252 matches
-
a peretelui de pe latura nordică, cât și supraînălțarea celorlalte ziduri conservate. Alte reparații s-au executat în anii 1971 și 1996-2000, ambele succedate de sfințiri ale lăcașului. Biserica, închinată praznicului „Pogorârii Duhului Sfânt”, este înconjurată de 208 pitre romane cu epigrafe latine, deliberat rânduite într-o veritabilă colecție în prima jumătate a secolului al XVI-lea. Lăcașul, fostă capelă de curte, are aspectul unei construcții dreptunghiulare alungite. Nava (4,50 x 5,20 m), boltită cu scânduri, este prelungită spre răsărit
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
parte din puterea sa. Torturile elaborate din această povestire nu au paralele istorice în activitatea Inchiziției spaniole din orice secol, nemaivorbind de secolul al XIX-lea. Inchiziția a fost, însă, desființată în timpul perioadei de ocupație franceză (1808-1813). Poe plasează un epigraf latin înaintea povestirii, descriindu-l ca „un catren scris pentru porțile pieței ce urma să fie amenajată la Paris pe locul unde a fost Clubul Iacobinilor”. Epigraful nu a fost invenția lui Poe; o astfel de inscripție a fost menționată
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
a fost, însă, desființată în timpul perioadei de ocupație franceză (1808-1813). Poe plasează un epigraf latin înaintea povestirii, descriindu-l ca „un catren scris pentru porțile pieței ce urma să fie amenajată la Paris pe locul unde a fost Clubul Iacobinilor”. Epigraful nu a fost invenția lui Poe; o astfel de inscripție a fost menționată, nu mai târziu de 1803, ca fiind compusă cu intenția (eventual ironică) de a fi amplasată pe acel loc, și a apărut, fără a fi atribuită cuiva
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
sub pedeapsa depunerii - să conviețuiască cu diaconesele, chiar dacă le permitea să le ospiteze din caritate. Laicilor le-a interzis coabitarea în caz de consangvinitate. A murit de moarte naturală și a fost înmormântat în cripta papilor din cimitirul Sf. Calixt. Epigraful lespedei sale a fost scris inițial în greacă. Sărbătorit pe 5 martie.
Papa Lucius I () [Corola-website/Science/304315_a_305644]
-
sa scrisoare într-o sticlă pe care a aruncat-o în ocean. Titlul povestirii este format din cuvintele grecești "μέλλοντα" ("viitor") și "ταύτα" ("aceste lucruri") și înseamnă, în traducere literară, „aceste lucruri în perspectivă”. Expresia "Μέλλοντα Ταύτα" apăruse anterior ca epigraf al povestirii "The Colloquy of Monos and Una" (1841) a aceluiași autor și provine din tragedia "Antigona" (442 î.e.n.) a lui Sofocle, fiind un răspuns al corifeului la afirmația regelui Creon că ultima zi a vieții sale va fi cea
Mellonta Tauta () [Corola-website/Science/336342_a_337671]
-
pe operele lui Poe, dar Lovecraft nu era la acea dată un autor cunoscut; în conformitate cu afirmațiile lui Corman de pe DVD-ul filmului, studioul l-a forțat să numească acest film după unul dintre poemele lui Poe (și a inclus un epigraf al lui Poe în scena de început), astfel încât publicul să creadă că este un alt film bazat pe scrierile lui Poe. În 1987, trupa bulgărească de muzică rock Shturcite a lansat un cântec intitulat „Omagiosaniyat zamuk”. Versurile cântecului sunt o
Palatul bântuit () [Corola-website/Science/325831_a_327160]
-
săraca de mine...”) compusă în 1915, în perioada primelor bătălii și a primelor pierderi de vieți omenești din perioada războiului. Încleștările lipsite de succes de pe front au dat naștere în sufletul eroinei nu la disperare, ci la o resemnare. Ca epigraf al volumului, Ahmatova a utilizat versul din poezia "Mилая" a lui Innokenti Annenski - "„Горю и ночью дорога светла”" ("„Durerea care mă arde, îmi luminează drumul și în bezna nopții”"). Noul volum o prezenta pe Anna Ahmatova într-o lumină diferită
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
familiei Berlifitzing, Frederick devine intrigat de un cal neîmblânzit, neobservat anterior. Metzengerstein este pedepsit pentru cruzimea sa, atunci când casa lui ia foc și calul îl duce în flăcări. O parte a unui hexametru latin al lui Martin Luther servește ca epigraf al povestirii: "Pestis eram vivus—moriens tua mors ero" („Cât am fost viu am fost ciumă - murind voi fi moartea ta”). „Metzengerstein” urmează multe convenții ale ficțiunii gotice și, după unii, exagerează aceste convenții. Din aceasta cauză, criticii și specialiștii
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
Mircea Handoca Eu nu sunt făcut pentru politică, nici măcar pentru cea de vitrină" Mircea Eliade, 20 decembrie 19521 Epigraful de mai sus este desprins dintr-o scrisoare particulară adresată prietenului său, Brutus Coste. Textul nu a fost destinat publicității și deci nu poate fi considerat o justificare față de contemporani, sau față de posteritate. Cu peste trei ani în urmă, într-
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
nu conduc la o rezolvare a conflictelor sociale, ci duc la un colectivism egalitar și sângeros, manifestat sub revoluția franceză și, prin extensiune și de revoluțiile comuniste. Soluția pe care o preconizează Fărcășanu este ceea ce el numește "monarhia socială". Ca epigraf al lucrării, Fărcășanu și-a ales un citat din Chateaubriand ""La monarchie n’est pas une religion. C’est un forme politique préférable en ce moment à toute autre, parce qu'elle fait mieux entrer l’ordre dans la liberté
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
spera ca volumul său să semnaleze începutul unei epoci în care guvernul și presa să-și înceteze propaganda și în care să se poată spune adevărul. Volumul cuprinde un număr de 18 scrisori. Cu excepția uneia singure, fiecare scrisoare are un epigraf extras din diferiți scriitori: Grigore Ureche, François Andrieux, Goethe, Louis Veuillot, Bertrand Russell, Henry de Montherlant, Gustave Flaubert, Iulius Cezar, Stendhal, Vauvenargues, William Shakespeare, Charles Péguy, Miron Costin, Arthur Rimbaud, Ernest Renan, Marcel Proust, Horațiu, și Fericita Angela de Foligno
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
într-o singură direcție, în direcția propagangei impuse de o anumită directivă politică sau economică. În continuare el recomandă asimilarea acestor cunoștințe prin meditație, care ne relevă ceea ce suntem într-adevăr și pentru ce suntem destinați. Ultima scrisoare are în loc de epigraf titlul de "Transformatio amoris" ("Transformarea dragostei"). Termenul este preluat din "Liber Visionum et Instructionum" ("Cartea viziunilor și instrucțiilor") a Fericitei Angela de Foligno . Termenul se referă la concepția mistică medievală a iubirii de Dumnezeu, expusă pentru prima oară în lucrarea
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
Veneția și nu în Franța. Poe a redenumit povestirea „Bon-Bon—A Tale” atunci când a fost republicată în numărul din august 1835 al revistei "Southern Literary Messenger". Ea a fost publicată ulterior în volumul "Tales of the Grotesque and Arabesque" (1845). Epigraful original, care precede povestea provenea din comedia "Cum vă place" a lui William Shakespeare: „The heathen philosopher, when he had a mind to eat a grape, would open his lips when he put it into his mouth, meaning thereby that
Bon-Bon (povestire) () [Corola-website/Science/334325_a_335654]
-
he had a mind to eat a grape, would open his lips when he put it into his mouth, meaning thereby that grapes were made to eat and lips to open”. Versiunea finală a povestirii lui Poe a avut un epigraf în versuri mai lung din volumul "Les Premiers Traits de l'erudition universelle" ("Cele mai importante caracteristici ale înțelepciunii universale") al baronului Jakob Friedrich von Bielfeld (1717-1770). Prima traducere în limba română a fost realizată de Ion Vinea și a
Bon-Bon (povestire) () [Corola-website/Science/334325_a_335654]
-
Traianus, ediție noua, 2008, Chișinău, prefață de acad. Mihai Cimpoi, Tipografia Academiei de Stiinte a Moldovei 27. Eternul Înnăscut, 2008, versuri, Ottawa, Editura “Lucian Badian Editions” 28. Cînd s-au fost spus Îngerii, 2009, Chișinău, postfața de Eugen Dorcescu, Editura “Epigraf” 29. Inborn Into Eternity, 2009, versuri, tălmăcire în limba engleză de Luminița Sușe, Ottawa, Editura “Lucian Badian Editions” 30. Regăsit în Cer, Trilogie Psalmodica, Cartea I, 2009, versuri(2000- 2008), Iași, predoslovie de Tudor Palladi, sentințe crtice de Nicolae Dabija
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
Sözlere kar yağmıș (Nins de cuvinte), carte de poezii, traducere în limba turcă și tătara de Guner Akmolla. Lyceum,/Chișinău/, ABC/Chișinău/, Lumina/Chișinău, Augusta,/ Timișoara/, Phoenix,/Chișinău/, Scrisul Românesc,/Craiova/, Eminescu,/București/, Grafema Libris,/Chișinău/, Lucian Badian Editions,/Ottawa/, Epigraf/Chișinău/, Mega-Mix/Iași, Gens Latină/Albă Iulia, Viața Arădeana/Arad/ etc. RadioMoldova, Radio Antenă C, Radio Arena FM,TV Moldova 1, TV Catalan, TVC-21, JurnalTV, Publika TV, Euro TV, Alt TV, PrimeTV, Baricada TV, Noroc TV etc. Ardealul Literar, Lumina
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
i-a servit naratorului ca profesor în „anchetă metafizică”, mergând mai departe spre „înțelepciunea divină prea prețioasă pentru a nu fi interzisă!” Deci, cunoștințele ei de misticism, combinate cu o dorință intensă de viață poate fi dus la revigorarea ei. Epigraful de deschidere, care este repetat în cuprinsul povestirii, este atribuit lui Joseph Glanvill, deși acest citat nu a fost găsit în opera lui Glanvill. Este posibil ca Poe să fi inventat citatul și i-a atașat numele lui Glanvill în
Ligeia () [Corola-website/Science/325782_a_327111]
-
Republica Moldova în contextul socio-cultural al anilor 1940-2000”". Septembrie. Chișinău, Moldova 2011 Tătaru Nadia, "„Andrei Mudrea: Menirea artistului este să surprindă”", ziarul "„Timpul”". 16 decembrie. Chișinău, Moldova 2012 Bujor Ala, "„Gând și Cuvânt: cugetări ale personalităților din Basarabia (1940 - 2012)”", editura "„Epigraf”". Chișinău, Moldova 2013 Ciodaru-Ceaușescu Ioana , "„Andrei Mudrea, un rătăcitor prin Împărăția Frumosului”", Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice "„Gheorghe. I. Brătianu”". 21 Mai. România 2014 Borzin Aurelia , "„Andrei Mudrea: Să-ți fie cald, chiar dacă în atelier e rece”", ziarul
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
mai bune poeme din primii săi ani. Volumul "The Proud Tower" al istoricului laureat cu Premiul Pulitzer Barbara Wertheim Tuchman, având subtitlul „A portrait of the world before the War: 1890-1914”, New York: Macmillan, 1966, isi derivă titlul și conține un epigraf din versiunea din 1845 a poemului „The City în the Șea” a lui Edgar Allan Poe. O versiune muzicală a poemului a fost inclusă pe albumul "Closed on Account of Rabies" (1997), desi titlul poemului a fost redat că „The
Cetatea din mare () [Corola-website/Science/334212_a_335541]
-
Bisericii Ortodoxe, numai romano-catolicii putând dobândi cetățenie ragusană. La sediul Sfatului exista o inscripție care spunea: "Obliti privatorum publica curate" (Mânuiește treburile publice ca și cum nu ai avea treburile tale); în secolul al XIX-lea, nuanțe ale ideii exprimate de acest epigraf politic li s-au părut, probabil, periculoase guvernatorilor austrieci, încât ei au cerut înlăturarea inscripției. Noul guvern a fost, probabil, iritat de aerul său de republicanism, un memento al statalității care trebuia extirpat în cursul procesului de integrare a Ragusei
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
Rogêt și alte povestiri", editat în 2005 de Editura Polirom din Iași și reeditat de mai multe ori) și de Gabriel Mălăescu (publicată sub titlul „Scrisoarea furată” în volumul "Prăbușirea casei Usher", editat în 2013 de Editura MondoRo din București). Epigraful latinesc "„”" (Nimic mai nesuferit înțelepciunii decât despicarea firului în patru) atribuit de Poe lui Seneca nu a fost găsit în lucrarea cunoscută a lui Seneca. El provine din tratatul „De Remediis utriusque Fortunae” al lui Petrarca. Poe a preluat probabil
Scrisoarea furată () [Corola-website/Science/327198_a_328527]
-
Dumnezeu este o «umbră», pentru care Patria este «o frază» etc. În scrisoarea însoțitoare a poemului-manifest, "Epigonii", către Iacob Negruzzi (de la revista «Convorbiri literare»), Eminescu ne încredințează: Tudor Arghezi este autorul a numeroase arte poetice: "Testament, Rugă de seară, Incertitudine, Epigraf, Flori de mucigai, Cuvânt, Poetului necunoscut, Horă de poeți" etc. În „fruntea“ volumului de debut, "Cuvinte potrivite", din anul 1927, Tudor Arghezi și-a pus cea mai interesantă dintre artele sale poetice, "Testament", un poem esențial pentru întregul său "program
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
zile la putere partidul creștin-democrat german a distrus două treimi din datele de pe calculator, parlamentul german a cerut restituirea a 21 milioane de dolari americani și a amendat partidul cu vreo trei milioane de dolari. Totuși, așa cum spune foarte clar epigraful acestei secțiuni, crima organizată este cea care unește politicianul corupt (sau coruptibil) și omul de afaceri. În Rusia de exemplu, membrii crimei organizate sunt implicați nu doar în activități criminale propriu-zise, cum ar fi traficul cu droguri, ci și în
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
de la Romă. Documentul poate fi vizualizat la adresa http://www.eu2007.de/de/News/. 10 Ibidem. 11 Georgiu Grigore, op.cit., p. 157. 12 Paul Sabourin, Naționalismele europene, Editura Institutul European, Iași, 1999, p. 70. 13 Anthony Smith, Naționalism și modernism, Editura Epigraf, Chișinău, 2002, în Grigore, Georgiu, op. cît., p. 157. 14 Paul Sabourin, op. cît., p. 127. 15 GeorgiuGrigore, op. cît., p. 57. 16 Ion Diaconu, Cultura și drepturile omului. Identitate. Diversitate. Multiculturalism, Editura ProUniversitaria, București, 2012, pp. 11-17. 17 Georgiu
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
Sabourin, Paul, Naționalismele europene, Editura Institutul European, Iași, 1999. Schnapper, Dominique, Ce este cetățenia?, Editura Polirom, Iași, 2001. Schifirneț, Constantin, "Spațiul public național, spațiul public european", în Sociologie românească, 2007, volumul V, nr. 4. Smith, Anthony, "Naționalism și modernism", Editura Epigraf, Chișinău, 2002, în Grigore Georgiu, Comunicarea interculturală. Probleme, abordări, teorii, Editura Comunicare.ro, București, 2010. Stoica, Marcela Monica "The identity based euro elections? The euro discurse of scepticism", Revista Cogito, Vol. VI, no. 4/December, 2014, Bucharest, 2014. Stoica, Marcela
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]