902 matches
-
de verificat: fluctuația de personal este foarte mare în organizațiile din România, aceasta implicând și costuri uriașe; adesea nu există departamente de marketing, de resurse umane; deciziile nu se bazează pe procese raționale; sunt utilizați neprofesioniști, persoane lipsite de autoritate epistemică pe domeniile respective; sunt extrem de frecvente abuzurile de autoritate de domeniu și de subiecți etc. Întrebări și teme recapitulative: Care sunt domeniile în care puteți spune că sunteți o autoritate epistemică și pentru cine (ce subiecți) ? Dar șeful dumneavoastră direct
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
procese raționale; sunt utilizați neprofesioniști, persoane lipsite de autoritate epistemică pe domeniile respective; sunt extrem de frecvente abuzurile de autoritate de domeniu și de subiecți etc. Întrebări și teme recapitulative: Care sunt domeniile în care puteți spune că sunteți o autoritate epistemică și pentru cine (ce subiecți) ? Dar șeful dumneavoastră direct? Care sunt competențele dumneavoastră personale pe care cei din jur ar fi surprinși să le afle? Dați exemple de abuzuri de autoritate de domeniu și de subiect pe care le-ați
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
University, 2005), „Politicile publice și antreprenoriatul politic”, în F. Bondar, Politici publice și administrație publică (Polirom, 2007), „Școală de la Bloomington: O abordare integrată a dezvoltării” (împreună cu Aură Matei), Oeconomica, 2009, „Instituționalism, the Economic Institutions of Capitalism, and the Romanian Economics Epistemic Community” (împreună cu Dragoș Paul Aligică), în L. Kovacs, V. Laszlo (eds.) Capitalism from Outside? Economic Cultures în Eastern Europe after 1989 (Institute for Human Sciences, Viena, 2012). MIRCEA TECA este profesor de matematică la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din București
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
o bogată experiență de viață și o judecată închegată în jurul unor convingeri ferme. Aș spune că Vasile Fetescu promovează o viziune realistă asupra vieții, ținându-se la distanță de moralismul scorțos și rece. Domnia sa nu scrie de pe pozițiile unei autorități epistemice sau morale, ci bazându-se pe o reflectare adâncă asupra lumii și a propriei experiențe de viață. De aceea, aforismele sale nu sunt decât arareori imperative, ele având mai curând valoarea unor constatări. În ceea ce privește aspectul literar al scriiturii, deși predomină
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
retranșați pe linia teoretică fortificată Derrida-Bahtin". Pasajul citat este revelator (și nu e singurul) și pentru atitudinea critică a Monicăi Spiridon față de tabăra deconstruc-ționiștilor, care și-au ascuns pretențiile hegemonice asupra întregii arii discursive (inclusiv științifice) sub o maximă toleranță epistemică ("Merge orice") și au repudiat teoriile (v. Paul de Mann), denunțate ca totalitare, dezvoltând ei înșiși o formă de totalitarism anti-teoretic. Deschiderea lipsită de orice discernământ, concesiile majore făcute mediilor populare (în planul literaturii) și hipermetaforizarea obscurizantă gen Derrida (în
Temele identitare by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9424_a_10749]
-
vorbulițe care nu cad prea bine la stomac... Amice, am auzit că-ți cam pute a fuștă... Atât mi-a zis; nimic altceva. Dacă de teroarea curelei am scăpat, n-am putut evada mult timp din mrejele unor otrăvite interogații epistemice: "Ce Dumnezeu înseamnă a fi depravat? Dar depravat mic?" Imaginația mea era atât de spăimos înflăcărată, încât am crezut că sunt un uzurpator al Universului. De teamă, n-am îndrăznit să întreb pe nimeni. Târziu, atunci când am aflat că pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de alta. Când am ajuns acasă, aveam să aflu că exemplul meu cu ibovnica sfântă și zgripțuroaică nu fusese gustat prea mult de învățătoare, căci mama m-a întâmpinat cu mâna dreaptă pe urechea mea stângă și cu o interogație epistemică de toată frumusețea: "De unde ai învățat despre ibovnica sfântă?" Iar eu, inocent, calitate care în mare parte nu mi s-a depreciat prea mult nici până astăzi, i-am răspuns simplu, plin de recunoștință față de dascăl: "De la Nineta". Atunci mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
cu eticheta de depravat, cu vocabularul acela îngrozitor de ninetist și cu fițe de Casanova abia evadat din scutece. Ultima apreciere era rostită de tata pe un ton doctoral, dar, pentru că nu știam deocamdată ce înseamnă nici Casanova, am amânat bucuria epistemică a decriptării mesajului. Sincer să fiu, abia în ziua plecării către bunici, când am zărit-o, de pe trotuar, pe Nineta, privind îngrijorată de după perdele, am realizat că nu-i a bună cu vizita asta a mea. Am fost însă primiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
se mai poate oare vorbi de oscilație în momentul în care cele două ipostaze etico-ontologice pe care le-am definit anterior ne apar a fi, în cazul Japoniei, vidate de conținut (ceea ce le face, simultan, inoperante din punct de vedere epistemic)? Voi încerca să detaliez în cele ce urmează. De fapt, Japonia și-a pierdut caracterul religios (care, s-o recunoaștem deschis, n-a fost niciodată prea pronunțat), extras dintr-o osmoză a shintoismului animist și a budismului zen contemplativ. Continuând
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
discursiv (ceea ce întărește ideea contrară, a unei lumi bonome). O situație prototipică, fundamental comică, e aceea în care personajul agresat - pălmuit, de exemplu - răspunde printr-o perplexitate cognitivă; nervozitatea în crescendo se rezolvă comic, la Crăcănel, prin transformare în angoasă epistemică: „a! Asta nu poate rămâne jos... Eu, când îmi trage cineva palme... eu turbez!... cu dinții îl apuc, nu-l las nici mort până nu-mi spune pentru ce? pentru ce mi le-a tras? să știu și eu: pentru
„ragăm nu...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4569_a_5894]
-
perioada gândirii magice și a celei mitice, dar și mirarea științifică, exprimată în condiții de libertate (relativă), dar și în condiții de represiune (fie că este vorba de frica de necunoscut, fie de inchiziție, de comunism, de fascism, de autoritatea epistemică dominantă, de aroganța epistemică, de poliția secretă etc.), capacitatea de mirare în fața știutului și neștiutului, în fața obișnuitului și neobișnuitului este o trăsătură a celor care provoacă, dezvoltă și duc la transformări paradigmatice. În plus, această vitalitate include potențialul interogativ, dinamica
„Jocul cel mare” și joaca surprinzător creatoare by Cătălin Mamali () [Corola-journal/Journalistic/3439_a_4764]
-
a celei mitice, dar și mirarea științifică, exprimată în condiții de libertate (relativă), dar și în condiții de represiune (fie că este vorba de frica de necunoscut, fie de inchiziție, de comunism, de fascism, de autoritatea epistemică dominantă, de aroganța epistemică, de poliția secretă etc.), capacitatea de mirare în fața știutului și neștiutului, în fața obișnuitului și neobișnuitului este o trăsătură a celor care provoacă, dezvoltă și duc la transformări paradigmatice. În plus, această vitalitate include potențialul interogativ, dinamica nesfârșită întrebareră spuns, inclusiv
„Jocul cel mare” și joaca surprinzător creatoare by Cătălin Mamali () [Corola-journal/Journalistic/3439_a_4764]
-
să profeseze, să cerceteze și să se impună prin conferin- țele, articolele și cărțile sale unui important segment al intelectualității europene. O caracteristică fundamentală a complexei personalități a lui Alexandru Ciorănescu o constituie, așa cum rezultă din memorialistica sa, o curiozitate epistemică, rar întâlnită la intelectualii noștri. Pentru dascălul și îndrumătorul său, inegalabilul N. Iorga, pe care l-a venerat și de la care a învățat enorm, a manifestat întotdeauna o autentică prețuire intelectuală și o recunoștință pe care numai spiritele alese și
Noi contribuții la bibliografia lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5149_a_6474]
-
imperativ obiectiv. Situația s-a schimbat însă din momentul în care știința însăși a început să invalideze presupozițiile umanismului, care se vedea acum contestat cu propriul instrument de certificare. Drept urmare, critică democrației a putut să revendice în imaginarul public dimensiunea epistemică a conformității cu adevărul natural, impozabil tuturor dincolo de afinitățile subiective. În acest sens, un rol important a revenit studiilor din domeniul psihologiei, în particular psihanalizei și dezvoltărilor ulterioare din teoria adleriană, care au infirmat concepția optimistă asupra eului apolinic. Desigur
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
permitea însă anihilarea forței active a râului prin asimilare, adică prin cunoașterea conținuturilor inconștiente ale sinelui de către eul conștient, care pe această cale evita să mai fie acaparat de "umbră" negativității ocultate 20. Este adevărat, rațiunea științifică își lărgea semnificația epistemică, ieșea din cadrele înguste ale scientismului și asimilă posibilitatea altor tipuri de cunoaștere în care se regăsea problematică psihologică universală (religie, alchi-mie), dar se păstra în coordonatele raționalității deliberative, bazată pe observație și verificare. Psihanaliza culturală a renunțat la biologismul
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
la risposta dovrebbe sembrare non solo ovvia, mă perfino reattiva nei confronti di una provocazione. Invece è proprio quanto și vuol qui affermare: pedagogia e politică, che costituirono îl terreno eletto della riflessione di Capitini, sono comprensibili, nella loro struttura epistemică e nelle proposte operative, come intuizioni poetiche che și esprimono razionalmente, în continuità con la tradizione di pensiero che ha focalizzato la propria attenzione sulla mente, mă anche nella corporeità sottesa all'apertura amorosa. Și pensi per un istante alla
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Chiar dacă un cititor a umplut cu detalii cadrul unei povești nu înseamnă că încă a înțeles-o. El mai are nevoie de semnificații psihologice sau morale, care nu vin pe calea completării. „Completarea e o operație ontologică sau,mai curînd epistemică; interpretarea una semantică. Firește, în măsura în care completările diferă, interpretările nu coincid. Completarea lacunelor e o condiție necesară a interpretării, dar rămîne de regulă în afara ei.“ (p. 175) În tratatul Periphyseon, Scottus Eriugena afirmă că interpretarea Bibliei e un proces infinit, semnificațiile
Cauda pavonis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4142_a_5467]
-
Alexandru Ciorănescu. De reținut și sintezele, ce focalizează actul artistic din unghiul diverselor interferențe, din perspectiva impactului cu istoria, din aceea a fiiliațior, a izvoarelor etc.: Despre expresionism, altfel; Modernismul literar etc. Devotamentul față de opera literară și o mare curiozitate epistemică, consecvența în strădania de consemnare și de reactualizare a valorilor l-au făcut pe Alexandru Ruja să fie deschis spre mai multe căi de pătrundere în labirintul creației și să fructifice, cu bunăvoință față de text, rezultatele diverselor procedee de abordare
ZILE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358220_a_359549]
-
bunăoară, la Camus, la Faulkner, la Robert Musil și la alți prozatori bine așezați în topul percepției publice, dar își duce acțiunea până la pervazul feresrtei de unde cititorul poate privi întregul ansamblu narativ pentru a-l integra singur într-o speculație epistemică. De altfel, Gh. Neagu este un scriitor de respirație largă, dilatată peste marginile realului constrângător, un scriitor de acțiune narativă complexă, în care epicul revărsat și lirismul cald, aferat coexistă armonios și se complinesc reciproc, ca-n „Templul iubirii”, bunăoară
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
A doua problemă (formală) ține de ispita nebuniei, de o profuziune a sensurilor, a unei țesături de semnificații care riscă să-și piardă figura printr-un exces referențial, și care implică o privire mijlocită, răbdătoare, de analist. A treia problemă (epistemică) se leagă de recursul la știință, vădit în opera niramiană, și ale cărei cicluri sunt, până acum: conștiința (Eseu despre neluciditate), Celălalt (Simbioze, Umanografie), umanități (Eseu despre luciditate) și Universul (Brâncuși: E = mc2). Nu voi stărui, în cele ce urmează
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
A doua problemă (formală) ține de ispita nebuniei, de o profuziune a sensurilor, a unei țesături de semnificații care riscă să-și piardă figura printr-un exces referențial, și care implică o privire mijlocită, răbdătoare, de analist. A treia problemă (epistemică) se leagă de recursul la știință, vădit în opera niramiană, și ale cărei cicluri sunt, până acum: conștiința (Eseu despre neluciditate), Celălalt (Simbioze, Umanografie), umanități (Eseu despre luciditate) și Universul (Brâncuși: E = mc2). Nu voi stărui, în cele ce urmează
LECŢIA LUI NIRAM de DAN CARAGEA în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366500_a_367829]
-
care ideologie nu face asta?) tocmai pe om, peumanitate. Pune în atribuțiile statului, ale legii, ce ar trebui să se rezolve între oameni individual, prin religie, prin morală, dar individual. Unde vă e liberalismul, domnule Iohannis? Nu cred în umanismele epistemice scrise de Jean-Paul Sartre, dar măcar acel scriitor le-a produs ca un nebun personal, cu autoritate, nu printr-o lege care nu e deschisă discuției, ci care pur și simplu există. Vă rog, ieșiți din strictețea indiscutabilă și înțelegeți
SCRISOARE DESCHISĂ PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, DOMNUL KLAUS IOHANNIS de DARIE DUCAN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368889_a_370218]
-
său dorea să facă cunoscut meritul savantului, în toată țara. Scriitorul român contemporan Ștefan Dumitrescu, în cartea sa „Psihologia și pedagogia poporului român”, scrie: „Ele, operele, creațiile, rezolvă prin apariția lor „probleme” deschizând la rându-le noi orizonturi în plan epistemic și al praxisului (cunoaștere și experiență). Dar la rândul lor, creatorul și istoria sunt și ei întâlniri, rezultat, efect, sinteză, rezultantă a altor întâlniri, care le-au precedat și le-au creat, sau le-au prilejuit apariția în timp, instituirea
ARMONIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368972_a_370301]
-
A doua problemă (formală) ține de ispita nebuniei, de o profuziune a sensurilor, a unei țesături de semnificații care riscă să-și piardă figura printr-un exces referențial, și care implică o privire mijlocită, răbdătoare, de analist. A treia problemă (epistemică) se leagă de recursul la știință, vădit în opera niramiană, și ale cărei cicluri sunt, până acum: conștiința (Eseu despre neluciditate), Celălalt (Simbioze, Umanografie), umanități (Eseu despre luciditate) și Universul (Brâncuși: E = mc2). Nu voi stărui, în cele ce urmează
LECŢIA LUI EINSTEIN de DAN CARAGEA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354316_a_355645]
-
parabola biblică, cum ar putea gândi cititorul neavizat, ci cu poemul-metaforă, purtătorul scânteii divine, care aprinde focul sacru al Poeziei. Despre Tăcere au scris poeții lumii din toate timpurile, pentru că „Tăcerea... nu tace niciodată!” Dincolo de conceptul cercetat gnoseologic, criminalistic, psihiatric, epistemic, analitic, etic, palierul estetic, prin diversele conotații ale Tăcerii, a construit o întreagă literatură, de la modele celebre, gânditorii: Søren Kierkegaard, Friedrich Nietzsche, Feodor Mihailovici Dostoievski, Nikolai Berdiaev, León Chestov, Lev Nikolaevici Tolstoi, Lawrence Durrell, John Irving, Emil Cioran, Constantin Noica
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]