul și peritonita le-am întâlnit în 2 cazuri. Fistula gastro-pleurală a fost identificată la 1 caz, iar cea entero-pleurală la un alt caz [1, 2]. DIAGNOSTICUL
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
1, 2]:- cel mai frecvent întâlnită a fost dispneea (91,3% din cazuri), urmată de durerile toracice (69,56%) și abdominale (56,52%); durerile toracice sau abdominale s-au accentuat după mese; - matitatea și timpanismul toracic nu mai sunt rezultatul epanșamentelor pleurale, ci al viscerelor herniate;- zgomotele hidroaerice într-un hemitorace sunt mult mai frecvent observate în faza cronică (39,13%);- deplasarea de mediastin este mai frecvent semnalată la cazurile cu hernii cronice (34,8%) și este, de astă dată, determinată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
întâlni sughițul rebel la tratamentul aplicat. Se asociază insuficiența respiratorie acută (dispneea dureroasă). În final ischemia și necroza organului strangulat conduc la empiem pleural, peritonită sau mediastinită. Starea generală se agravează progresiv, mergând către intrarea bolnavului în stare de colaps. Epanșamentul pleural este constant prezent, acesta fiind sero-hemoragic și frecvent cu miros putrid sau fecaloid. Este de remarcat evoluția deosebit de gravă a cazurilor cu hernie diafragmatică strangulată, cu perforația intratoracică a stomacului și colonului, cu fistulă gastro-pleurală sau colo-pleurală [80]. La
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
alimentare sau conținut intestinal impune laparatomia cu cercetarea absolut obligatorie a celor două hemidiafragme. Utilizarea puncției abdominale în scop diagnostic își găsește importanța la pacienții cu traumatisme toraco-abdominale [56, 86]. 2. Puncția pleurală (toracenteza), efectuată în scop diagnostic, certifică prezența epanșamentelor pleurale (gazoase sau lichidiene), iar prin examenul calitativ al lichidului pleural (care poate fi sânge proaspăt sau lacat, sero-sanghinolent, bilă, lichid tulbure sau purulent, amestecat sau nu cu resturi alimentare, materii fecale sau pulpă splenică) obținem informații despre posibila etiologie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
subdiafragmatice herniate în cavitatea toracică. Importanța deosebită diagnostică a puncției pleurale se regăsește, de asemenea, la pacienții cu traumatisme toraco-abdominale. Repetarea examenului radiologic după efectuarea unei puncții pleurale evacuatorii poate furniza informații deosebite despre cauza care a stat la originea epanșamentului pleural (un hemotorax poate masca o leziune diafragmatică cu ruptură de splină sau ficat, cu sau fără hernierea intratoracică a viscerelor abdominale). 3. Laparoscopia permite o bună explorare a cavității abdominale în ansamblu, și implicit a diafragmului. În cazurile cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
fracturile costale, care pot apare la momentul deschiderii toracelui, pot fi corectate prin osteosinteză. Drenajul pleural Drenajul corect al cavității pleurale este foarte important. Este necesară instituirea lui ori de câte ori cavitatea pleurală a fost deschisă sau a fost semnalată prezența unui epanșament pleural posttraumatic sau postoperator. Tratamentul chirurgical al herniilor diafragmatice posttraumatice presupune inevitabil accesul în cavitatea pleurală. În aceste condiții drenajul cavității pleurale deschise la momentul actului operator este o conduită ce evită apariția epanșamentelor pleurale în postoperator. Acestea, dacă nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
sau a fost semnalată prezența unui epanșament pleural posttraumatic sau postoperator. Tratamentul chirurgical al herniilor diafragmatice posttraumatice presupune inevitabil accesul în cavitatea pleurală. În aceste condiții drenajul cavității pleurale deschise la momentul actului operator este o conduită ce evită apariția epanșamentelor pleurale în postoperator. Acestea, dacă nu sunt diagnosticate și drenate la timp, împiedică reexpansionarea plămânului ipsilateral cu/fără deplasarea mediastinului către partea opusă, cu tulburări respiratorii și circulatorii, ce pot conduce la decesul pacientului. În statistica proprie l-am identificat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
operației), poate apare fistula bilio-pleurală; atunci când, la momentul producerii traumatismului care a determinat apariția leziunii frenice, există o pahipleurită bazală, cu fixarea plămânului la suprafața diafragmului, se poate produce o fistulă bilio-bronșică;empiemul postoperator, apărut prin acumularea și suprainfectarea unui epanșament pleural, în condițiile absenței sau nefuncționalității drenajului pleural (impune instalarea sau repoziționarea drenajului pleural sau chiar toracotomia cu decorticarea pleuro-pulmonară);chilotoraxul postoperator, când nu se rezolvă prin drenajul aspirativ al cavității pleurale, poate determina reintervenția chirurgicală pentru efectuarea ligaturii canalului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
a pacienților operați, indiferent de calea de abord utilizată. Toate cazurile operate prin toracotomie necesită drenajul pleural. La cazurile operate prin laparotomie poate fi necesar un drenaj pleural, atunci când pleura a fost deschisă intraoperator sau postoperator s-a dezvoltat un epanșament pleural. Drenajul cavității abdominale după laparotomie este facultativ. Îngrijirile postoperatorii Postoperator pacientul va fi transportat și monitorizat în secția de Terapie Intensivă, urmărindu-se următorii parametri: respiratori (frecvența respiratorie, concentrația oxigenului și bioxidului de carbon în sângele arterial, saturația în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
ecografic arată absența lichidului pleural liber, precum și existența în hemitoracele respectiv de formațiuni cu conținut gazos (sugestive pentru prezența intestinului). Ultrasonografic se poate pune în evidență existența unui revărsat pleural fetal izolat, care se poate resorbi spontan sau poate persista, epanșament pleural ce maschează uneori o hernie diafragmatică [11, 39, 60]. Este descrisă în literatură și situația în care examenul ecografic a stabilit diagnosticul definitiv într-un caz de HDC dreaptă cu revărsat pleural persistent dat de perforația intestinului prin enterocolită
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
probabil cu metastazele pulmonare decât cu o leziune benignă sunt următoarele:leziuni necalcificate;leziuni sferice sau ovoidale neregulate;leziuni în contact cu un vas;leziuni cu atenuare distală scăzută;leziuni care cresc rapid în dimensiune. Tomografia computerizată mai poate evidenția epanșamente pleurale, adenopatii hilare sau mediastinale. Tomografia computerizată cu rezoluție înaltă este modalitatea de ales mai ales în cazul limfangitei carcinomatoase. Se evidențiază îngroșări netede sau nodulare ale septului interlobular și ale interstițiului peribronhovascular. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) Tomografia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
-
sunt scăderea VEMS cu 10-15%, scăderea capacității vitale, care au o mare sensibilitate, deși specificitatea este scăzută deoarece etiologia scăderii lor poate fi greu diferențiată de o afecțiune funcțională. Radiografia nu de puține ori este nerelevantă [9]; pot să apară epanșamente pleurale și infiltrate perihilare sau interstițiale. Gradul de severitate este clasificat pe 4 nivele (A0-A4) conform Society for Heart and Lung Transplantation. Frecvent rejecția acută și infecția apar împreună, în așa măsură încât este necesar un diagnostic pozitiv corect și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
de hormoni tiroidieni asupra diverselor aparate și sisteme, metabolisme: tegumente și fanere: infiltrație mucoidă a tegumentelor, a mucoaselor, carotenodermie (tentă galben-ceroasă), păr uscat și rar, unghii striate, casante; aparat cardiovascular: debit cardiac redus, viteză circulatorie redusă, cord mare (infiltrat mucoid), epanșament pericardic, bradicardie, blocuri atrio-ventriculare sau de ramură, manifestări coronariene (angor), insuficiență cardiacă; aparat respirator: epanșament pleural, infiltrare mucoidă a mușchilor respiratori, deprimare a centrilor respiratori, infiltrarea mucoasei nazale cu sforăituri nocturne; aparat digestiv: macroglosie, peristaltism intestinal redus, constipație, distensie colică
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
tegumentelor, a mucoaselor, carotenodermie (tentă galben-ceroasă), păr uscat și rar, unghii striate, casante; aparat cardiovascular: debit cardiac redus, viteză circulatorie redusă, cord mare (infiltrat mucoid), epanșament pericardic, bradicardie, blocuri atrio-ventriculare sau de ramură, manifestări coronariene (angor), insuficiență cardiacă; aparat respirator: epanșament pleural, infiltrare mucoidă a mușchilor respiratori, deprimare a centrilor respiratori, infiltrarea mucoasei nazale cu sforăituri nocturne; aparat digestiv: macroglosie, peristaltism intestinal redus, constipație, distensie colică, hipotonie a veziculei biliare, calculoză biliară, sindrom edemato-ascitic cu hepatomegalie; sistem nervos: încetinirea funcțiilor intelectuale
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
achiliene), crampe musculare dureroase; sistem osteo-articular: poliartralgii (reumatism hipotiroidian), creșterea densității osoase, balonizarea, șeii turcești; hematopoeză: anemie normo- sau hipocromă, normo- sau macrocitară, masă sangvină crescută dar cu volum globular scăzut, tulburări de coagulare cu defect de adezivitate plachetară; seroase: epanșamente lichidiene bogate în mucopolizaharide și colesterol la nivelul pericardului, peritoneului, pleurei, sinovialelor (poliserozite); sistemul endocrin: deficit suprarenalian, modificări hipofizare, afectare gonadică. Metabolismul hormonilor suprarenalieni se modifică. Se realizează o insuficiență suprarenală funcțională și reversibilă. Hipofiza se mărește prin hiperplazia tireotropă
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]