940 matches
-
tot așa, de ce nu: Coelho-Cărtărescu. Sau, Cărtărescu (fascinantul, paralizant de vizibil acum) - Stelian Tănase (romancier foarte rafinat, dar...) De ce Brâncuși și nu Paciurea? "De ce iubim femeile". Cu un titlu ca ăsta (precum "Cocoșul") ai dat lovitura marțială. Val GHEORGHIU între epifanie și erezie Ceea ce în sculptură este, îndeobște, particularizat și identificat ca atare, la Paciurea devine categorie, concept, construcție mentală pură. Însă revanșa definitivă a sculpturii ,,orientale", interiorizate, depozitară a principiilor și nu simplă ilustrație a individualității, față de sculptura ,,occidentală", pozitivistă
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
-n excese. Începi acum, la jumătatea cărții, să-ți dai seama de ce, de fapt, referințele de care cercetătoarea se ocupă nu sînt dintre cele ,bătute". Sînt păreri șocante pentru vremea lor, ieșite mai degrabă din niște intuiții cu stofă de epifanii decît din însăilări de argumente. Oamenii sînt, în teoria Simonei Weil, creația unui Dumnezeu narcisiac. Nenorociți, adică deplin goliți de ei înșiși, ajung, de-abia atunci, vasele de sticlă subțire ,prin care trece Iubirea divină a lui Dumnezeu pentru el
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
pre minciuni asupra vecinului tău mărturie mencinoasă!"; în 1795: "Să nu mărturisești strâmb asupra vecinului tău mărturie mincinoasă!", ceea ce astăzi (iau textul dintr-o obișnuită carte de rugăciuni și învățături de credință ortodoxă tipărită în 1984 cu binecuvântarea Prea Sfințitului Epifanie, Episcopul Buzăului) se citește astfel: "Să nu ridici mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău". l Invitații Martei Petreu sunt nume importante cu o cultură impresionantă în domeniu și cu har și grijă în exprimarea cu sinceritate a sentimentelor față de Cuvântul lui
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
implică dificultăți ce nu pot fi depășite decît printr-un șir de probe sacrificiale ori inițiatice. Viața impură, fragmentată, debusolată are nevoie de-o transfigurare, care s-o facă aptă de-a transmite misterul, de-a se manifesta ca o epifanie. Drept care poetul încearcă a o transfera în ritual: „Să mă-nșel eu oare?, mă întrebam privind uneltele cu care/ el și-a făcut dreptate. Vremuri aspre, departe, - toate strînse acum/ aici într-o ladă. Trec cu mîna printre ele,/ ca
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
fi în lumea materială. Aurul, lumina în sens larg, însă mai curînd în varianta ei spirituală decît fizică, pulsațiile eterului și tot ce s-ar mai putea regăsi în lumea transparențelor trăiesc, în pictura ei, nostalgia imperativă a materialității, a epifaniei. Dacă ar trebui găsit undeva un spațiu potrivit pentru Sultana Maitec, acela este fie curtea bizantină în plină mistică a vidului, în plină transă iconoclastă, fie un alt spațiu cu vegetația pîrjolită și redus la coordonatele lui esențiale de către un
Un simplu accident al luminii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13012_a_14337]
-
În nota 70 de la p. 181 se vorbește despre „auspices trimise de Iovius (!)”; în religia romană n-a existat o asemenea divinitate, cea care trimitea auspiciile numindu-se Iupiter, Iovius fiind o epicleză preluată de Dioclețian în calitatea lui de „epifanie” a lui Iupiter. În nota 110 (p. 185), referindu-se la informația din 18, 5 despre temerea lui Galerius că existența a patru Augusti ar periclita concor dia dintre ei, citim această explicație puerilă: „Deși numiți Caesares la aceeași dată
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
dat a intrat o doamnă care Îndeplinea funcția de tehnoredactoare, și Valeriu Anania a Înțeles că directorul Marin Preda trebuia să aprobe coperțile câtorva cărți noi. Valeriu Anania Își continuă relatarea: „Trece una, trece alta, apoi Îl aud mormăind: - E-pi-fa-ni-a... Epifania! Ce e asta? - Titlul unei cărți de poezii... A răspuns tehnoredactoarea. - Daniel Turcea. Asta cine mai e? - Se zice că un poet tânăr și foarte talentat. - Bine-bine, dar... Epifania? Ce e asta? - Eu nu știu domnule Preda, asta nu-i
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
continuă relatarea: „Trece una, trece alta, apoi Îl aud mormăind: - E-pi-fa-ni-a... Epifania! Ce e asta? - Titlul unei cărți de poezii... A răspuns tehnoredactoarea. - Daniel Turcea. Asta cine mai e? - Se zice că un poet tânăr și foarte talentat. - Bine-bine, dar... Epifania? Ce e asta? - Eu nu știu domnule Preda, asta nu-i treaba mea. Întrebați-l pe redactorul de carte. - Uite, dom’le, ce-mi fac oamenii mei! Îți vira sub nas o chestie d-asta, ca să aibă aia la cine
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
Îți vira sub nas o chestie d-asta, ca să aibă aia la cine să zbiere... Stai, să caut În dicționar... e-pi-fa ni e... Nu e! Cuvântul ăsta nu exista În limba româna. Și răsucindu-se În scaun: - Părinte, ce-nseamnă Epifania? Dumneata trebuie să știi. - Cum să-ți spun, domnule Preda - am Încercat eu să evit cuvântul «revelație» -, epifania este o descoperire năpraznică, un fel de inspirație... asta e!, inspirație, așa că atunci când, de pildă, scrii un roman, trebuie să inventezi un
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
În dicționar... e-pi-fa ni e... Nu e! Cuvântul ăsta nu exista În limba româna. Și răsucindu-se În scaun: - Părinte, ce-nseamnă Epifania? Dumneata trebuie să știi. - Cum să-ți spun, domnule Preda - am Încercat eu să evit cuvântul «revelație» -, epifania este o descoperire năpraznică, un fel de inspirație... asta e!, inspirație, așa că atunci când, de pildă, scrii un roman, trebuie să inventezi un personaj intermediar, la care nu te-ai gândit, n-ai nici o idee despre cum ar fi sau cum
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
inventezi un personaj intermediar, la care nu te-ai gândit, n-ai nici o idee despre cum ar fi sau cum să-l cheme, și de-odată ideea Îți vine, așa, din senin... tocmai când Îți trebuie..., cam asta Înseamnă cuvântul epifanie... - Da’ nu e mistic! - Ei, cum o să fie mistic? - Bine se aprobă, a conchis Preda punându-și semnătura. Așa am devenit eu nașul lui Daniel Turcea!” (Bartolomeu Anania, Memorii, 2008, p. 662, 663) În mai 1999 am reușit să dau
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
că Îl scârbește pe Dumnezeu, pe un asemenea Dumnezeu blând și smerit, îi era de nesuportat. Trecea prin cele mai adânci suferințe ale conștiinței care greșește împotriva sfintei dragoste a lui Hristos”<footnote Arhim. Sofronie, „Din învățăturile Sfântului Siluan”, în „Epifania“, nr. 1, ian. febr., 1998, p. 11. footnote>. Astfel, Dumnezeu, într-un chip neînțeles nouă, i-a dat Sfântului Siluan să cunoască esența păcatului atât de adânc și de puternic, încât el simțea cum trăiește muncile iadului, aici, pe pământ
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
universal: atunci când te temi de un dușman puternic, ca să te simți eliberat de presiunea existenței lui, sau îi minimalizezi importanța, sau îi negi existența<footnote Dr. N. Mladin, „Despre păcat”, în „Prin zbuciumul vremii”, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1945, din „Epifania“, nr.1, p.6. footnote>. Păcatul este și rămâne însă dușmanul cel mai redutabil al vieții omenești și nu există om care să nu-i simtă mai ales urmările pierzătoare, într-un fel sau altul, fie că-l definește păcat
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
de deprivare senzorială, de somn și de alimentație (prin post). Ca urmare, după o perioadă de câteva zile petrecute în aceste condiții, se produceau fenomene de halucinații vizuale, auditive, olfactive, tactile etc. Pentru oamenii de atunci ele erau interpretate ca epifanii ale strămoșilor și zeilor pe care îi adorau. (vezi Daniel, Constantin Misteriile lui Zalmoxis, București : Herald, 2011) footnote>, dinspre senzația de sunet către neauzirea din umbra lui. Obiectul OS devine formativ, prin însuși procesul de acordaj (întru tăcere). Sub aspectul
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
socială, cercetătorul, muncitorul, savantul, țăranul, medicul, filosoful, dascălul, poetul, pictorul creator de valori pămîntene sau conducătorii lumii vor accesa harismele misiunii creștine, fiecare va deveni în profesia sa un „preot” și, implicit, activitatea sa, un loc epifanic în comuniune cu epifania cosmică. Maria Diana Popescu, Agero www.agero-stuttgart.de
Război în douăsprezece ţări ale lumii şi un război al sexualităţii decadente [Corola-blog/BlogPost/93987_a_95279]
-
chinuit de dorința de a vedea odată și odată miezul lucrurilor ș...ț chinuit totodată de aprehensiunea că acea clipă va fi o cruntă deziluzie." (p. 283) În mod surprinzător, mulți comentatori au căutat Sensul, au vorbit de inițiere, euristică, epifanie... Ei bine, cu tot ineditul intervenției autorului în argumentul noii ediții care corectează sau indică noi piste de interpretare, deși vorbește și despre șaradă sau antihermeneutica lui Sontag, nu cred într-un punct final iluminator al acestei dispera(n)te
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
femeii lui Lot: " Ai putea trăi acum/ nu știu câte vieți,/ dacă te-ai uita/ la ființa / cu multe chipuri schimbătoare/ care îți gâfâie/ în spate/ dar frica ta este/ prea mare/ mai bine ia-o la fugă/ și nu privi înapoi." (Epifanie IV) Titlurile poemelor au și ele o semnificație: par a desemna tablouri sau eboșe abstracte, sugestii de existență ba chiar de existențialism. Foarte puține imagini concrete, deși poeziile sunt transparente, simplificate, ele sunt cel mai adesea punctele de plecare a
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
George, lucrînd în "catacombe", cu un cuvînt pe care el însuși l-a folosit repetat pentru a-și descrie situația în anii cei mai duri ai comunismului, pleacă de la Proust într-o căutare nu atît a timpului pierdut și a epifaniilor memoriei involuntare, cît a proceselor prin care amintirea se împletește cu ficțiunea și oamenii - din perspectiva eului narator - se transformă în "umbre". Căutarea mai e și a unui timp netrăit, pentru a fugi din timpul trăit: a unui timp istoric
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
în etern. însă învinșii lumii bat Din aripi, lepădându-și lanțul, Și-o iau agale către rai Ce va vedea la capăt orbul? Ce dar primi-va cel lipsit? E-atâta aer și e veșnic... Parcă nicicând n-am respirat. Epifanie Cine putea să se aștepte Ca Fiul Domnului să afle în mintea mea părăginită Sălașu-n care să se nască? Bârnele gândurilor rupte Se-adună albe în coloane, prin geamul tulbure lumina Se despletește ca-n vitralii. Acoperișul de colibă Se
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11932_a_13257]
-
Revista Teologică”, „Glasul Bisericii”, „Ortodoxia”, „Lumina”, „Tabor”, „Altarul Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinței”, „Renașterea”, „Buna Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credința Străbună”, „Vatra Veche”, „Armonii Culturale”, „Lumină Lină”, „Constelații Diamantine”, „Semne”, “Singur”, „Moldova Literară”, „Epifania”, „Învierea”, „Didahia”, „Apostolia”, „Argeșul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureșeană”, „Grai Românesc”, „Biserica Ortodoxă”, „Geopolitica”, „Familia Ortodoxă” și „Familia Română”. Mai 2008 - a apărut cartea cu titlul: „Smerită încercare întru desăvârșirea începutului” - la Editura „Agnos” din municipiul Sibiu. Octombrie 2008 - cartea cu titlul
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
de găsește-ți mereu o prietenă cu picioare mai lungi decît ultima. Cam facil și convenabil, aș zice, mai ales că individul e cel care decide care-i ultima "păpușă", la ce vîrstă îi parvine etc. În al doilea rînd, epifaniile lui Xavier pică exact la timp, de exemplu, una din tipese îl lasă baltă și chiar atunci, nu înainte, nu în timpul, fix după, el realizează că frumusețea ei era prea perfectă pentru a fi pe gustul lui. Comod, nu? Pe
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
virtuților<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 25. footnote> și, totodată, încercând o educație a inimii<footnote Serghei Bulgakov, op. cit., p. 173. footnote> spre desăvârșirea personalității<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 25. footnote> noastre. Despre mijloacele de despătimire vorbește și părintele Epifanie I.Teodoropulos, care îndeamnă: Ascultă fiule! <<Hopurile>> pe care le luăm spre înfruntarea ispitelor trupești sunt rugăciunea, postul, privegherea, mărturisirea, Sfânta Împărtășanie. Urmează și tu rețeta și vei vedea cât de eficace este înfrânarea. Noi singuri nici o secundă nu putem
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
mărturisirea, Sfânta Împărtășanie. Urmează și tu rețeta și vei vedea cât de eficace este înfrânarea. Noi singuri nici o secundă nu putem rămâne curați. Dar cu harul și ajutorul lui Dumnezeu toate se izbutesc<footnote Crâmpeie de viață. Din învățătura Părintelui Epifanie I. Teodoropulos, traducere de ieroschimonahul Stefan Lacoschitiotul, Edit. Evanghelismos, București, 2003, pp. 120-121. footnote>. În ceea ce-l privește, Sfântul Ignatie Briancianinov, făcând referire la tămăduirea acestei patimi, vorbește de curăție, care este o atitudine potrivnică patimii curviei, fiind înstrăinarea trupului
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
pentru o antropologie ortodoxă, Ediția a II-a, studiu introductiv și traducere: diac. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 1999, p. 41. footnote> în explicarea hainelor de piele, fiind identificate cu: trupurile muritoare și diferențiate sexual (Filon, Origen după Epifanie, Didim, Ambrozie); hainele propriu-zise (Irineu, toți antiohienii); semnul corupției și mortalității (lpolit, Origen, Augustin). Dintre toate aceste păreri Sfântul Grigorie de Nyssa oscilează pe urmele lui Origen între corporalitatea animală (Filon) și mortalitatea corpului (Metodiu)<footnote Ibidem. . footnote>. De la textele
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
patristici nu subscriu lui Origen, ba dimpotrivă polemizează cu ideile acestuia: Metodie din Olimp<footnote Autorul acesta este de părere că hainele de piele nu sunt trupurile Aglaophon sau despre înviere, 1, 39 apud P. Nellas, op. cit., p. 86. footnote>, Epifanie, și la alți antiorigeniști. Astfel, este clar că această interpretare a fost privită ca înrudită cu doctrina preexistenței sufletelor și cu cea a căderii preistorice și de asemenea cea a pierderii de către om a imaginii divine după cădere. O interpretare
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]