58 matches
-
laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
înapoi și o ridică ușor, fapt ce împinge bolul alimentar în faringe. Timpul faringian constă în deplasarea bolului alimentar din faringe spre esofag, în condițiile în care ridicarea palatului moale oprește accesul în nazofaringe și orificiul laringian este închis de epiglotă prin contracția tireohioidianului Timpul esofagian constă în deplasarea alimentelor de-a lungul esofagului datorită undelor peristaltice. Relaxarea cardiei, sfincter situat la baza esofagului, permite trecerea alimentelor în stomac. Tonusul acestui sfincter se mărește pe măsura progresiei digestiei. Reglarea deglutiției se
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
reflex de expir forțat după o inspirație profundă. Inspirul este urmat de apropierea corzilor vocale, închiderea glotei și contracția bruscă a mușchilor expiratori (intercostali interni, abdominali), însoțită de creșterea presiunii intratoracice cu peste 100 mmHg. Ca urmare, corzile vocale și epiglota se deschid, aerul este expulzat cu viteză mare, de până la 280 m/s, antrenând corpul străin din bronhii sau trahee spre exterior. Reflexul de tuse produs de iritația mecanică sau chimică a căilor respiratorii (laringe, trahee, bronhii) este de o
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fiind de oprirea respirației, datorită relațiilor de vecinătate dintre centrii respiratori și centrul deglutiției (fig. 107). . Timpul faringian al deglutiției se caracterizează prin: ridicarea vălului palatului, contracția mușchilor suprahioidieni, ridicători ai laringelui și laringelui, închiderea glotei și acoperirea ei cu epiglota, relaxarea mușchiului cricofaringian (sfincter hipofaringian) și contracția mușchiului constrictor superior al faringelui. În momentul închiderii traheii și deschiderii esofagului, contracția faringelui, inițiind o undă peristaltică rapidă, forțează bolul alimentar să se deplaseze spre stomac. Timpul esofagian asigură deplasarea bolului prin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai hrănește un țesut și se usucă, ca la un pom o creangă. Dacă țesutul e o porțiune de mușchi la un braț sau la un picior, faptul n-are nici o importanță (dacă atrofia nu e progresivă). Dacă e la epiglotă, cum e cazul dumneavoastră, chestiunea pare dramatică, dar nu trebuie s-o luați în tragic, s-ar putea să aveți o carență a unor vitamine din pricina anilor pe care i-ați petrecut pe unde ați fost. Încercăm întîi așa să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
unei femei, grozave din toate punctele de vedere și din pricina ei am făcut și închisoare și nici nu m-am putut însura. Dom' profesor, toate celelalte mi se păreau niște oițe stupide, cu glasul lor cristalin care era doar meritul epiglotei, sub el un vid absolutamente total, des tetes de linotte, cum spun francezii, păsărici vorbărețe și zăpăcite. Femeia asta însă avea ceva în cap, o idee universală și formidabilisimă... Pot să v-o spun, sînteți profesor de filozofie, o s-o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
abordul medicului stomatolog în plagă. Câmpul operator nu este îngreunat de prezența sondei de intubație astfel încât detubarea accidentală a pacientului are un risc minim. Detubarea accidentală în timpul unei anestezii generale cu relaxare profundă a pacientului, în condițiile în care vizualizarea epiglotei, a corzilor vocale și a traheii este mult îngreunată de sângerarea din plagă, de instrumentarul chirurgical, cât și de câmpurile sterile, fac din aceasta una dintre cele mai de temut urgențe ce pot apărea în cursul unei intervenții chirurgicale, atât
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
gât proconsular”. Starea toxemică se manifestă prin febră, vărsături, tahicardie, hipotensiune arterială, oligurie, alte-rare senzorială. Difteria laringiană sau crupul difteric poate fi primar sau secundar extinderii anginei difterice, manifestânduse mai frecvent la copiii mici. Falsele membrane localizate la nivelul glotei, epiglotei și corzilor vocale, pot fi evidențiate prin laringoscopie. Semnele de toxemie însoțesc manifestările INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 96 respiratorii, întâlnite și în alte forme de crup, care evoluează în trei stadii: Stadiul disfonic : disfonie, febră, tuse spastică Stadiul dispneic: stridor
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Sunt tumori rare, existând aproximativ 800 de cazuri raportate în literatură, diagnosticul lor, rareori, făcându-se preoperator [15]. Tipic, aceste tumori se dezvoltă în spațiul pleural, dar au fost raportate și alte localizări, cum ar fi meningele, cavitatea orală, faringele, epiglota, glandele salivare, tiroida, sânul, rinichiul, măduva osoasă [15], cavitatea peritoneală, retroperitoneul, tractul respirator superior și inferior, cordul [12]. Deși apar la pacienți cu vârsta cuprinsă între 5 și 87 de ani, tipic tumorile fibroase pleurale localizate sunt prezente în decada
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
15 Tratament chirurgical al flegmonului cervical 15 Timpanotomie 5 Extracție corpi străini nazali, auriculari, orofaringieni 5 Tamponament anterior 5 Examen de cavum/laringe cu ancorare 5 Extracție, spălătura dop cerumen 5 Examen laringe după anestezie de contact și ancoraj de epiglota 3 Cauterizare mucoasa nazala 20 Insuflație tubară 3 Aspirație secreție 3 Instilație laringiana 3 Anemizarea mucoasei nazale 2 Badijonaj nazal, orofaringian 2 Recoltarea unui produs patologic 5 Adenoidectomie 15 Amigdalectomie 20 Cură chirurgicală a othematomului 10 Audiograma 20 Îngrijire stoma
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129609_a_130938]
-
15 Tratament chirurgical al flegmonului cervical 15 Timpanotomie 5 Extracție corpi străini nazali, auriculari, orofaringieni 5 Tamponament anterior 5 Examen de cavum/laringe cu ancorare 5 Extracție, spălătura dop cerumen 5 Examen laringe după anestezie de contact și ancoraj de epiglota 3 Cauterizare mucoasa nazala 20 Insuflație tubară 3 Aspirație secreție 3 Instilație laringiana 3 Anemizarea mucoasei nazale 2 Badijonaj nazal, orofaringian 2 Recoltarea unui produs patologic 5 Adenoidectomie 15 Amigdalectomie 20 Cură chirurgicală a othematomului 10 Audiograma 20 Îngrijire stoma
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129607_a_130936]
-
rigidă 30 421. Instilații/pulverizări de medicamente/aplicare mesa 3 în CAE și UM 422. Aerosoli (ședința) 3 423. Aplicare locală de medicamente la nivelul cornetelor, 3 meatelor și rinofaringelui 424. Examen laringe după anestezie de contact și ancoraj de epiglota 10 425. Spălătura cu canula Hartmann 12 426. Spălătura și administrarea endoscopică de medicamente 12 în sinusul maxilar 427. Anestezie ggl.sfenopalatin 5 428. Sinechie septo-turbinară 15 429. Examen otomicroscopic 15 430. Îndepărtare corpi străini sub microscop 20 431. Criocauterizare
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132348_a_133677]
-
rigidă 30 421. Instilații/pulverizări de medicamente/aplicare mesa 3 în CAE și UM 422. Aerosoli (ședința) 3 423. Aplicare locală de medicamente la nivelul cornetelor, 3 meatelor și rinofaringelui 424. Examen laringe după anestezie de contact și ancoraj de epiglota 10 425. Spălătura cu canula Hartmann 12 426. Spălătura și administrarea endoscopică de medicamente 12 în sinusul maxilar 427. Anestezie ggl.sfenopalatin 5 428. Sinechie septo-turbinară 15 429. Examen otomicroscopic 15 430. Îndepărtare corpi străini sub microscop 20 431. Criocauterizare
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de săn��tate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132355_a_133684]
-
sunt cel mai frecvent observate în limfonoduli și rinichi. Limfonodulii devin inflamați, edematiati și hemoragici. Hemoragiile în rinichi pot varia de la dimensiunea unei peteșii greu vizibile până la hemoragii echimotice. Hemoragii similare pot fi, de asemenea, observate în vezica urinară, laringe, epiglota și cord și uneori răspândite pe seroasele abdominale și toracale. Este adesea întâlnită encefalita nonpurulenta. Pot fi observate leziuni datorate infecțiilor secundare ce pot induce în eroare medicul veterinar. Infarctele splenice sunt considerate patognomonice, dar nu sunt întâlnite frecvent. 4
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 4 decembrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare a probelor şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea pestei porcine clasice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147050_a_148379]
-
Starea toxemică se manifestă prin febră, vărsături, tahicardie, hipotensiune arterială, oligurie, alterare senzorială. Difteria laringiană (crupul difteric) Crupul difteric poate fi primar sau secundar extinderii anginei difterice, manifestându-se mai frecvent la copiii mici. Falsele membrane localizate la nivelul glotei, epiglotei și corzilor vocale, pot fi evidențiate prin laringoscopie. Semnele de toxemie însoțesc manifestările respiratorii, întâlnite și în alte forme de crup, care evoluează în trei stadii: Stadiul disfonic : disfonie, febră, tuse spastică Stadiul dispneic: stridor, tiraj, dispnee, polipnee, anxietate Stadiul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Albert și Herman Gutzman, 1924; Seeman, 1955; Hvattev, 1959; Arnold și Luchsinger, 1959, includ rhinolalia în dislalia mecanică sau defectele pronunțării la modificarea organelor periferice de vorbire, spun ei, sub denumirea dislaliei înțelegând „toate tulburările vorbirii cauzate de disfuncții ale epiglotei, mai mult, ale cerului gurii despicat” (106; p.618). Ca și Gutzman, Arnold și Luchsinger, includ rhinolalia în „dislalia mecanică” sau în „defectele pronunțării” la modificarea organelor periferice ale vorbirii. Cu această influentă, logopedia cehă cu M. Sovak, F. Burian
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dinții inferior, partea ei dorsală rămânând departe de palat; gura întredeschisă, buzele inerte, vălul ușor ridicat, în timp ce laringele se strânge auzindu-se un zgomot de clapă în închidere. Este în realitate un zgomot epiglotic produs prin asinergia de contact a epiglotei cu baza limbii. Această afirmație se bazează pe faptul că obligând pe elevii noștri să tragă cu putere limba în față, nu ajung să execute acest „coup de glotte”. De asemenea, echilibrarea presiunii intraorale prin închiderea nasală determină la rândul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sunt cel mai frecvent observate în limfonoduri și rinichi; - limfonodurile devin tumefiate, edemațiate și hemoragice; - hemoragiile în rinichi pot varia de la dimensiunea unei peteșii abia vizibile până la hemoragii echimotice; - hemoragii similare pot fi de asemenea observate în vezica urinară, laringe, epiglotă și cord și uneori răspândite pe seroasele abdominale și toracale; - este adesea întâlnită o encefalită non-purulentă; - pot fi observate leziuni datorate infecțiilor secundare care pot induce în eroare medicul veterinar; - infarctele splenice sunt considerate patognomonice dar nu sunt frecvent întâlnite
ORDIN nr. 66 din 12 iulie 2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care aprobă un manual de diagnostic stabilind proceduri de diagnostic, metode de prelevare a probelor şi criterii pentru evaluarea testelor de laborator pentru confirmarea pestei porcine clasice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169685_a_171014]
-
angiografie cu substracție digitală - teste de identificare a papiloma virus (papilomatoza malignizată) - markeri tumorali - flow-citometrie, morfometrie. ● Pentru depistarea metastazelor: - ecografie cervicală, limfografie cervicală - radiografie toracică - ecografie abdominală - scintigrama osoasă. III. MALFORMATII CONGENITALE ALE LARINGELUI 1. Laringocel 2. Laringo-traheomalacie 3. Malformațiile epiglotei 4. Chisturi congenitale Pentru diagnosticul lor se utilizează: - hemoleucograma și formula leucocitară - VSH, fibrinogen, CRP - uree, creatinina, TGP, TGO, bilirubina, glicemie - radiografie toracică - tomografie laringiană în plan frontal - radiografie cervicală profil - CT sau RMN cervical nativ și cu substanță de
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea otorinolaringologie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227758_a_229087]