1,945 matches
-
K. Stockhausen; - un al doilea filon avangardist și non-tonal deopotrivă, îl reprezintă tradiția experimentalista (muzică concretă / acusmatică, muzica electronică, muzica aleatorica, muzica intuitivă, stocastica și minimalistă) debutând și el la începutul secolului XX, în atmosferă efervescenta a schimbării de paradigmă (epistemologica și estetică) și a mutațiilor în câmpul existenței sociale (Luigi Russolo, Charles Ives, Ruth Crawford, Henry Cowell și Edgar Varèse. Aici s-ar încadra o a doua generație - P. Schaeffer-P. Henry, J. Cage, Morton Feldman, I. Xenakis, W. Lutoslawski, K.
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
avea peste 3 400 000 de locuitori, metropola avea nevoie de un sistem de transport eficient. JOI, 28 OCTOMBRIE JOHN LOCKE Au trecut 300 de ani de la moartea filosofului englez John Locke. Născut în 1632, a influențat prin concepțiile sale epistemologice, sociale, politice și etice întreaga gândire și literatură a secolului al XVIII-lea atât în Marea Britanie, cât și în restul Europei. Cele mai importante lucrări ale sale sunt „Încercare asupra intelectului uman“ (1690), care respinge teoria ideilor înnăscute, „Două tratate
Agenda2004-43-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283005_a_284334]
-
procedee strict deductive. Operele sale principale sunt „Logica cercetării“ (1934), „Conjuncturi și respingeri“ (1963) și „Cunoașterea obiectivă“ (1970). Prin pozițiile sale teoretice (a criticat hegelianismul, marxismul, platonismul, pozitivismul și filosofia analitică), a contribuit decisiv la reevaluarea unor mari probleme filosofice, epistemologice, logice și ideologice. Hramuri La praznicul Înălțării Sfintei Cruci (14 septembrie) au loc hramuri la două din cele mai vechi așezăminte monahale din Eparhia ortodoxă a Timișoarei, respectiv Mănăstirea Partoș și Mănăstirea Cebza. P.S. Lucian Lugojanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei
Agenda2004-37-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282876_a_284205]
-
lipsite de importanță câtă vreme rămân punctuale, adică statice, si nu impietează asupra echivalentei dinamice a semnificantului textual global. Cum spuneam, opere că Orașul minunilor înlesnesc sarcina traducătorului, canalizându-i efortul în direcția ămacro-stilisticiiă. Dificultatea începe de aci încolo. Opțiunile epistemologice cele mai grele de consecințe practice tocmai la acest nivel se operează, și tot aici apar problemele cele mai spinoase, cu atat mai mult cu cât rezolvarea lor nu depinde de competență și abilitatea tălmăcitorului, ci mai ales de nivelul
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
mentalități prezentiste. Dacă în abordările de tip expresivitate involuntara asemenea perspective sînt fertile (cînd nu devin doar facile), în cele istorice ele sînt mai curînd naive și totodată manipulative. Dolezel identifica două presupoziții fundamentale în gîndirea poetica, una ontologica, cealaltă epistemologica. Conform primeia, literatura este "artă limbajului produsă în activitatea creatoare de poiesis". Cea de-a doua premisa ne declară că "poetica este o activitate cognitivă, guvernată de cerințele generale ale investigației științifice". Firește, cele două premise autorul le "redescoperă" la
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
Dolezel ar fi stabilit într-adevăr o asemenea legătură decît în cercetarea aplicată la poetica aristoteliana și apoi la filozofia leibniziană și semantica lui Frege. Pe masura ce ne apropiem de modernitate, verigă ce unește cele două probleme, cea ontologica și cea epistemologica, e mai mult presupusa decît analizată. Reconstrucția lui Dolezel funcționează prin celebrele, de-acum, dihotomii formaliste, pe care el le socoate drept ingrediente esențiale ale unor moduri poetice: teoretic/aplicat, universal/particular, exemplificare/analiza, normativ/descriptiv, sincronic/diacronic, retorica/lingvistică
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
forță ale unei problematici a poeticii. Călin-Andrei Mihăilescu le prezintă cu limpezitoare conciziune în postfața pe care o semnează: ideea că literatura e o structură, că ea are un caracter (non) mimetic (în funcție de cum definim mimesisul), că are o functie epistemologica (prin capacitatea să de a-și crea propria reprezentare) și că se află într-o relație specială cu limbajul. Cele patru teme, sau moduri, la rîndul lor, nu există simultan, ci sînt stabilite treptat, pe masura ce studiul avansează de la poetica aristoteliana
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
condițiile în care unor specialiști în opera Stagiritului nici macar textele lui nu li se par atît de unitar cuprinse într-un tot conceptual. Ca să nu mai amintim de poziția discutabila, marginala a Poeticii, care determină riscul unei reconstituiri a reflecției epistemologice aflate în concepția despre literatura a lui Aristotel din celelalte tratate ale sale. Nici macar scolasticilor veacului al XVII-lea Aristotel nu li se mai înfățișa drept autor al unui corpus de texte ce reflectă o filozofie coerentă, cum l-am
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
continuare în sfera metodelor, mă grăbesc să precizez că, obligată de anvergură intelectuală a întreprinderii sale, Adriana Babeți reușește să reabiliteze practic - dîndu-i o substanță aproape pulsatila - o opțiune obosită prin suprasolicitare și intrată de cîteva bune decade în birocrația epistemologica: interdisciplinaritatea. Tacticile și tehnicile de lectură practicate și legitimate de autoarea cărții au o valoare demonstrativa aparte pentru viitoarele istorii ale literaturii române sau pentru esteticile receptării. Că totdeauna, importul unor instrumente din afara domeniului rămîne semnificativ prin criteriile de selecție
Modelul Cantemir by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18198_a_19523]
-
primei categorii este fără îndoială, susțin norvegienii, Ulise din Odiseea, în vreme ce a doua stă sub semnul lui Eneas din Eneida. Interesant mi se pare că la Hans Christian Andersen se manifestă ambele impulsuri, și cel regenerativ și cel analitic și epistemologic, ca să-i spun așa. Tot din prefața lui Grete Tartler - excepțional de bogată în informații - am aflat că excursia în Orient fusese precedată de o dezamăgire sentimentală, căsătoria unei tinere de care Andersen era îndrăgostit în taină. Sînt de acord
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
care trăim. Aparentul paradox este lesne rezolvabil, iar soluția nu-i aparține lui Hacking, ci lui John Searle. În cartea sa dedicată construcției realității sociale (atenție!, nu construcția socială a realității), Searle distinge între faptele obiective din punct de vedere epistemologic și cele obiective din punct de vedere ontologic. Regulile unui meci de fotbal, de exemplu, sînt obiective din punct de vedere epistemologic în măsura în care gestul marcării unui gol este socotit drept avantaj pentru echipa marcatoare de către oricine privește jocul, nu doar
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
construcției realității sociale (atenție!, nu construcția socială a realității), Searle distinge între faptele obiective din punct de vedere epistemologic și cele obiective din punct de vedere ontologic. Regulile unui meci de fotbal, de exemplu, sînt obiective din punct de vedere epistemologic în măsura în care gestul marcării unui gol este socotit drept avantaj pentru echipa marcatoare de către oricine privește jocul, nu doar de către jucătorul care a marcat. Cîtă vreme mingea a intrat în poartă, marcarea golului e o chestiune obiectivă, nu dependentă de părerea
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
ontologică pentru că existența lui depinde de existența noastră, a unor jucători și spectatori. Păcatul postmodernismului, așa cum îl vede Ian Hacking, este că e ancorat prea adînc într-un proiect de contestare a obiectivității ontologice, dar se războiește numai cu obiectivitatea epistemologică. Ian Hacking, The Social Construction of What, Harvard University Press, Massachusetts and London, 1999, 261 pag.
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
dragoste. Iar dragostea arătată Creatorului și creaturii aduce "ispita filosofică", așadar un soi de gnoseologie erotică: "Căci o conștiință încinsă de dragoste e și conștiința augustiniană sau pascaliană. Și nu pregătește dragostea pentru cunoaștere și înțelegere? Nu există o "funcțiune epistemologică a iubirii"? De aceea am putea reveni, ca de pe o treaptă superioară, la un înțeles filosofic al lumii. Cine știe dacă pe celălalt itinerar spiritul nu-și începe prea devreme cariera și nu rămîne închis în lumea lui, în tristul
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
l'esthétique ar fi un titlu potrivit, în manieră franceză, pentru paginile polemice profunde și sclipitoare ale eseului d-lui Nemoianu. Atacat de la stînga, ca și de la dreapta, dacă privim problema politic, dinspre științe, umane ori pozitive, dacă o discutăm epistemologic, învinuit a fi fascist, conservator, extremist, antipopular etc., formalismul a pierdut, cu începere de prin deceniile inaugurale ale secolului XX, toate bătăliile. Dl Nemoianu crede, în pofida unei defensive permanente, că formalismul ar putea cîștiga războiul. Fără a vedea în arta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
croit la intersecția a prea multor sisteme de gândire, ca să poată fi elucidat fără rest. Dar mai sunt și unele lucruri care se văd cu ochiul liber și cred că un calcul se poate face totuși, fără prea mari riscuri epistemologice: opera majoră este cea care activează simbolurile fundamentale, fixează registrul stilistic și problematica epocii și captează, în formulări de mare forță mnemotehnică liniile generale ale mesajului bun al ființei. Cărțile bune, acest mod aparte de angajament existențial care este opera
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
special de problemele de epistemologie asociate cu fenomenul. D.F.: Acum cîtva timp am fost de fapt mai interesat de Modernism decît de Postmodernism - și conceptul meu de Modernism era foarte puternic influențat de moștenirea nietzscheană care include forme ale dubiului epistemologic și critica metalingvistică. Cînd am început să văd diferența între Postmodernismul incipient și Modernism, aceasta s-a întîmplat fiindcă scriitorii moderni - și-i am în minte pe Joyce, Proust, Thomas Mann, Musil - au produs opere mult mai profunde decît cele
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
Concepția despre relația dintre intenționalitatea creatoare în artă și sensul spiritual al lumii orientează numeroase demonstrații din acest al doilea volum. Pe un plan mai larg este foarte important modul cum Domnul Profesor Mihail Diaconescu organizează în mod logic și epistemologic demonstrațiile în care s-a angajat. În fiecare dintre capitolele acestui tratat demonastrațiile sunt multidisciplinare și transdisciplinare. În acest sens, modelele sale sunt mari învățați precum Leontius Byzantinum, teologolul enipostazierii, fondatorul scolasticii, și Sfântul Dionisie Smeritul și Areopagitul (Dionysius Exiguus
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
traducerea Episcopului Grigorie Râmniceanu al Argeșului. Cine citește în tratatul Prelegeri de estetica Ortodoxiei îndeosebi capitolul Frumosul - categorie fundamentală în estetica Ortodoxiei și constată felul și modul în care Domnul Profesor Mihail Diaconescu discută, dezbate și abordează problema logică și epistemologică a noțiunilor de maximă generalitate (indefinisabilele genera generalissima) poate observa și sesiza imediat cât de profundă și de rodnică este influența exercitată asupra judecăților sale de gândirea Sfântului Ioan Damaschin. Nu este întâmplător nici faptul că, după cum mi-a mărturisit
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
teoretician al figurilor de stil, al arhaismului ortografic și echivocului ortografic și este primul cercetător care a abordat la noi valoarea stilistică a antonomazelor, iar în volumul „Fascinația numelui - studiu al creației lexico-semantice și stilistice” a abordat teme noi: importanța epistemologică a ortografiei, valoarea ei stilistică. Ca să enumerăm numai câteva... Pentru activitatea sa științifică, Profesorul Dorin N. Uritescu a obținut multe premii și distincții. Lingvist de excepție din pleiada de după 1990 autorul este și un poet autentic. Volumele sale de poezie
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]
-
Adevărul ca praxis, ca trăire, ucenicul său - Sfântul Ignatie Teoforul îmbină cunoașterea și viața într-o abordare antologică a Adevărului, deoarece viața înseamnă ființă veșnică, adică ființa care nu moare. Domnul Iisus Hristos este Adevărul, nu pentru că este un principiu epistemologic care explică universul, ci pentru că El este viața și mulțimea ființelor, care își găsesc semnificația nestricăcioasă întru Iisus Hristos, care recapitulează în întregime creația și istoria. Viața Sfintei Euharistii este viața lui Dumnezeu Însuși, ca viață de comuniune divină. De
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
Prudenta diversitate De câteva decenii, diversitatea sonoră, sub multiplele sale aspecte (diversitate formală, stilistică, atitudinală etc.), a început să rețină atenția analiștilor. Cu toate acestea, problemele teoretice globale pe care le ridică, atât la nivel metodologic și epistemologic, cât și din punct de vedere estetic și etic, nu par să fi făcut obiectul vreunui studiu de ansamblu. În domeniul muzicii termenul diversitate a iscat o pală reflecție, a cărei conceptualizare și teoretizare, ce nu și-au stabilit încă
Prudenta diversitatea by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83974_a_85299]
-
nu ne rămînea decît să ne strîngem rușinați bietele unelte desuete și să părăsim scena. "Șocul metodologic" pe care l-au resimțit domeniile umaniste în veacul abia încheiat împingea însă "mecanismul interpretativ înspre interminabile și oțioase discursuri justificative asupra capacității epistemologice a fiecărei teorii în parte", ceea ce putea naște din capul locului o îndoială. Ce credit (absolut ) puteam acorda unei anume metode, fiecare atingînd o "inflație autonomistă", de vreme ce aveam a face cu mai multe soluții? Cu atît mai dubioasă ni se
Amurgul metodelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7993_a_9318]
-
eclectismul și aproximația, în perspectiva teoriilor recente ale informației. De menționat că un gnoseolog de seamă precum Paul Karl Feyerabend, în scrierea sa, Împotriva metodei (1975), susține că în genere nu există metode științifice, întrucît normele metodologice oferite de teoriile epistemologice au fost deseori nesocotite de practica științifică (nu o dată în chip fertil !) și că, în consecință, suprapunerea rațiunii și a metodei nu e decît o pură invenție a filosofilor...
Amurgul metodelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7993_a_9318]
-
asistăm astăzi la instalarea unei incertitudini grave, însoțită de previziuni apocaliptice (cum se întîmplase și la finele secolului al XVIII-lea), dar pe care umanitatea le va depăși probabil, așa cum a făcut-o de fiecare dată. După expunerea teoriei postmodernismului (epistemologic, cultural, social și istoric), secțiunile a doua și a treia plonjează explicit în cultural. Opțiunile fundamentale ale profesorului de literatură comparată și ale filozofului vin aici în răspăr cu opinia comună, cu gîndirea academică americană majoritară, dezolant de mediocră. Contra
De partea lui Nemoianu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4478_a_5803]